Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Condamnat în Dosarul “Singer”, un bărbat din Alba, urmărit internaţional, a ajuns după gratii


Publicat

inchisoarePoliţiştii din Alba l-au reţinut şi transportat la penitenciar pe Ioan Florin Turda, condamnat în dosarul “Singer” la 10 ani de închisoare. Era dat în urmărire internaţională din luna mai anul trecut.

Potrivit IPJ Alba, bărbatul în vârstă de 30 de ani, din localitatea Sărăcsău, a fost depistat, miercuri, de polițiștii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pe raza comunei Şibot.

Bărbatul a fost condamnat la executarea unei pedepse de 10 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune în formă continuată.

A fost depus în Penitenciarul Aiud, pentru executarea pedepsei.

Curtea de Apel Alba Iulia a dat în 4 mai 2016 sentinţa în dosarul „Singer”, prin care 31 de inculpaţi, majoritatea din judeţul Alba, au primit în total 241 de ani de închisoare.

Doar patru dintre aceştia au primit pedepse cu suspendare, iar unul, minor la data faptei, va fi internat într-un centru de detenţie pentru 2 ani. Instanţa a aplicat pedepse cuprinse între 2 şi 12 ani de închisoare: trei inculpaţi au primit câte 12 ani după gratii, în timp ce 16, dintre care patru femei, au primit câte 10 ani de închisoare. Dosarul a fost instrumentat de structurile DIICOT, respectiv BCCO Alba Iulia. Cei mai mulţi dintre inculpaţi sunt recidivişti, lucru care explică şi pedepsele decise de judecători.

Curtea de Apel a menţinut, practic, condamnările decise la Tribunalul Alba în 2014, instanţa mărind doar suma confiscată de la inculpaţi, care se ridică la 925.486 lei. O familie întreagă, formată din cinci persoane, a primit în total 50 de ani de închisoare.

Gruparea a acţionat în perioada 2007 – 2008, fiind cea mai mare de acest gen descoperită în România. Inculpaţii au fost judecaţi pentru constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals şi uz de fals. Anchetatorii au stabilit că au fost înşelate 1.748 de persoane care au fost determinate să depună sume de bani în conturi deschise la bănci, suma totală obţinută ilegal fiind de circa 2,42 milioane de lei (peste 500.000 de euro). Inculpaţii au fost obligaţi la despăgubiri civile în favoarea a circa 180 de părţi vătămate şi a dispus confiscarea de la inculpaţi, pe lângă suma de bani benţionată, a unor bunuri, arme şi bani.

Pedepsele rezultante la care au fost condamnaţi inculpaţii:

Iulius Francisc – 12 ani închisoare;

Gigoi Nicolae Marian – 12 ani închisoare;

Varga Sorin – 12 ani închisoare;

Iarnă Nicolae – 10 ani închisoare;

Cristea Marian – 10 ani închisoare;

Cristea Florian Dan – 10 ani închisoare;

Cristea Nicolae Gavrilă – 10 ani închisoare;

Cristea Elena Monica – 10 ani închisoare;

Stoica Nicoleta Gabriela – 10 ani închisoare;

Turda Ioan Florin – 10 ani închisoare;

Mureşan Marcel Ioan – 10 ani închisoare;

Ciurar Gabriel Petru – 10 ani închisoare;

Petric Mirela Cristina – 10 ani închisoare;

Dragomir Nelu – 10 ani închisoare;

Cristea Petru jr. – 10 ani închisoare;

Iacob Olga Gonghi – 10 ani închisoare;

Kovacs Ştefan – 10 ani închisoare;

Căldăraş Nicolae Ion – 10 ani închisoare;

Ciociu Ilie – 10 ani închisoare;

Vitanu Sorin – 6 ani închisoare;

Iancu Gheorghe Adrian – 6 ani închisoare;

Aloman Andrin – 5 ani închisoare;

Sarkozi Sorin – 5 ani închisoare;

Buta Andrei Ioan – 5 ani închisoare;

Ciurar Petru – 5 ani închisoare;

Borca Elena Liana – 5 ani închisoare.

Câmpean Pompei Alexandru – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Varga Daniel Iosif – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Băieş Florin Călin – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Iancu Mirel Ioan – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Kovacs Geza – măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe 2 ani.

Miturile promovate de zeci de ani susţin că în aceste maşini de cusut, înainte de Al Doilea Război Mondial, evreii au incripţionat codurile unor conturi bancare, ori că maşinile de cusut conţin anumite piese de platină. Prin intermediul unui anunţ în presă, “ţeparii” îşi precizează intenţia de a cumpăra astfel de maşini de cusut.

Prima metodă este cea a „certificatului de autentificare” şi presupune ca victima să plătească într-un cont care i se comunică telefonic o sumă de bani care reprezintă eliberarea unui certificat care dovedeşte că maşina este autentică sau plata diferitelor taxe pentru transferul banilor. A doua metodă este cea a maşinii „gemene”. „Colecţionarul” spune că este interesat de cumpărarea maşinii de cusut, dar există o problemă. El este dispus să ofere zeci sau sute de mii de euro pentru maşina în cauză, dar victima trebuie să cumpere şi maşina care are inscripţionată seria „pereche”. Din întîmplare, „colecţionarul” are numărul de telefon al celui care o vinde. Victima sună şi celălalt vânzător spune că vinde maşina cu câteva mii de euro. Aceasta  cumpără maşina „geamănă”, dar nu va mai fi sunată niciodată de „colecţionar”.

Citeşte şi Sentință RECORD la Curtea de Apel Alba Iulia: 241 de ani de închisoare pentru 31 de inculpaţi din reţeaua „Singer”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Intervenție de urgență la un caz grav de COVID, filmată de Paul Oargă, un tânăr medic din Alba Iulia, rezident la Cluj

Publicat

Tânărul medic Paul Oargă, din Alba Iulia, rezident la Terapie Intensivă la Cluj-Napoca, a filmat o intervenție a echipajului de urgență la o femeie în vârstă, bolnavă de COVID. 

Imaginile sunt grăitoare și au fost postate pentru a-i ajuta pe oameni să conştientizeze cât de gravă poate deveni afecţiunea.

Cu empatie, dar și cu autoritat profesională, Paul Oargă explică fiecare etapă surprinsă în filmare.

De asemenea oferă sfaturi care pot ajuta în situații extreme, cum ar fi spre exemplu așteptarea echipei medicale în fața blocului de către un membru al familiei, pentru a economisi timp.

Membrii echipajului de urgență i-au cerut femeii o mulțime de date despre starea ei de sănătate, încercând în același timp să îi dea senzația de siguranță.

O incursiune reală în activitatea medicilor care intervin zilnic la urgențe:

”Spitalele sunt pline, iar. Asta înseamnă că o parte din cazurile pe care le avem în teren sunt pacienți confirmați pozitiv cu SARS-COV-2.

Există o grămadă de particularități ce pot avea acești pacienți.

Doamna din clip, pe lângâ o lipsă de aer extremâ și o saturație de 69% în aerul atmosferic, avea si disgeuzie.

Ce? Disgeuzie, adică perturbarea gustului. Urmăriți mai jos cum am abordat o formă severă de Covid-19, pe care am dus-o de urgență la spital.

Aveți grijă de voi! Pe data viitoare”, a scris Paul Oargă pe contul său de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

20 octombrie: Amplasarea radarelor de poliție pe drumurile din județul Alba. Lista drumurilor

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba au transmis lista drumurilor din județ pe care vor fi amplasate radarele de supraveghere a vitzei în trafic. 

Amplasarea radarelor în data de 20.10.2021

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate