Ce VARIANTE au cei cu CREDITE bancare în FRANCI elveţieni. Cereri şi opinii ale specialiştilor pentru găsirea unor soluţii

Creşterea cursului pentru francul elveţian cu peste 15% de joi a readus în discuţie două iniţiative legislative privind conversia creditelor în lei, aflate în dezbatere în Parlament de câteva luni, una dintre ele aparţinând unui grup de 131 de deputaţi şi senatori. Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) solicită Guvernului şi Parlamentului să identifice urgent soluţii pentru situaţia persoanelor cu credite în franci elveţieni.

„În contextul evoluţiilor extrem de nefavorabile înregistrate astăzi pe piaţă valutară de francul elveţian (CHF), moneda în care sunt împrumutaţi la bănci sute de mii de români, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare va solicită să acţionaţi cu maximă urgenţă, potrivit competenţelor de care dispuneţi, pentru identificarea unei soluţii care să vină în ajutorul celor afectaţi”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă de asociaţie prim-ministrului Victor Ponta, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Camera Deputaţilor pus în stand-by proiectul ce vizează conversia creditelor din valută în lei, în timp ce de Senat a trecut prin adoptare tacită propunerea privind insolvenţa persoanelor fizice.

Francul elveţian s-a apreciat cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record pe pieţele internaţionale, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, de 1,2 franci/euro, considerând că existenţa sa nu mai este justificată.

Citeşte şi VEŞTI PROASTE pentru cei care au credite în franci elveţieni. Valuta a ajuns la nivel record şi ratele s-au scumpit

Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a urcat cu 58,72 de bani faţă de miercuri, de la 3,7415 lei/franc la 4,3287 lei franc. Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

„Având în vedere vacanţă parlamentară, considerăm că se impune adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă care să plece de la propunerile legislative aflate în Parlament, care să fie apoi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în cel mai scurt timp după reluarea activităţii parlamentare”, se spune în comunicat.

Reprezentanţii utilizatorilor servicii financiare amintesc în scrisoarea deschisă câteva dintre propunerile înaintate în cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiei de Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor cu privire la debitorii în franci elveţieni, printre care obligarea băncilor de a propune clienţilor opţiunea de a converti creditele deţinute în CHF, în moneda naţională, în cazul în care cursul valutar s-a apreciat cu minim 20% faţă de momentul accesării finanţării. Totodată, cursul de conversie nu va putea depăşi cursul de la momentul acordării creditului cu mai mult de 20%.

De asemenea, măsurile legislative ar trebui să cuprindă interzicerea solicitării şi aplicării oricăror alte comisioane, costuri şi garanţii suplimentare în procesul de conversie a creditelor, dar şi interzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective (DAE) mai mare în nouă moneda de creditare.

AURSF menţionează că, în condiţiile crizei financiare care s-a manifestat începând cu finalul anului 2008, consumatorii au plătit rate mult mai mari la credite, datorate deprecierii accentuate a leului faţă de francul elveţian, de la un curs mediu de 1,8915 lei/CHF în iulie 2007 la 3,6294 lei/CHF în iulie 2014 şi 4,3287 pe 15 ianuarie 2015.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că băncile care au dat credite în franci elveţieni trebuie să se descurce singure. “La momentul în care băncile din România au acordat aceste credite în franci elveţieni nu au discutat în interiorul ARB dacă este bine nu este bine. Acţionarii i-au dirijat. Tot singure trebuie să iasă din marasmul asta”, a spus Gheţea.

Ponderea creditelor în franci elveţieni este de 4,7% din total, iar aprecierea francului elveţian nu este de natură să afecteze stabilitatea sistemului bancar din România, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR. “A fost o emoţie de început. Între timp lucrurile s-au liniştit. Aprecierea francului elveţian nu este de natură să afecteze stabilitatea sistemului bancar din România”, a declarat Suciu pentru ZF.

Andreea Paul, deputat PNL, cere audierea BNR şi a guvernatorului Mugur Isărescu în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor, pentru un punct de vedere şi soluţii concrete în sprijinul românilor afectaţi de aprecierea francului elveţian. “Parlamentul României şi BNR au datoria de a nu rămâne indiferente faţă de această situaţie şi, mai ales, faţă de pericolele financiare la care sunt expuşi românii îndatoraţi în franci elveţieni. Deja, mulţi dintre ei fac mari eforturi ori sunt în imposibilitatea să-şi achite creditele contractate, sub presiunea unui curs galopant”.

Aprecierea substanţială a francului elveţian va crea o problemă socială extrem de gravă, iar BNR este responsabilă pentru această situaţie, care trebuie remediată printr-un act normativ, consideră avocatului Gheorghe Piperea. “Pentru toată lumea, debitori şi bănci, ar trebui dată o Ordonanţă de Urgenţă care să impună un plafon pentru cursul dintre francul elveţian şi leu. Această monedă este una toxică, vânzarea acestor credite a fost ca şi cum ai vinde otravă. Cei care au făcut acest gest iresponsabil ar trebui să răspundă, BNR ar trebui să răspundă.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că, după această volatilitate accentuată a francului elveţian va urma, cel mai probabil, o perioadă de stabilitate în care se va putea vedea în ce măsură aprecierea francului faţă de euro şi lei va afecta familiile din România care au credite în moneda elveţiană. El spune că este greu de prevăzut dacă cei care au credite în franci elveţiei vor plăti în plus 5-10% sau 20-30%.

surse: mediafax, ro, zf.ro, bzi.ro