Clarificări de la Garda de Mediu, privind proiectul de hotărâre de Guvern care i-ar conferi noi atribuții

Garda Națională de Mediu (GNM) a făcut unele precizări referitoare la prevederile proiectului de hotărâre de Guvern aflat în consultare publică la Ministerul Mediului, care prevede reorganizarea instituției și oferirea unor noi atribuții, printre care dreptul de a verifica, ca autoritate publică a statului, orice persoană fizică sau juridică în domeniul respectării condiţiilor de mediu.

Într-un comunicat de presă al GNM, semnat de comisar general Bogdan Trif, instituţia transmite clarificări referitoare la propunerea de modificare şi completare a HG nr. 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul în care noutăţile pregătite au fost anunţate în presa naţională şi locală.

Citește și Garda de Mediu, noi atribuţii de control. Poate verifica orice firmă sau persoană fizică, inclusiv în trafic. Proiect de hotărâre de guvern

„În HG 1005/2012, articolul 13 alin. (1) lit. b1 se precizează că <Garda de Mediu controlează activităţile cu impact asupra mediului (…)>, iar modificarea propusă pentru noua variantă de HG este că GNM <controlează activităţile a căror desfăşurare poate avea impact asupra mediului şi/sau poate conduce la deteriorarea mediului>.

Ceea ce se urmăreşte este corelarea legislaţiei de mediu în vigoare cu atribuţiile Gărzii de Mediu, astfel încât să poată fi controlate şi activităţile care nu necesită acte de reglementare, dar pentru care trebuie respectate normele de mediu stabilite prin acte normative (de exemplu: persoane juridice/fizice generatoare de poluare fonică, olfactivă sau care generează deşeuri dar nu necesită, conform legislaţiei, autorizaţie de mediu, cum ar fi: depozite necontrolate de deşeuri, service auto, restaurante sub 100 locuri, microferme, cluburi generatoare de poluare fonică etc.) Activităţile menţionate nu necesită autorizare din punct de vedere al mediului, dar fac obiectul majorităţii reclamaţiilor primite din partea cetăţenilor”.

„<Poate controla la orice oră> – formularea propusă de către noi este <efectuează inspecţia (…) pe timp de zi şi de noapte (…)> motivarea noastră fiind aceea că, de regulă, activităţile ilegale se desfăşoară în afara orelor de program (de exemplu: transporturi ilegale de deşeuri, deversări de substanţe periculoase în ape, emisii de poluanţi în atmosferă, abandonări de deşeuri în locuri nepermise, poluări accidentale etc.)”.

„Garda de Mediu nu opreşte autovehiculele în trafic, ci doar controlează dacă încărcătura autovehiculului oprit respectă legislaţia de mediu”.

„În noua varianta de Hotărâre se indică <(…) aplicarea de sigilii asupra unor părţi din instalaţii, în vederea prevenirii utilizării necontrolate, precum şi pentru verificarea modalităţii de utilizare în situaţia în care partea respectivă din instalaţie nu este autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului, sau în situaţia în care actul de reglementare prevede utilizarea numai în cazuri excepţionale. Procedura de aplicare a sigiliilor se aprobă prin ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor>.

Cu alte cuvinte, este vorba despre aplicarea unui sigiliu pe sistemul de ocolire a sistemelor de filtrare, în cazul emisiilor de noxe în atmosferă. Sunt sigilii cu regim special care pot fi rupte de titular numai în cazul în care apare o situaţie excepţională de exploatare a instalaţiei (pericol de explozie, incendiu etc.). În acest fel, Garda Naţională de Mediu poate verifica ori de câte ori este ocolit sistemul de filtrare şi poate avea garanţia că emisiile nu sunt eliberate nefiltrate în atmosferă”.

„În noul proiect de Hotărâre se menţionează că <Garda de Mediu poate solicita documente (…) financiar-contabile, necesare efectuării inspecţiei şi controlului de mediu> (de exemplu: copii după facturi care atestă achiziţionarea de substanţe periculoase, servicii de eliminare/valorificare deşeuri, achiziţionarea de material filtrant etc., care să certifice corectitudinea raportărilor şi declaraţiilor agentului economic; de asemenea, aceste documente pot reprezenta probe în instanţele de judecată, în cazul constatării unor abateri de la normele legale). Prin verificarea acestor acte se poate depista disimularea deşeurilor în mărfuri, precum şi evaluarea lor cantitativă”.

„În condiţiile în care atribuţiile pe linie de protecţie a mediului sunt din ce în ce mai complexe şi diversificate (în ultima perioadă, competențele trasate prin directivele europene au fost extinse pe toate componentele de mediu: apă, aer, sol), am solicitat revenirea la numărul de comisari anterior reducerii de personal din 2013. De altfel, multe din aceste posturi au fost recâştigate în instanţă de cei disponibilizaţi.

Noua propunere de modificare a organigramei în cadrul GNM presupune suplimentarea cu 60 de posturi de comisari la nivel naţional. Chiar şi cu această rectificare, considerăm că personalul este insuficient întrucât, în prezent, la nivelul fiecărui comisariat activează, în medie, un număr de 13 comisari care trebuie să desfăşoare o gamă largă de activităţi şi să deţină multiple competențe în diferite domenii (cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în vigoare, capacitatea de înţelegere a instalaţiilor din diferite domenii de activitate, aptitudini privind utilizarea la un nivel înalt a sistemelor de operare – competențe IT/electronice – sisteme de monitorizare, colaborarea instituţională la nivel naţional şi internaţional, accesarea de fonduri nerambursabile etc).

De asemenea, munca unui comisar implică riscuri inerente activităţii de inspecţie şi control (verificări la instalaţii care utilizează deşeuri sau substanţe periculoase, agresiuni verbale şi fizice etc.).

În lumina celor prezentate, atât conducerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cât si a Gărzii Naționale de Mediu fac toate eforturile pentru asigurarea resurselor materiale şi financiare (inclusiv prin accesarea de fonduri nerambursabile – în prezent GNM derulează 3 proiecte cu finanţare externă) astfel încât, comisarii investiţi cu autoritatea publică a statului să se prezinte la un înalt standard de profesionalism şi conduită. De asemenea, una din priorităţile conducerii este corelarea veniturilor salariale cu a altor instituţii de control din România (exemplu: la ora actuală, salariul de încadrare al unui comisar debutant este de 925 lei, al unui comisar principal este de 1027 lei, iar al unui comisar superior este de 1381 lei, fapt care arată un nivel scăzut de salarizare comparativ cu alte instituţii de control)”, se arată în documentul citat.