VIDEO: Cea mai importantă descoperire arheologică din ultimul deceniu, la Alba Iulia: Statuia zeiţei Nemesis, protectoarea gladiatorilor

Arheologii au făcut publică, marţi, o nouă descoperire arheologică, identificată în timpul lucrărilor de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina. Este vorba despre o statuie din marmură, de foarte bună calitate, datând de la sfârşitul secolului II, respectiv începutul secolului III e.n., reprezentând-o pe Zeiţa răzbunării, Nemesis, patroana gladiatorilor.

Descoperirea de excepţie a fost catalogată de specialişti drept cea mai importantă, la nivel local, din ultimul deceniu, din punct de vedere arheologic, urmând fragmentelor de statui identificate acum câţiva ani în cartierul Partoş, cunoscute ca templul Liber Pater.

Potrivit arheologilor de la Muzeul Naţional al Unirii, statuia a fost realizată cel mai probabil în Asia Mică, fiind o creaţie artistică deosebită. Aceasta prezintă şi inscripţii cu dedicanţii, respectiv Marcus Livius Verinius şi Quintus Valerius Felicianus, cel mai probabil,cei care au comandat ridicarea sanctuarului, dedicat Zeiţei Nemesis.

Aceste denumiri, aparţinând, potrivit arheologilor, unor subofiţeri în armata romană coincid cu cele inscripţionate pe altarul votiv descoperit în urmă cu câteva săptămâni în timpul săpăturilor. „De asemenea, despre cealaltă piesă pe care am prezentat-o săptămâna trecută, basorelieful pe care este reprezentat gladiatorul, am concluzionat că, cel mai probabil, face referire la Zeul Marte, zeu al războiului, fapt recunoscut şi din titutalura Aurelius Martianus. Toate cele trei piese, inscripţia, basorelieful şi statuia ne-au îndreptăţit să credem că reconstituim caracterul sacru al acestei încăperi”, a precizat Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Unirii.

Materialul din care este realizată statuia este marmură importată din Asia Mică. În ceea ce priveşte inscripţia prezentă pe soclul acesteia, scrisul este stângaci, ceea ce indică faptul că statuia a fost modelată în altă parte şi ulerior adusă unui meşter local, care a făcut dedicaţia. „Considerăm că, din punct de vedere aristic şi al materialelor din care este făcută, statuia se poate ridica la nivelul celei pe care o cunoaşteţi deja, respectiv Liber Pater. În reprezentarea figurativă a zeiţei Nemesis avem două elemente care o definesc: zeitatea este însoţită de un grifon, un animal mitologic cu corpul unui leu şi capul şi aripile unui vultur. Animalul era iniţial considerat atributul lui Apollo, dar şi păzitor al lui Zeus şi Zeiţei Nemesis. De asemenea, în mâna stângă era ţinută o unitate de măsură a păcatelor. Zeiţa Nemessis, fiind zeiţa răzbunării, trebuia să aibă fie o balanţă, fie această unitate de măsură pentru determinarea greutăţii păcatelor”, a completat Constantin Inel.

Identificată iniţial în mitologia greacă, Nemesis este cunoscută ca zeița răzbunării, care pedepsește crimele, conservând și supraveghind ordinea și echilibrul în univers sub raportul moral, prin cântărirea riguroasă fericirii și nenorocirii umane. Considerată „fiică a nopţii”, era răzbunătoarea crimelor și pedepsitoare a aroganței, înrudită cu „Furiile”. Nemesis pedepsește orgoliul sau credința umană că omul își poate depăși condiția cosmică, implicit faptele omenești comise cu intenția de a modifica ordinea naturii. De asemenea, Nemesis veghează aplicarea principiului „Nimic prea mult” – deviză înscrisă pe frontonul sanctuarului din cetatea Delphi. Nemesis este înfățișată ca o femeie serioasă, cu un bici, o sabie, o pereche de hățuri sau o balanță în mâna stângă. Epitetul „cea de căreia nimeni nu îi poate scăpa” i-a fost atribuit ulterior. Romanii au preluat cultul grec pentru Nemesis, transferând asupra ei atributele zeiței locale Fortuna, devenită patroana generalilor imperiali și a gladiatorilor.

[media id=294 width=320 height=240]

[media id=295 width=320 height=240]