Connect with us
Publicitate

CUGIR

Ce s-ar întâmpla la Alba Iulia și Sebeș, dacă s-ar RUPE barajul de la Oașa. Scenarii ”apocaliptice”, analizate de autorități


Publicat

Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir.

Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va ajunge în Șugag în 24 de minute, iar înălțimea apei va depăși 30 de metri.

La Sebeș, aceeași undă va ajunge în 52 de minute și va avea o înălțime de cca. 7 – 9 metri. În cartierul albaiulian Oarda, aflat la o distanță de peste 62 de kilometri, viitura pe râul Sebeș va ajunge în 74 de minute, iar înălțimea apei va fi de peste 4,5 metri. 

În „Planul de analiză a riscurilor – județul Alba” (anul 2016), sunt prezentate obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în județ.

Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean.

În document menționat s-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir.

Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: Oaşa – 1979, Cugir – 2003, Tău – 1984, Obrejii de Căpâlna – 1986, Petreşti – 1983.

Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa – baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 kilometri şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.

Barajul Oaşa – realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la bază de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m.

Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafață de 460 ha și o lungime de aproximativ 6 km.

Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluție acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonă prezenta un procent ridicat de mică, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă: 200m; qavarie = 114.629 m3/s):

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Oaşa – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 60,00 m
  • Baraj Tău – 15.205 m – 11 min- 20,12 m/s – 40,98 m
  • Dobra – Şugag – 28.230 m – 23 min – 17,55 m/s – 31,63 m
  • Șugag – 29.230 m – 24 min – 17,25  m/s – 30,34 m
  • Mărtinie – 31.380 m – 26 min – 16,63 m/s – 28,14 m
  • Baraj Căpâlna – 36.130 m – 31 min – 15,39 m/s – 24,34 m
  • Căpâlna – 38.930 m – 34 min – 14,80 m/s – 22,37 m
  • Laz – 43.780 m – 40 min – 14,08 m/s – 20,32 m
  • Săsciori – 44.730 m – 41 min – 13,74 m/s – 19,00 m
  • Sebeşel – 45.705 m – 42 min – 13,32 m/s – 17,94 m
  • Baraj Petreşti – 48.325 m – 46 min – 11,95 m/s – 14,37 m
  • Petreşti – 48.505 m – 46 min – 11,77 m/s – 14,46 m
  • Sebeş – 52.530 m – 52 min – 9,77 m/s – 9,41 m
  • Sebeş – 55.855 m – 58 min – 8,35 m/s – 6,96 m
  • Lancrăm – 56.855 m – 61 min – 7,97 m/s – 6,27 m
  • Lancrăm – 58.605 m – 64 min – 7,38 m/s – 5,45 m
  • Oarda – 62.705 m – 74 min – 6,85 m/s – 4,77 m
  • Oarda – 63.605 m – 76 min – 6,69 m/s – 4,54 m

Barajul Tău

Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag, exploatarea amenajării  făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este o construcție din beton armat în formă de dublu arc, având înălțimea de 78 m, ridicat la confluența râului Sebeș cu râul Bistra. Lungimea coronamentului este de 178 m. Barajul permite acumularea unui volum de apă în lacul de acumulare de 21 mil. m3. La nivelul normal de retenție, suprafața lacului este de aproximativ 81 ha.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m; qavarie = 74.049 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Tău – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 63,00 m
  • Dobra, Şugag – 13.025 m – 13 min – 14,06 m/s – 20,41 m
  • Şugag – 14.025 m – 14 min – 13,36 m/s – 16,73 m
  • Mărtinie – 16.175 m – 17 min – 11,73 m/s – 13,42 m
  • Baraj Căpâlna – 20.925 m – 24 min – 10,02 m/s – 10,34 m
  • Căpâlna – 23.725 m – 29 min – 9,53 m/s – 9,25 m
  • Laz – 28.575 m – 38 min – 9,01 m/s – 8,22 m
  • Săsciori – 29.525 m – 40 min – 8,77 m/s – 7,79 m
  • Sebeşel – 30.500 m – 42 min – 8,48 m/s – 7,18 m
  • Baraj Petreşti – 33.120 m – 47 min – 7,38 m/s – 5,47 m
  • Petreşti – 33.300 m – 48 min – 7,28 m/s – 5,57 m
  • Sebeş – 37.325 m – 58 min – 5,85 m/s – 3,30 m
  • Sebeş – 40.650 m – 69 min – 4,94 m/s – 2,43 m
  • Lancrăm – 41.650 m – 72 min – 4,68 m/s – 2,13 m
  • Lancrăm – 43.400 m – 79 min – 4,44 m/s – 1,97 m
  • Oarda – 47.500 m – 95 min – 4,06 m/s – 1,66 m
  • Oarda – 48.400 m – 99 min – 3,92 m/s – 1,55 m

Barajul Obrejii de Căpâlna

Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. Lacul Obreji de Căpâlna, amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice, micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42,0 m.

Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore, ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine, mai noi, formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie, precum şi ca efect al mişcărilor aplicative .

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (râul Sebeș) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m; qavarie = 13.648 m3/s)

 

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Căpâlna – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 27,60 m
  • Căpâlna – 2.800 m – 5 min – 8,78 m/s – 6,91 m
  • Laz – 7.650 m – 15 min – 7,39 m/s – 5,84 m
  • Săsciori – 8.600 m – 18 min – 6,98 m/s – 4,30 m
  • Sebeşel – 9.575 m – 20 min – 6,27 m/s – 3,87 m
  • Baraj Petreşti – 12.195 m – 29 min – 4,54 m/s – 1,92 m
  • Petreşti – 12.375 m – 29 min – 4,37 m/s – 2,06 m
  • Sebeş – 16.400 m – 48 min – 3,23 m/s – 1,02 m
  • Sebeş – 19.725 m – 68 min – 2,59 m/s – 0,61 m
  • Lancrăm – 20.725 m – 75 min – 2,46 m/s – 0,64 m
  • Lancrăm – 22.475 m – 87 min – 2,31 m/s – 0,50 m
  • Oarda – 26.575 m – 119 min – 1,97 m/s – 0,40 m
  • Oarda – 27.485 m – 127 min – 1,98 m/s – 0,41 m

Barajul Petrești

Lacul de acumulare Petreşti – se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67, situată la cota 296 mdM. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton, este amplasat către malul stâng al râului Sebeş, la aproximativ 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş, având spre malul drept C.H.E. Petreşti.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m; qavarie = 2.912 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Petreşti – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 13,20 m
  • Petreşti – 180 m – 0 min – 8,77 m/s – 2,81 m
  • Sebeş  – 4.205 m – 20 min – 2,92 m/s – 0,87 m
  • Sebeş – 7.530 m – 43 min – 2,29 m/s – 0,50 m
  • Lancrăm – 8.530 – 50 min – 2,23 m/s – 0,54 m
  • Lancrăm – 10.280 – 64 min – 2,10 m/s – 0,47 m
  • Oarda – 14.380 – 98 min – 1,98 m/s – 0,41 m
  • Oarda – 15.280 – 106 min – 1,94 m/s – 0,37 m

Barajul Cugir

Barajul Cugir este un baraj arcuit din beton înalt de 48 m şi cu o lungime la coronament de 120 m. Regimul hidrologic bogat, văile cu o pronunţată pantă, volumul mic al lacului de acumulare, lipsa volumului de atenuare din lac şi regimul de funcţionare al staţiei de pompe au obligat realizarea unui descărcător de ape mari, frontal, de suprafaţă, care să permită descărcarea operativă a debitelor care depăşesc capacitatea lacului.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (râul Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m; qavarie = 30.243 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • – – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 45,98 m
  • Cugir – 34.030 m – 99 min – 4,42 m/s – 2,01 m
  • Cugir – 37.030 m – 111 min – 4,31 m/s – 1,85 m
  • Vinerea – 41.030 m – 127 min – 4,07 m/s – 1,70 m

Potrivit documentului, barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive:

  • la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului;
  • la solicitări excepţionale:
    • seisme
    • explozii
    • acţiuni deliberate
  • pierderea stabilităţii barajului:
    • alunecări
    • răsturnare
  • cauze privind durabilitatea construcţiei:
    • acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni)
    • dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici
    • deteriorarea barajului sau a etanşărilor
    • îmbătrânirea materialului de construcţie
  • cauze privind funcţionalitatea construcţiei
    • capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari
    • infiltraţii totale
  • legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia;
  • lipsa prognozei viiturilor;
  • vane sau stavile deschise necorespunzător;
  • necurăţarea lacului de plutitori;
  • defectarea evacuatorilor;
  • defectarea echipamentului hidromecanic;
  • depăşirea debitelor de calcul;
  • instabilitatea fundaţiei:
    • alunecări de adâncime;
    • alunecări pe suprafaţa de fundaţie;
    • tasări;
    • deformaţii plastice;
    • infiltraţii prin fundaţie sau dig;
    • creşterea sarcinilor;
    • fisurarea.
  • ruperea betonului la eforturi de compresiune;
  • acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii;
  • fenomene de voalare;
  • umplerea lacului în rate prea mari;
  • explozii în bieful aval;
  • alunecări de versanţi în lac;
  • calitatea materialului folosit la construcţia digurilor;
  • zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului.

La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 – 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 – 50 m (25.5%) şi 50 – 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare.

La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%).

Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice

Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul comun 1422/192 din 2012, sunt: atenţie, alertă şi pericol.

  • Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată.
  • Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare.
  • Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.

Supravegherea construcţiilor hidrotehnice prin observaţii vizuale

Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi nu pot fi evidenţiate cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură şi control cum sunt: apariţia de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbuşiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor, degradarea etanşărilor la rosturi etc.

Constatările făcute prin observaţii vizuale se consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseşte la fiecare amenajare şi servesc pentru urmărirea şi interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele şi fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare amenajare.

Sistemul de avertizare – alarmare

Avertizarea – alarmarea populaţiei de pe valea râului Sebeş, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se realizeză printr-un sistem de avertizare – alarmare echipat cu sirene electronice amplasate conform listei de mai jos.

Localitatea – Tip sirenă – Loc de amplasare – Nivel presiune sonoră (dBA, d = 30 m) – Putere (KW)

  • Baraj Oaşa – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – casa barajistului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Tău – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – colonia de la coada lacului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Dobra – 8 difuzoare bietajate amonte – aval – colonia Dobra – 118 dBa – 1,8 KW
  • Baraj Obrejii de Căpâlna – 12 difuzoare electronice amonte – aval – clădire priză – 121 dBa – 2,4 KW
  • Săsciori – 12 difuzoare elctronice amonte – aval – bloc comandă C.H.E. Săsciori – 121 dBa – 2,4 KW
  • Baraj Petreşti – 12 difuzoare electronice amonte – aval – cameră mecanisme pilă – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sebeş – 12 difuzoare electronice omnidirecţionale – Sediul S.H. Sebeş – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sat Jina – Retranslaţie comandă radio
  • Vârful Balele – Retranslaţie comandă radio
  • Baraj Cugir – zona barajului – 109 dBa

Staţii radio fixe

  • Priză baraj – Cugir
  • Staţia de pompe – Gâlceag

Repetor

  • Castelul de echilibru – Gâlceag

Puterea sirenei asigură o intensitate sonoră de minimum 60 dB pe conturul zonei alarmate şi permit ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare). Sirenele sunt alimentate la tensiunea de reţea de 220 V şi în paralel de baterii de acumulatori care asigură o funcţionare independentă de minim 7 zile. Sirenele sunt montate pe catarge, iar la baza catargului se află dulapul de comandă al acestora.

Repetorul este o instalaţie radio cu rezervă caldă, destinat să asigure acoperire cu semnal radio în zona de interes.

Sistemul este comandat prin semnal radio, centrul de comandă fiind amplasat în cadrul dispeceratului sucursalei. Sistemul este conectat la un calculator, care prin intermediul unui software instalat gestionează şi comandă sistemul. Sistemul poate emite semnal sonor, conform semnalelor de alarmă prestabilite, sau semnal voce.

De asemenea, sistemul poate funcţiona centralizat prin acţionarea tuturor sirenelor din cadrul dispeceratului sau după caz, acţionarea fiecărei sirene în parte de la dispecerat sau de la locul de amplasare.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Cuplurile de cetățeni din Teiuș care au împlinit 50 de ani de căsătorie, premiate de primărie și consiliul local

Publicat

Primăria din Teiuș a fost alături de cuplurile de cetățeni care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă. 

Chiar dacă de obicei toți sărbătoriții petreceau împreună momentul fericit, anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, petrecerea nu a mai fost posibilă. 

Totuși, administrația locală i-a celebrat pe cei care în 2020 au împlinit 50 de ani de căsătorie. Mai exact, primarul din Teiuș, Mirel Hălălai s-a deplasat la locuințele acestora și le-a oferit un cadou din partea primăriei.

”De cațiva ani a devenit o tradiție să fim alături de cei care împlinesc 50 de ani de căsatorie neîntreruptă, respectiv cele mai longevive cupluri.

Primaria Teiuș si Consiliul Local au venit în întâmpinarea acestui frumos moment, susținând material un eveniment deosebit din viața acestor familii teiușene, modele de urmat în viață pentru fiecare dintre noi.

În acest an din cauza condițiilor nu a fost posibilă o întalnire a tuturor așa cum eram obișnuiți, Primaria a venit, prin reprezentanții săi în casele familiilor ce sărbătoresc aceste fericit eveniment”, au transmis reprezentanții primăriei Teiuș într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Consiliul Județean Alba a făcut un site pentru sprijinirea producătorilor locali. Poți să vezi, dar nu poți cumpara online

Publicat

Produse lactate, preparate din carne, pește, uleiuri, produse de panificație, legume, fructe, băuturi și răsaduri, toate produse în județul Alba: asta pot găsi cei care accesează platforma madeinalba.ro.

Totuși, site-ul promovat de Ion Dumitrel pe pagina sa de Facebook are o singură utilitate: cea de vizualizare a produselor. 

Cei care accesează o categorie de produse și mai apoi un preparat anume nu îl pot comanda, pot doar să vadă de cine este produs și au la dispoziție un număr de telefon și o adresă de contact.

Restul intercațiunii se face clasic, clientul sună și îl întrebă pe producător dacă mai are produsul disponibil sau nu. 

De asemenea, în timp ce în alte județe, platforme asemănătoare au fost puse în funcțiune încă de la începutul pandemiei de coronavirus, la Alba, aceasta a apărut după aproape trei luni.

Ce spun reprezentanții Consiliului Județean Alba despre site

”Platforma www.madeinalba.ro promovează produsele autentice locale, iar Consiliul Județean Alba își propune, pe această cale, să creeze legătura dintre micii fermieri, agricultori sau întreprinzători locali și cei interesați atât o alimentație sănătoasă, cât și de o experiență culinară inedită.

Vizitarea acestui site de prezentare este și un prilej de a cunoaște nu doar produsele – autentice, gustoase și sănătoase, ci și poveștile din spatele efortului și pasiunii unor oameni care respectă și perpetuează tradițiile, promovând gastronomia și specificul zonei.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Grupurilor de acţiune locală din judeţul Alba: „Pe Mureş şi pe Târnave”, Valea Ampoiului – Valea Mureşului” se arată într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Provocările pentru ”pitici și tătici” ale unui tânăr din Alba Iulia. Un mod inedit de a petrece timpul liber cu cei mici

Publicat

Un tânăr din Alba Iulia, cu multă imaginație și talent la ”meșterit”, și-a transformat pasiunea într-o provocare pentru ”tătici și pitici”, din dorința de a petrece cât mai mult timp alături de băiatul său și a-l implica în cât mai multe activități creative. 

Radu Oprița, alături de Patrick, băiatul și ajutorul său de nădejde, au creat în sufrageria casei, din toate jucăriile celui mic ”o reacție în lanț” pe care au postat-o pe YouTube.

Deloc surprinzător, video-ul de pe YouTube chiar a generat o reacție în lanț și a fost vizualizat de peste 1.000 de persoane.

Atunci, Radu s-a gândit să facă mai multe activități alături de cel mic și să le filmeze, pentru a le da idei și altor tătici.

Radu a povestit, pentru Alba24.ro, cum i-a venit ideea.

Potrivit acestuia, totul a început în perioada sărbătorilor de Crăciun din 2019, când cel mic a primit foarte multe cadouri, iar Radu s-a gândit cum poate să le folosească pe toate odată.

În prima filmare de pe YouTube, cei doi au folosit peste 50 de jucării, iar după 70 de încercări eșuate și șase ore de distracție, sistemul de reacție în lanț ”a mers ca uns”.

Radu a dat provocarea mai departe și prietenilor tătici, dar s-a hotărât să continue activitățile și să le filmeze.

Așa a apărut mini-seria ”Provocări pentru pitici și tătici”. O altă activitate a fost construirea unei ”plăci de activități”, cu mai multe elemente, cu care cel mic se poate juca și interacționa.

Dar, poate cel mai ambițios proiect de până acum și în urma căruia Radu a fost contactat și de alți părinți, pentru detalii și instrucțiuni, este un turnuleț cu tobogan, construit în aer liber.

Construit din lemn și vopsit în culori vii, turnulețul s-a dovedit a fi un element de joacă interactiv pentru cel mic, dar și un prilej de a petrece cât mai mult timp cu acesta.

Tânărul tătic din Alba Iulia nu se oprește doar la videoclipurile postate până acum și ne-a declarat că următoarele două proiecte vor fi cu siguranță tot în aer liber.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO REPORTAJ: Cum s-a pregătit Colegiul HCC din Alba Iulia pentru reluarea orelor cu elevii claselor a XII-a. Măsurile luate

Publicat

Elevii de clasa a XII-a și a VIII-a se întorc din 2 iunie la școală pentru aproape două săptămâni de pregătire înaintea examenelor de Bacalaureat și Evaluare Națională. 

Pentru ca orele de pregătire să se desfășoare în condiții de siguranță, în ceea ce privește limitarea răspândirii noului coronavirus, autoritățile au impus unităților de învățământ o serie de reguli stricte. 

Marți, 26 mai, alături de Valeriu Cerbu, directorul Colegiului „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, reporterii Alba24.ro au luat la pas curtea și clădirea colegiului pentru a vedea cum au fost puse în practică regulile impuse de autorități. 

De la marcaje vopsite pe asfalt în curte, la scanarea temperaturii, asigurarea de măști de protecție și până la circuite diferite pentru intrarea și ieșirea elevilor din clădire, conducerea celui mai prestigios liceu din Alba s-a asigurat că a bifat toate regulile impuse de autorități.

Intrarea în curtea unității de învățământ și așteptarea pentru luarea temperaturii

Intrarea elevilor în Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” se va realiza pe două circuite: un circuit pentru intrarea laterală și unul pentru intrarea de la sala de sport.

În curtea unității de învățământ, circuitul pentru intrarea laterală este marcat cu săgeți și linii vopsite pe asfalt din doi în doi metri, pentru ca elevii să păstreze distanța între ei. La fel este marcat și cel de-al doilea circuit, cu intrarea în zona sălii de sport sala de sport.

În curtea colegiului vor fi prezenți profesori care îi vor direcționa pe elevi spre cele două intrări și se vor asigura că aceștia păstrează distanțarea fizică.

Măsurile de siguranță și de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID-19 sunt afișate încă de la intrare, la avizierul din curtea liceului. De asemenea, pe panou este afișată și oglinda fiecărei clase – respectiv locul elevilor în bănci, distanța dintre acestea și spațiul, în metri pătrați, care îi revine fiecărui elev.

La intrările în clădirea colegiului încep și marcajele prin care li se reamintește elevilor să păstreze distanța. De asemenea sunt amplasate covoare cu material dezinfectant pe care elevii își vor putea șterge tălpile încălțărilor.

Procedura de la intrarea în clădirea colegiului 

După ce au pășit în clădire, elevii vor fi întâmpinați de un cadru medical care le va lua temperatura prin termoscanare. După termoscanare aceștia își vor dezinfecta mâinile, iar apoi se vor îndrepta către clasele la care sunt repartizați.

„La intrarea în școală elevul se dezinfectează pe mâini, îi facem un examen sumar, îl întrebăm: aveți dureri în gât, tușiți, aveți dureri de cap?

Dacă copilul neagă, îi măsurăm temperatura. Dacă temperatura este mai mică de 37,3 grade, îi înmânăm o mască și îl îndrumăm spre sala de clasă.

În cazul în care se întâmplă ca temperatura să fie 37,3 – 37,4 grade, deci peste 37,3, îl ținem deoparte 5 minute, după care repetăm măsurarea temperaturii.

Dacă după cele 5 minute temperatura persistă, îi recomandăm să meargă la medicul de familie, deci copilul acela nu va intra în școală”, a precizat unul dintre cadrele medicale prezente în unitatea de învățământ.

Lângă fiecare clasă de curs există o masă pe care se află dezinfectant și cutii cu măști de protecție, măști pe care elevii sunt obligați să le poarte pe tot parcursul orelor.

Salile de clasă

Pe ușa fiecărei săli de clasă sunt afișate regulile care trebuie respectate de elevi și o reprezentare grafică a repartiției adolescenților în bănci.

„În fiecare sală de curs, mobilierul este pozitiționat în așa fel încât să se păstreze distanța de doi metri, deci cei patru metri pătrați pentru fiecare elev, scaunele au fost eliminate și  a rămas doar scaunul pentru elevul din bancă.

Mai mult, fiecare loc al elevilor din bănci este marcat de un set de reguli lipit pe bancă. 

Intrarea în sălile de curs se va face în ordinea sosirii, iar aceștia se vor așeza în bănci, începând cu ultima bancă și până la prima. În acest fel elevii nu vor trece unii pe lângă alții când își vor ocupa locurile în bănci”, a declarat Valer Cerbu, în timp ce inspecta o sală de clasă.

Pauzele

În pauză profesorul care lucrează cu elevii va rămâne alături de ei în sala de clasă, iar la sfârșitul programului, profesorul va fi acela care îi va conduce pe elevi la ieșire.

Elevii vor ieși din colegiu pe o ușă diferită față de cea pe care au intrat, a mai menționat Valeriu Cerbu.

La finalul turului prin Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”, Valeriu Cerbu a spus că profesorii dar și personalul auxiliar al unității de învățământ sunt pregătiți pentru ai primi pe elevi în condiții de siguranță.

Un reportaj realizat de Cristian Panu și Raul Baciu – Alba24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate