Comuna Gârda de Sus din Munții Apuseni, atestată oficial ca stațiune de interes local. Obiective și trasee turistice din zonă

Comuna Gârda de Sus din județul Alba a fost atestată oficial ca stațiune de interes local. Hotărârea a fost luată în ședința Guvernului de joi, 21 noiembrie. 

Potrivit Executivului, atestarea ca stațiune turistică va genera creșterea circulației turistice și a cifrei de afaceri a investitorilor din domeniul turismului. De asemenea, va avea un impact benefic pentru dezvoltarea economică și creșterea calității vieții pentru locuitorii din zonă.

Comuna Gârda de Sus este situată în județul Alba, în interiorul Parcului Natural ”Apuseni”, în inima „Țării Moților”, pe cursul superior al râului Arieșul Mare, pe culmea cea mai înaltă și masivă din Carpații Occidentali, cunoscută sub numele de Munții Bihor.

Aceasta este dominată:

• la vest de Vârful Curcubăta – 1.849 m;
• la est de Vârful Muntele Mare – 1.825 m;
• la nord de Vârful Vlădeasa – 1.824 m.

Din punct de vedere administrativ, comuna Gârda de Sus este formată din 17 sate: Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus, Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide, Sucești.

Amplasarea satelor din comuna Gârda de Sus se încadrează în zona caracteristică a Munților Apuseni fiind răsfirate pretutindeni în grupuri de trei până la zece case formând cătunele, sau în grupuri de zece până la cincisprezece case la care se adaugă cătunele vecine formând sate.

În cadrul județului Alba, este situată în partea de nord-vest formând pe o distanță de câțiva kilometri, hotarul județului spre nord, cu județul Cluj, având ca vecini:

• la nord, comuna Beliș,
• la vest, comuna Arieșeni,
• la est, comuna Scărișoara,
• la sud, comuna Poiana Vadului.

Principalul drum național care străbate comuna este DN 75, cel prin intermediul căruia se asigură accesul de la Turda la Câmpeni.

Din DN 75 se desprinde DJ 750 (Gîrda de Sus – Ordîncusa – Ghețar) în lungime de 25 km asfaltat integral care asigură legătura cu zona Ghețarului Scărișoara.

Pe cale rutieră distanța față de Cluj-Napoca este de 150 km, de Turda – 114 km, de Câmpeni – 32 km, de Abrud – 44 km, de Alba Iulia la 112 km, de Ștei la 47 km, de Brad la 83 km, de Bucium la 61 km.

Cea mai apropiată gară CFR de localitatea Gârda de Sus este în județul Bihor, la vest de comuna Gârda de Sus, respectv în orașul Ștei, situat la 48 km distanță. Localitatea Ștei este legată prin curse de microbuze și autobuze cu localitățile de pe Valea Arieșului Mare, inclusiv cu Gârda de Sus.

Principalele aeroporturi din vecinătatea comunei Gârda de Sus, sunt: Aeroportul Internațional „Avram Iancu”, Cluj, situat la 155 km de Gârda de Sus; Aeroportul Internațional Oradea, situat la 139 km de Gârda de Sus; Aeroportul Internațional Sibiu, situat la 189 km de Gârda de Sus.

Comuna Gârda de Sus are un potențial turistic deosebit care o deosebește foarte mult de alte destinații turistice din România, adunând la un loc fenomene carstice de excepție, zone frumoase nealterate de poluare în Munții Apuseni, parcurse de o serie de trasee turistice.

Oferta turistică a comunei Gârda de Sus este una deosebit de variată.

Obiective și destinații turistice în comuna Gârda de Sus

În jumătatea nordică a localității Gârda de Sus se regăsește platoul carstic Ghețar – Ocoale, mărginit pe laturile estic, sudic și vestic de văile râurilor Gârda Seacă și Ordâncușa.

Acest sistem carstic este format din ariile naturale protejate, respectiv: Ghețarul Scărișoara, Peștera Pojarul Poliței, Avenul din Șesuri, Izbucul Poliței, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Peștera de sub Zgurăști, Peștera Poarta lui Ionele, Peștera Hoanca Apei.

Peștera Ghețarul Scărișoara, cel mai cunoscut obiectiv din Gârda de Sus, și prima peșteră declarată Monument al Naturii în România, în anul 1938, adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România.

Ghețarul Scărisoara se găsește la altitudinea de 1165 metri și adăpostește 80.000 de metri cubi de gheață. Cea mai veche gheață de la baza blocului are venerabila vârstă de 4000 de ani. Astfel în blocul de gheață s-au stocat ca într-o gigantică enciclopedie a Apusenilor date științifice complexe legate de plante, animale și evoluția climatică.

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. Pe lângă valoarea științifică a ghețarului, acesta prezintă și un interes turistic deosebit datorită unicității și amplorii fenomenului natural.

Datorită faptului că aceasta este una dintre cele mai cunoscute peșteri din Muntii Apuseni, există numeroase trasee și marcaje turistice pentru a ajunge aici.

Peștera Pojarul Poliţei este una din cele mai frumoase din România. Este un adevărat muzeu natural, pe o lungime relativ mică alternând toată gama de speleoteme aranjate riguros. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii şi din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent.

Intrarea are o formă triunghiulară de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. Lungimea peșterii este de 512 m cu o denivelare de 48 m. Specialiștii au confirmat prin descoperirea unui „dop de aluviuni” că Peștera Pojarul Poliței este legată, subteran, de Ghețarul Scărișoara.

Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din Romania, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor.

Izbucul de la Cotețul Dobreștilor este locul pe unde ies la suprafață apele subterane care drenează Platoul Ocoale și care în decursul timpului a săpat marile goluri subterane ale Ghețarului Scărișoara, Peșterii Pojarul Poliței și ale Avenului din Șesuri.

Izbucul poate fi văzut însă peștera inundată, prin care vine apa, poate fi parcursă doar de speologii antrenați și echipați cu aparatură de scufundare autonomă.

Peștera Zgurăști se află amplasată în versantul drept al Văii Ordâncușa și reprezintă un sistem complex de lacuri suspendate deasupra nivelului văii. Aici se găsește cel mai mare lac subteran din România.

Peștera Poarta lui Ionele, declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România.

Peștera Hoanca Apei, singura peșteră din România în care există un izvor carstic intermitent. Ceea ce e remarcabil, având în vedere că în țară se găsesc nu mai puțin de 900 de peșteri. Întreaga rezervație este clasificată drept o peșteră de valoare excepțională, reprezentativă pentru patrimoniul speologic internațional.

Trasee turistice în comuna Gârda de Sus

Comuna Gârda de Sus reprezintă factori de atracție turistică atât pentru cei care îndrăgesc drumețiile de deal și munte, cât și cei care preferă cicloturismul, speoturismul, turismul de odihnă și relaxare.

Traseele turistice:

• Traseul turistic către Cătunul Ghețarul, taie serpentinele drumului asfaltat Gârda de Sus – Peștera Ghețarul Scărișoara, ajungând la Cătunul Ghețarul, situat în apropiere de Peştera cu Gheţar de la Scărişoara. În cătunul Ghețar se poate vizita Muzeul Etnografic Scărişoara, cu diverse obiecte tradiționale folosite de moți în gospodăria proprie. În plimbarea spre peştera cu Gheţar de la Scărişoara, întâlnim și o casă moțească, transformată într-un magazin de suveniruri, de unde se pot degusta celebrele plăcinte moțești cu sirop de fructe de pădure, afine, vișine, după preferință;
• Traseul turistic Gârda de Sus – Munună – Ghețarul Scărișoara;
• Traseul turistic Gârda de Sus – Cheile Ordâncușii – Moara lui Ivan – Dealul Mielului – Ghețarul Scărișoara;
• Traseu turistic Cabana Padiș – vf. Biserica Moțului – șesul Gărzii – Muntele Bătrâna – Poiana Călineasa – Ursoaia – Ocoale – Ghețarul Scărișoara – valea Ordâncușa – Gârda de Sus;
• Traseu turistic Gârda de Sus – Gârda Seacă – Casa de Piatră – șesul Gărzii – vf. Biserica Moțului – Cabana Padiș;
• Traseu turistic Gârda de Sus – Gârda Seacă – Ghețarul Scărișoara – Poiana Ursoaia;
• Traseu turistic Gârda de Sus – Valea Dizdit – satul Biharia – Vf. Curcubăta;
• Camping “La grajduri” – Casa de Piatră;
• Cabana Vlădeasa – Gârda de Sus;
• Cabana Padiş – Gheţarul Scărişoara;
• Albac (Centrul de Informare Turistică) – Fața Albacului – Refugiul Turistic Sohodol -Roșești – Valea Starpa – Cheile Albacului – Deve – Albac (Centrul de Informare Turistică).

Principalele resurse antropice sunt reprezentate de: Biserica de lemn Sfântul Ioan Botezătorul, Biserica Călineasa, Biserica de lemn din Biharia, Biserica Ocoale.

Potenţialul turistic al comunei este de o unicitate remarcabilă, existând nenumărate posibilităţi de petrecere a timpului liber intr-un cadru natural foarte pitoresc, cu vechi tradiții, meșteșuguri și obiceiuri locale, elemente specifice de etnografie și folclor, evenimente legate de istoria locului.

Situată în Țara Moților, unul dintre nenumăratele ținuturi pitorești ale Munțiilor Apuseni, este păstrat aici caracterul arhaic manifestat prin tradiții, obiceiuri și meșteșuguri tradiționale, neuitând de produsele alimentare și de băuturile scoase cu generoziate și cu ospitalitate de localnici din afumători și din pivnițe. Bucătăria tradițională cu rețetele specifice dintre care amintim aici balmoșul realizat din smântână fiartă cu făină de porumb.

În localitate se organizează evenimente cu caracter de repetabilitate pe bază de calendar precum:

• tradiționalul Târg de pe Muntele Călineasa din 13 iulie, este o manifestare artistică specifică locuitorilor comunei, care se desfășoară încă din timpuri vechi. La început, acesta avea mai degrabă un caracter comercial – moții aduceau obiecte de lemn pe care le schimbau cu crișenii contra altor produse (rachiu, furci, coase, etc). De aceea, o bună perioadă de timp, târgul a purtat numele de ”târgul coaselor”. În prezent, târgul a căpătat un alt caracter, devenind o manifestare artistică în care populația de pe cele 2 laturi ale Munților Bihor își arată talentul în cântece și jocuri;
• Festivalul Balmoșului și Festivalul Plăcintelor Moțești, organizate o dată pe lună în perioada iunie – octombrie;
• Festivalul de Sânziene și Fiii satului din 24 iunie, de ziua de naștere a Sfântului Ioan Botezătorul;
• Festivalul de Tradiții și Obiceiuri ”Cultură pentru Cultură”, în perioada martie-decembrie.

Comuna se află într-o continuă modernizare și dezvoltare având aprobate sau în derulare proiecte finanțate prin PNRR, PNDR, PNDL și Anghel Saligny.

Baza turistică este asigurată de pensiuni turistice, camere și apartamente de închiriat în scop turistic, care însumează 426 de locuri de cazare, din care 302 de locuri sunt clasificate la 3 stele/margarete și 323 locuri de alimentație publică clasificate la categoria 2 și stele.