Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir.
Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va ajunge în Șugag în 24 de minute, iar înălțimea apei va depăși 30 de metri.
La Sebeș, aceeași undă va ajunge în 52 de minute și va avea o înălțime de cca. 7 – 9 metri. În cartierul albaiulian Oarda, aflat la o distanță de peste 62 de kilometri, viitura pe râul Sebeș va ajunge în 74 de minute, iar înălțimea apei va fi de peste 4,5 metri.
În „Planul de analiză a riscurilor – județul Alba” (anul 2016), sunt prezentate obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în județ.
Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean.
În document menționat s-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir.
Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: Oaşa – 1979, Cugir – 2003, Tău – 1984, Obrejii de Căpâlna – 1986, Petreşti – 1983.
Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa – baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 kilometri şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.
Barajul Oaşa – realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).
Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la bază de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m.
Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafață de 460 ha și o lungime de aproximativ 6 km.
Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluție acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonă prezenta un procent ridicat de mică, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit
Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă: 200m; qavarie = 114.629 m3/s):
Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)
Baraj Oaşa – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 60,00 m
Baraj Tău – 15.205 m – 11 min- 20,12 m/s – 40,98 m
Dobra – Şugag – 28.230 m – 23 min – 17,55 m/s – 31,63 m
Șugag – 29.230 m – 24 min – 17,25 m/s – 30,34 m
Mărtinie – 31.380 m – 26 min – 16,63 m/s – 28,14 m
Baraj Căpâlna – 36.130 m – 31 min – 15,39 m/s – 24,34 m
Căpâlna – 38.930 m – 34 min – 14,80 m/s – 22,37 m
Laz – 43.780 m – 40 min – 14,08 m/s – 20,32 m
Săsciori – 44.730 m – 41 min – 13,74 m/s – 19,00 m
Sebeşel – 45.705 m – 42 min – 13,32 m/s – 17,94 m
Baraj Petreşti – 48.325 m – 46 min – 11,95 m/s – 14,37 m
Petreşti – 48.505 m – 46 min – 11,77 m/s – 14,46 m
Sebeş – 52.530 m – 52 min – 9,77 m/s – 9,41 m
Sebeş – 55.855 m – 58 min – 8,35 m/s – 6,96 m
Lancrăm – 56.855 m – 61 min – 7,97 m/s – 6,27 m
Lancrăm – 58.605 m – 64 min – 7,38 m/s – 5,45 m
Oarda – 62.705 m – 74 min – 6,85 m/s – 4,77 m
Oarda – 63.605 m – 76 min – 6,69 m/s – 4,54 m
Barajul Tău
Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).
Este o construcție din beton armat în formă de dublu arc, având înălțimea de 78 m, ridicat la confluența râului Sebeș cu râul Bistra. Lungimea coronamentului este de 178 m. Barajul permite acumularea unui volum de apă în lacul de acumulare de 21 mil. m3. La nivelul normal de retenție, suprafața lacului este de aproximativ 81 ha.
Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m; qavarie = 74.049 m3/s)
Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)
Baraj Tău – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 63,00 m
Dobra, Şugag – 13.025 m – 13 min – 14,06 m/s – 20,41 m
Şugag – 14.025 m – 14 min – 13,36 m/s – 16,73 m
Mărtinie – 16.175 m – 17 min – 11,73 m/s – 13,42 m
Baraj Căpâlna – 20.925 m – 24 min – 10,02 m/s – 10,34 m
Căpâlna – 23.725 m – 29 min – 9,53 m/s – 9,25 m
Laz – 28.575 m – 38 min – 9,01 m/s – 8,22 m
Săsciori – 29.525 m – 40 min – 8,77 m/s – 7,79 m
Sebeşel – 30.500 m – 42 min – 8,48 m/s – 7,18 m
Baraj Petreşti – 33.120 m – 47 min – 7,38 m/s – 5,47 m
Petreşti – 33.300 m – 48 min – 7,28 m/s – 5,57 m
Sebeş – 37.325 m – 58 min – 5,85 m/s – 3,30 m
Sebeş – 40.650 m – 69 min – 4,94 m/s – 2,43 m
Lancrăm – 41.650 m – 72 min – 4,68 m/s – 2,13 m
Lancrăm – 43.400 m – 79 min – 4,44 m/s – 1,97 m
Oarda – 47.500 m – 95 min – 4,06 m/s – 1,66 m
Oarda – 48.400 m – 99 min – 3,92 m/s – 1,55 m
Barajul Obrejii de Căpâlna
Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. Lacul Obreji de Căpâlna, amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice, micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42,0 m.
Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore, ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine, mai noi, formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie, precum şi ca efect al mişcărilor aplicative .
Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (râul Sebeș) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m; qavarie = 13.648 m3/s)
Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)
Baraj Căpâlna – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 27,60 m
Căpâlna – 2.800 m – 5 min – 8,78 m/s – 6,91 m
Laz – 7.650 m – 15 min – 7,39 m/s – 5,84 m
Săsciori – 8.600 m – 18 min – 6,98 m/s – 4,30 m
Sebeşel – 9.575 m – 20 min – 6,27 m/s – 3,87 m
Baraj Petreşti – 12.195 m – 29 min – 4,54 m/s – 1,92 m
Petreşti – 12.375 m – 29 min – 4,37 m/s – 2,06 m
Sebeş – 16.400 m – 48 min – 3,23 m/s – 1,02 m
Sebeş – 19.725 m – 68 min – 2,59 m/s – 0,61 m
Lancrăm – 20.725 m – 75 min – 2,46 m/s – 0,64 m
Lancrăm – 22.475 m – 87 min – 2,31 m/s – 0,50 m
Oarda – 26.575 m – 119 min – 1,97 m/s – 0,40 m
Oarda – 27.485 m – 127 min – 1,98 m/s – 0,41 m
Barajul Petrești
Lacul de acumulare Petreşti – se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67, situată la cota 296 mdM. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton, este amplasat către malul stâng al râului Sebeş, la aproximativ 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş, având spre malul drept C.H.E. Petreşti.
Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m; qavarie = 2.912 m3/s)
Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)
Baraj Petreşti – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 13,20 m
Petreşti – 180 m – 0 min – 8,77 m/s – 2,81 m
Sebeş – 4.205 m – 20 min – 2,92 m/s – 0,87 m
Sebeş – 7.530 m – 43 min – 2,29 m/s – 0,50 m
Lancrăm – 8.530 – 50 min – 2,23 m/s – 0,54 m
Lancrăm – 10.280 – 64 min – 2,10 m/s – 0,47 m
Oarda – 14.380 – 98 min – 1,98 m/s – 0,41 m
Oarda – 15.280 – 106 min – 1,94 m/s – 0,37 m
Barajul Cugir
Barajul Cugir este un baraj arcuit din beton înalt de 48 m şi cu o lungime la coronament de 120 m. Regimul hidrologic bogat, văile cu o pronunţată pantă, volumul mic al lacului de acumulare, lipsa volumului de atenuare din lac şi regimul de funcţionare al staţiei de pompe au obligat realizarea unui descărcător de ape mari, frontal, de suprafaţă, care să permită descărcarea operativă a debitelor care depăşesc capacitatea lacului.
Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (râul Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m; qavarie = 30.243 m3/s)
Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)
– – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 45,98 m
Cugir – 34.030 m – 99 min – 4,42 m/s – 2,01 m
Cugir – 37.030 m – 111 min – 4,31 m/s – 1,85 m
Vinerea – 41.030 m – 127 min – 4,07 m/s – 1,70 m
Potrivit documentului, barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive:
la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului;
la solicitări excepţionale:
seisme
explozii
acţiuni deliberate
pierderea stabilităţii barajului:
alunecări
răsturnare
cauze privind durabilitatea construcţiei:
acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni)
dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici
deteriorarea barajului sau a etanşărilor
îmbătrânirea materialului de construcţie
cauze privind funcţionalitatea construcţiei
capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari
infiltraţii totale
legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia;
lipsa prognozei viiturilor;
vane sau stavile deschise necorespunzător;
necurăţarea lacului de plutitori;
defectarea evacuatorilor;
defectarea echipamentului hidromecanic;
depăşirea debitelor de calcul;
instabilitatea fundaţiei:
alunecări de adâncime;
alunecări pe suprafaţa de fundaţie;
tasări;
deformaţii plastice;
infiltraţii prin fundaţie sau dig;
creşterea sarcinilor;
fisurarea.
ruperea betonului la eforturi de compresiune;
acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii;
fenomene de voalare;
umplerea lacului în rate prea mari;
explozii în bieful aval;
alunecări de versanţi în lac;
calitatea materialului folosit la construcţia digurilor;
zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului.
La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 – 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 – 50 m (25.5%) şi 50 – 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare.
La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%).
Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice
Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul comun 1422/192 din 2012, sunt: atenţie, alertă şi pericol.
Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată.
Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare.
Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.
Supravegherea construcţiilor hidrotehnice prin observaţii vizuale
Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi nu pot fi evidenţiate cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură şi control cum sunt: apariţia de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbuşiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor, degradarea etanşărilor la rosturi etc.
Constatările făcute prin observaţii vizuale se consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseşte la fiecare amenajare şi servesc pentru urmărirea şi interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele şi fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare amenajare.
Sistemul de avertizare – alarmare
Avertizarea – alarmarea populaţiei de pe valea râului Sebeş, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se realizeză printr-un sistem de avertizare – alarmare echipat cu sirene electronice amplasate conform listei de mai jos.
Localitatea – Tip sirenă – Loc de amplasare – Nivel presiune sonoră (dBA, d = 30 m) – Putere (KW)
Puterea sirenei asigură o intensitate sonoră de minimum 60 dB pe conturul zonei alarmate şi permit ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare). Sirenele sunt alimentate la tensiunea de reţea de 220 V şi în paralel de baterii de acumulatori care asigură o funcţionare independentă de minim 7 zile. Sirenele sunt montate pe catarge, iar la baza catargului se află dulapul de comandă al acestora.
Repetorul este o instalaţie radio cu rezervă caldă, destinat să asigure acoperire cu semnal radio în zona de interes.
Sistemul este comandat prin semnal radio, centrul de comandă fiind amplasat în cadrul dispeceratului sucursalei. Sistemul este conectat la un calculator, care prin intermediul unui software instalat gestionează şi comandă sistemul. Sistemul poate emite semnal sonor, conform semnalelor de alarmă prestabilite, sau semnal voce.
De asemenea, sistemul poate funcţiona centralizat prin acţionarea tuturor sirenelor din cadrul dispeceratului sau după caz, acţionarea fiecărei sirene în parte de la dispecerat sau de la locul de amplasare.
