Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cercetare interesantă a unui istoric din Alba Iulia: Cum a fost reflectată moartea lui Elvis Presley în presa comunistă


Publicat

Un istoric din Alba Iulia, pasionat de viața celebrului star american Elvis Presley, a cercetat modul în care moartea acestuia a fost reflectată de presa comunistă. De la moartea Regelui muzicii rock-and-roll se împlinesc astăzi 16 august 2019, 42 de ani.

Rezultatele cercetării istoricului Tudor Roșu de la Muzeul Național de Istorie din Alba Iulia sunt extrem de interesante, în condițiile în care chiar și moartea unuia dintre cele mai mari staruri ale muzicii mondiale, era trecută prin filtrul ideologiei și al manipulării.

Tudor este un fan peste timp al lui Elvis Presley și chiar are acasă o colecție impresionantă de viniluri cu melodiile acestuia.

Istoricul din Alba Iulia a pus la dispoziția Alba24 câteva informații strânse într-un articol, pe care vă invităm să le citiți, pentru că merită.

 

Cum a reflectat presa comunistă moartea lui Elvis Presley

De Tudor Roșu

Dispariţia lui Elvis, la 16 august 1977, este slab redată în publicaţiile vremii din România Socialistă, prin notificări telegrafice dar nu lipsite de informaţii eronate. Să nu uităm, ne aflăm la câteva zile după greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977), când presa avea alte griji, aşteptând cu încordare reacţia „marelui conducător” şi „sarcinile de partid” ce reveneau acum oamenilor din presă.

România liberă nota evenimentul morţii două zile mai târziu de la producerea lui, fără a omite că Elvis „a înregistrat mai multe milioane de discuri înainte de a se retrage din viaţa artistică în 1972”[1] [evident, fake-news! Cariera artistică a starului a continuat până în 1977].

Scânteia tineretului transmitea simultan aceeaşi ştire, în aceeaşi formulă şi cu aceleaşi greşeli[2]. Scânteia aducea însă „clarificări”, reiterând clişeele uzitate atunci când venea vorba de Elvis. Totuşi, în ciuda titlului deloc binevoitor, Dispariţia unui „idol”, se păstra totuşi o minimă decenţă prin utilizarea condiţionalului-optativ:

„[…] moartea sa n-ar fi fost străină de consumul de droguri, care ar fi grăbit deznodământul. În ultimii ani cântăreţul a fost de mai multe ori spitalizat din cauza unor tulburări ale căilor respiratorii şi ale vederii, precum şi a unei tendinţe tot mai accentuate de creştere în greutate, fostul idol al muzicii rock devenind, practic, diform.”[3]

Iar cu privire la evenimentul înmormântării, România liberă puncta:

„La Memphis, Tennessee, a avut loc joi după amiază ceremonia înhumării celebrului cântăreţ Elvis Presley […]. Carul mortuar alb, urmat de zece limuzine tot de culoare albă – culoarea favorită a cântăreţului […]. La locuinţa celui ce a fost numit „regele rockului” au fost aduşi nenumăraţi saci cu telegrame de condoleanţe sosite din întreaga lume. În statele Tennessee şi Mississippi a fost declarată zi de doliu.”[4]

În deceniul scurs de la moartea Regelui, poziţia publicaţiilor româneşti a urmat cam aceleaşi linii directoare.

Ori de câte ori un articol este ceva mai extins, tatonează invariabil „caracterul moral” al starului, tema abuzurilor, a consumului de mâncare şi a drogurilor fiind una predilectă.

De cele mai multe ori maliţia autorilor transmite un sarcasm neşlefuit, analiştii părând că se apucaseră de scris mai mult ca să poată folosi cuvântul „degradant”. Cum altfel, când „pentru noi, cei neiniţiaţi în cultul Elvis, totul apare de un ridicol copleşitor”?

Prin urmare, Elvis a fost „[…] damnat să nu fie niciodată sătul oricât ar înfuleca”; „în fond, nu era decât un bărbat care înghiţea pe nesăturate pilule cu droguri, un mâncău neînfrânat care jubila auzindu-şi înregistrările ori văzându-se pe ecranele televiziunii, trândav şi impertinent, de o suficienţă agresivă şi sfidător din cale afară. Nu gândea niciodată şi, oricum, nu stătea pe gânduri înainte de a se sui într-un avion cu direcţia Denver pentru a hăpăi sandviciuri cu unt de arahide. Şi totuşi, în ciuda acestor adevăruri strivitoare, faima lui a crescut. A devenit o figură complexă a mitului american.”

Aşadar, nu doar personajul Elvis este înfierat, ci şi sistemul care permitea şi încuraja excentricitatea, manifestarea ei la cote înalte. Expresia „De mortuis nihil sine bene” nu era valabilă de aceia care „investigau” personalitatea lui Elvis Presley: „pentru unii mesia, pentru alţii un bufon de un egoism sălbatic”; se vorbeşte despre „obiceiurile de mardeiaş şi huligan şi ciocnirile provocate deliberat cu celelalte maşini şi chiar o excursie la morga din Memphis”; despre palatul starului se spune că „un critic american l-a numit Calea Regală americană a prostului gust”; aici, la Memphis, este înconjurat de „gorile şi o haită de ciobăneşti germani”[5]. Fanii sunt, de asemenea, ridiculizaţi de câte ori e cazul:

„Desigur, nu-i greu să caricaturizezi pe admiratorii lui Elvis. Cei mai pioşi par de-a dreptul ţăcăniţi […]”. Explicaţia interesului pentru starul decedat e la îndemâna politrucilor, iniţiaţi în înţelegerea reţetei financiare americane: „E un blestem, nu chiar de neînţeles: în jurul mormântului lui Elvis străjuieşte neîncetat dolarul”[6].

De obicei, publicistica voia să fie neapărat acuzatoare, presupusele „droguri” (un calc lingvistic forţat, prin traducerea lui „drugs” ca „droguri”) şi abuzurile din viaţa particulară furnizând argumente pentru causticitatea „evaluărilor”.

Presa se vrea o cunoscătoare a raţiunilor ascunse ale succesului, devenind, cel puţin din perspectiva lectorului actual, sufocant de didacticistă, moralizatoare, agasantă.

Aşa se punea problema atunci când venea vorba de statuia lui Elvis, căci „la Memphis ar fi trebuit să existe mai întâi o altă statuie, cea a lui Martin Luther King”.

Nu mai puţină grijă se poartă şi pentru copilăria tristă a Lisei Marie Presley, unicul copil al decedatului star şi moştenitoare a unui imperiu ce nu putea să-i aducă, după retorica vremii, decât nefericire.

Viaţa Lisei este deci forţată să exemplifice un slogan pus pe buzele juvenililor români, cum că „alţi copii din alte state nu-s ca noi / Au viaţa plină şi stropită cu noroi”.

Valul de compasiune pentru copilăria traumatizată a Lisei se concretiza în tirade pline de proverbe şi de previziuni negre.

Astfel, formulele se pliază expresiei copilăriei nepriincioase: „Şi totuşi Lisa Marie Presley nu este fericită. […] La şcoală, la joacă, la plimbare etc., ea se deplasează numai însoţită de… gorile!”; „Există oare o ilustrare mai grăitoare a proverbului nostru care spune că pasărea nu se simte bine în colivie nici dacă aceasta este făcută din aur?”; „Mereu aceşti bani blestemaţi, care te împiedică să trăieşti, să iubeşti, să ai prieteni şi chiar să te căsătoreşti!”; refugiul ei în faţa vitregiei condiţiei sale de odraslă capitalistă se face „în manieră californiană: cu droguri, alcool şi secte”.

Există şi comentarii favorabile starului, vizând talentul său şi operele de caritate, însă şi acestea suferă unele amendamente: „Elvis nu mai e demult, dar numele, vocea şi filmele lui vin şi revin mereu. […] un inegalabil, un incomparabil. Aşa susţin noii lui fani şi impresarii acestui mit amintire”;

„Moartea lui Elvis nu a făcut altceva decât să confirme zicala potrivit căreia prima condiţie pentru a deveni nemuritor este să mori! Elvis a devenit definitiv şi pentru totdeauna regele rockului”; Elvis era de o „mărinimie rar întâlnită, el trimiţând o parte din câştiguri unor orfelinate sau cămine pentru bătrâni”.

Viaţa Regelui[7] era detaliată numai pentru a extrage din ea temele anticapitaliste care conveneau regimului, deconstruirea mitului american fiind unul din obiectivele de prim rang.

Povestea lui Elvis trebuia să genereze aşadar acele pilde care educau „omul nou”. De aceea, se punea mereu accent pe reclama din spatele succesului, pe cinismul reţetei financiare („afaceri mari în stilul Mafiei din Memphis”) şi pe lipsa de demnitate a fanilor amatori de „pelerinaje”. Persiflarea fanilor – foarte importantă pentru demitizarea lui Elvis ca fenomen social – sfârşea prin a fi stângace, desuetă, grunzuroasă. „Imitatorii”, acei Elvis Impersonators, erau de-a dreptul diabolizaţi „tineri care, contra unei sume frumuşele, sunt dispuşi să se lase… operaţi estetic pentru a semăna cu Elvis. […] Şi să nu credeţi că nu s-au găsit muşterii!”

Se vorbea tendenţios şi despre primele meserii ale starului, precum cea de camionagiu la începutul anilor ’50, subliniindu-se că pe atunci „starea de spirit a americanilor era influenţată de şomaj, deziluzii şi resemnare. Speranţele claselor mai puţin privilegiate nu se împlineau aşa cum era de dorit”.

Adulatorii lui Elvis ipostaziau involuntar alienarea individului, popularitatea cântăreţului fiind explicată prin faptul că „el exprima ură dar şi deznădejde, însingurarea dar şi înstrăinarea”; alţi critici dădeau de înţeles că Presley era şi „întruchiparea sentimentului de libertate” într-o societate dezumanizantă, a banului şi profitului fără scrupule.

Tot elanul criticist se concentrează apoi pe soţul şi tatăl dezastruos, vina căzând tot pe sistemul capitalist. Desigur, stupefiantele constituie iarăşi o temă predilectă, căci „în cei doi ani care i-au precedat moartea […] i-au fost prescrise peste 12.000 de tablete de tranchilizante şi droguri”, la fel cum interesează cauza şi condiţiile morţii.

Sub lupa „elvisologilor” intrau excentricităţile ori bizareriilor identificate pretutindeni, numai pentru a „demasca” adevărata faţă a bunăstării americane.

„Visul american” este tratat ca nălucire şi chiar înşelăciune: „În Statele Unite, Elvis reprezenta şi mai reprezintă pentru generaţia sa visul împlinit al americanului: îmbogăţirea şi atingerea gloriei! Adică visul, himera după care aleargă milioane şi milioane de americani”. Sau, în alt loc: „Nici Presley, nici Dean [James] nu au putut rezista şocului succesului. Amândoi au murit înainte de vreme, neputincioşi în a-şi stăpâni angoasele. […] Amândoi au eşuat de fapt […]”.

Cam acestea au fost opiniile oficiale, care indică o „piaţă oficială” pauperă, mult sub ceea ce aşteptau admiratorii înfocaţi sau publicul larg.

Bibliografie:

[1] Th. Ş., „Elvis Presley”, în România liberă, 18 august 1977, XXXV, nr. 10207, p. 6.

[2] „Elvis Presley a încetat din viaţă”, în Scânteia tineretului, XXXIII, seria II, nr. 8784, 18 august 1977, p. 4.

[3] „Dispariţia unui idol al muzicii uşoare”, în Scânteia, XLVII, nr. 10885, 18 august 1977, p. 5.

[4] U.V., „La Memphis”, în România liberă, XXXV, nr. 10209, 20 august 1977, p. 6.

[5] BTT. Almanah turistic pentru tineret, 1982, p. 118.

[6] Radu Cosaşu, „Odihna regelui defunct”, în Cinema, XXV, 9, sept. 1982, p. 19.

[7] Almanah BTT, 1982, pp. 117-120; „O poveste tulburătoare”, în Orizont magazin, martie 1989, pp. 32, 38.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SURSE: Comisarul șef al Inspectoratului Județean de Poliție din Alba, confirmat cu COVID-19

Publicat

Comisarul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Alba, Florin Dogaru, a fost testat pozitiv pentru COVID-19, potrivit surselor alba24.ro. 

De asemenea, până în acest moment, peste 30 de polițiști ai Inspectoratului Județean de Poliție Alba au fost confirmați cu coronavirus, mai susțin sursele alba24.ro.

Ce se întâmplă dacă un membru al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba este confirmat cu COVID-19

Contactat de alba24.ro, prefectul județului, Nicolae Albu, a declarat că dacă un membru CJSU este confirmat pozitiv pentru coronavirus, acesta va fi înlocuit temporar de înlocuitorul de drept din instiuția pe care o reprezintă.

Marți în județul Alba au fost confirmate în ultimele 24 de ore, 64 de cazuri de COVID-19. Numărul total de îmbolnăviri de la începutul pandemiei a ajuns la 4385, în județul Alba.

De asemenea, 1.545 persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 129 decese. Luni, în Alba au fost prelucrate 345 de probe. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 99.387.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Lidl a anunțat data deschiderii noului magazin din centrul municipiului Alba Iulia. Au mai rămas doar câteva zile

Publicat

Noul magazin Lidl din centrul municipiului Alba Iulia va fi inaugurat oficial în data de 5 noiembrie. Ridicat pe amplasamentul fostei piețe SIFOR, clădirea are o conformație particulară, de clădire de birouri P + 2E, cu magazinul situat la parter.

Pe fațada acestuia sunt amplasate mai multe imagini cu clădiri și monumente istorice din Cetatea Alba Carolina. 

Accesul auto și pietonal se va face din strada Tudor Vladimirescu. În cadrul proiectului au fost propuse două intrări, direct din stradă, cu relație de dreapta.

Incinta va avea o platformă carosabilă pentru accesul auto și parcarea autovehiculelor. Au fost prevăzute un număr de 109 locuri de parcare, dintre care 6 pentru persoanele cu dizabilități.

Magazinul va fi deschis de luni până sâmbătă între orele 07:00 – 22:00 și duminica între orele 08:00 – 20:00.

Acesta este cel de-al doilea magazin Lidl deschis în Alba Iulia. Primul, aflat la în zona intersecției dintre B-dul Revoluției 1989 și strada Lalelelor, a fost inaugurat în luna noiembrie 2013.

Reamintim faptul că un al treilea magazin Lidl se află în prezent în construcție la Alba Iulia, pe B-dul Republicii, lângă Bazinul Olimpic, lucrările fiind într-un stadiu avansat.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Momentul în care un biciclist este lovit de o autoutilitară, la Petrești. Victima a decedat la spital

Publicat

Accidentul în care un biciclist din Sebeș și-a pierdut viața, sâmbătă dimineața, la Petrești, a fost surprins pe o cameră de supraveghere. Pe imagini se poate observa cum șoferul unei autoutilitare îl lovește în plin pe bărbatul aflat pe bicicletă, în intersecția dintre străzile Valea Sebeșului și 1 Mai.  

Potrivit IPJ Alba, la data de 24 octombrie 2020, în jurul orei 8.30, un bărbat de 62 de ani, din Luduș, județul Mureș, în timp ce conducea o autoutilitară pe strada 1 Mai din Petrești – Sebeș, la intersecția cu strada Valea Sebeșului, l-ar fi acroșat pe un bărbat de 60 de ani, din Sebeș, care se deplasa pe o bicicletă.

În urma accidentului, biciclistul a suferit leziuni corporale grave, iar ulterior a decedat, la spital.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă”, a transmis IPJ Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Klaus Iohannis: Situația epidemiologică se agravează constant. Ne așteaptă o perioadă foarte dificilă

Publicat

Președintele României, Klaus Iohannis susține marți seara o confernință de presă în urma unei ședințe de urgență cu ministrul Sănătății și reprezentanți ai sistemului medical.

Principalele declarații:

Situația epidemiologică se agravează constant. În ultima zi am avut peste 100 de români care au pierdut lupta cu virusul. Ne așteaptă o perioadă foarte dificilă, e nevoie de eforturi susținute. Lupta cu virusul se desfășoară pe două fronturi. Pe zona de prevenție și în spitale;

Acolo unde bolnavii de covid 19 au nevoie de îngrijire și tratament de specialitate. Am dorit să am o discuție aplicată cu experți recunoscuți de ATI și ministrul sănătății care mi-au prezentat o analiză a resurselor ATI la nivel național;
Mă refer la paturi dotate cu aparatură și la personalul medical. Guvenul a elaborat o strategie de creștere a paturilor ATI chiar de la începutul pandemiei;

La acest moment avem conform rapoartelor din secțiile ATI 3065 de paturi de terapie intensivă, pentru toți pacienții, 2252 de ventilatoare mecanice. La acestea se adaugă cinci unități de terapie intensivă mobilă cu un total de 169 de paturi;

În ceea ce privește doar ventilatoarele ATI funcționale vă doar doar un exemplu: în perioada aprilie-octombrie creșterea capacității de ventialtor a fost de 73% și până în decembrie se adaugă încă 15%. Capacitatea s-a dublat de la începutul pandemiei până acum pe ventilatoare.

Planul strategic urmărește deschiderea unor noi unități ATI precum cele de la Oradea, Constanța, Craiova. În locații noi contruite sau care se vor transforma în secții ATI;

Am solicitat concret date despre București. Aici vom avea în șapte spitale o extensie a capacității ATI. În următoarele maxim 10 zile vom avea suplimentar 120 de paturi de terapie intensivă;

Așadar autoritățile au acționat și au planuri clare, bine puse la punct, pentru a putea fi asigurate condițiile în secțiile ATI;

Astfel, accesarea fondurilor UE prin programul operațional infrastrucutră mare va duce la încă la o creștere a capacității de gestionare a crizei;

Numai pentru ventilatoare mecanice, creșterea din aprilie până anul viitor va reprezenta o creștere de 146 la sută, este uimitor;

Se va achiziționa din fonduri europene întreaga gamă de aparatură, de la monitoare, ventilatoare, paturi, la ecografe și aparate de RT PCR;

Accesarea acestor fonduri va avea un impact important, vom avea o creștere semnificativă la fiecare din acești indicatori;

De exemplu, 662 de paturi ATI de înaltă performanță au fost avizate pentru finanțare prin acest program și se va realiza în perioada următoare. Pentru a stopa răspândirea virusului e nevoie și de implicarea noastră, a cetățenilor;

Oricâte măsuri vor lua autoritățile acestea nu vor fi suficiente dacă nu vom fi parte din efortul național de a salva cât mai multe vieți;

Știre în curs de actualizare

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate