Congresul PSD: Schimbări în organizarea conducerii partidului şi candidaţii pentru funcţiile de vicepreşedinţi. 60 membri din Alba, DUMINICĂ, la Bucureşti

Schimbări majore în organizarea conducerii PSD va aduce Congresul de duminică, când fi aleasă echipa cu care va lucra Liviu Dragnea. Unii dintre liderii susținuți în ultimii ani de Victor Ponta vor fi înlocuiți, pentru reducerea din influența baronilor locali, obligându-i să aleagă între funcții. O poziţie de vicepreşedinte de partid o vizează şi europarlamentarul Victor Negrescu, politician care a fost în eşalonul doi de conducere a organizaţiei din Alba.

La Congresul de la Bucureşti de duminică, PSD Alba este reprezentat de 60 de delegaţi.

Citeşte şi PSD Alba participă cu 60 de reprezentanţi, DUMINICĂ, la Congresul Național al partidului de la București. Cine vizează funcţii la centru

După ce a câștigat președinția PSD duminica trecută, Liviu Dragnea a propus o nouă structură de conducere, cu un Birou Permanent Național mai mic și cu atribuții ușor schimbate. Vor fi 14 funcţii de vicepreşedinte, faţă de cele 16 actuale, iar patru locuri vor merge automat către Organizaţia de Femei a partidului, de unde, pe liste separate, vor fi votaţi vicepreşedinţii femei.

În cursa pentru cele 10 poziţii de vicepreşedinte alocate bărbaţilor, s-au înscris 15 social-democraţi: secretarul general Andrei Dolineaschi, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, ministrul Economiei, Mihai Tudose, europarlamentarul Victor Negrescu, preşedintele Comisiei de cod electoral, Gabriel Vlase, ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, primarul interimar al Iaşiului, Mihai Chirica, deputatul Viorel Ştefan, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, liderul TSD Mihai Sturzu, secretarul de stat în Ministerul Muncii Adrian Dobre, precum şi deputaţii Constantin Niţă, Cătălin Rădulescu, Georgian Pop şi Gheorghe Şimon.

Alte şase femei se luptă pentru patru funcţii de vicepreşedinte: senatorul Ecaterina Andronescu, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, purtătorul de cuvânt al PSD Gabriela Firea, fostul ministru Doina Pană, europarlamentarul Gabriela Crețu şi preşedintele PSD Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca.

Pentru funcția de președinte executiv s-au înscris în cursă președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și fostul ministru Constantin Niță. Actualul președinte interimar al PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, în mai multe rânduri, că îl va susține pe Zgonea pentru această funcție.

În ceea ce privește modul în care se va desfășura scrutinul, Dragnea a precizat că la congresul de duminică vor exista buletine de vot separate, pe culori, pentru fiecare funcție.

Alegerile de duminică vor marca şi ieşirea din prima linie a conducerii PSD a unor lideri importanţi, precum ministrul Apărării, Mircea Duşa, promovat de Victor Ponta după câştigarea şefiei PSD în 2010, Ioan Rus, fost lider informal al aşa-numitului „Grup de la Cluj”, care l-a ajutat pe Mircea Geoană să devină preşedinte al PSD în 2005 şi care a revenit, odată cu Ponta, în conducerea centrală a PSD după mai mulţi ani de absenţă, dar şi preşedintele PSD Bucureşti, Robert Negoiţă, intrat recent în conflict cu Liviu Dragnea. Nici alţi lideri locali apropiaţi de Victor Ponta nu şi-au mai depus candidatura. Este vorba, de exemplu, despre Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş Severin, şi unul dintre cei mai activi susţinători ai premierului după izbucnirea dosarului „Turceni-Rovinari” în care Ponta este trimis în judecată. Mai mult, Victor Ponta a fost naş la nunta fiicei lui Mocioalcă.

Un alt exemplu este Ion Călinoiu, preşedintele executiv al PSD Gorj, filială de care aparţine Victor Ponta, dar şi al Consiliului Judeţean.

Nu în ultimul rând, unii dintre liderii din actuala conducere a PSD au renunţat la candidaturi şi din cauza interdicţiei de a cumula funcţii la nivel local şi central în partid. Este cazul lui Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea şi al PSD Vrancea. Deşi, potrivit unor surse, Oprişan şi-ar fi dorit o candidatură la o funcţie din PSD, vicepreşedinte sau chiar preşedinte executiv, acesta s-a hotărât să rămână la conducerea filialei sale.

De altfel, interdicţia cumulului de funcţii i-ar afecta şi pe alţi şapte candidaţi la funcţii de conducere în PSD, în eventualitatea în care vor câştiga la Congresul de duminică.

La 11 octombrie 2015, PSD și-a ales președintele, pentru prima dată după 1989, în cadrul unui scrutin intern ce a avut loc la o dată diferită de cea a congresului. Președintele PSD a fost ales direct de către membrii de partid, și nu indirect, prin intermediul delegaților la congres, cum s-a întâmplat până acum. La scrutinul intern din 11 octombrie au participat 435.172 de membri de partid din totalul de 535.699, adică 81,23%.

Astfel, 97% dintre membrii PSD care au participat la scrutinul intern au votat pentru Liviu Dragnea, 2,2% s-au pronunțat împotriva alegerii acestuia ca șef al partidului, iar 0,8% din voturi au fost declarate nule, potrivit anunțului din 12 octombrie 2015, făcut de președintele Comisiei electorale a PSD, Florin Iordache.

S-au organizat urne în toată țara și au putut vota doar membrii PSD care au avut cotizațiile plătite la zi și care s-au aflat în evidența actualizată a filialelor locale.

Liviu Dragnea, președintele interimar al PSD din 22 iulie 2015, a fost singurul candidat la președinția partidului, după ce în Comitetul Executiv Național (CExN) din 30 septembrie, candidaturile senatorilor social-democrați, Daniel Savu și Șerban Nicolae, au fost respinse.

Alegerea lui Liviu Dragnea în funcția de președinte al partidului urmează să fie validată, în cadrul Congresului partidului din 18 octombrie 2015.

La Comitetul Executiv Național (CExN) al PSD din 12 octombrie 2015, care a analizat alegerile interne din 11 octombrie, s-a decis să se rămână la actuala structură de conducere, formată din președinte, președinte executiv, vicepreședinți și secretar general. Au existat și propuneri potrivit cărora funcția de președinte executiv să fie desființată și să fie înlocuită cu patru funcții de prim-vicepreședinte, însă acestea nu au avut susținere.

În ceea ce privește numărul vicepreședinților, s-a decis să existe 14 față de 16 cât există în prezent. Patru dintre funcțiile de vicepreședinte sunt rezervate femeilor. Secretarul general va fi și el schimbat, însă numirea lui va fi făcută de CExN, imediat după Congresul din 18 octombrie 2015.

Candidaţii au fost validaţi la CExN al partidului din 16 octombrie, urmând ca la Congresul din 18 octombrie să aibă loc și votul final.

Pe lângă validarea președintelui ales la 11 octombrie 2015 și alegerea unei noi conduceri (președinte executiv, vicepreședinți), Congresul PSD din 18 octombrie va adopta și o serie de modificări la actualul statut al PSD. Cele mai multe dintre modificări au fost decise în cadrul CExN al PSD din 12 octombrie.

O primă modificare a statutului se referă la interzicerea cumulului de funcții de conducere de la nivel județean cu cele de la nivel național, astfel încât președinții de organizații nu mai pot fi și vicepreședinți în partid, la nivel național.

Posibilitatea ca premierul să poată vota în cadrul Biroului Permanent Național, precum și posibilitatea ca miniștrii să participe la ședințele acestei structuri, dacă sunt invitați, sunt alte modificări la statut, decise la CExN din 12 octombrie. Liviu Dragnea a susținut aceste modificări, precizând că politicile publice pe care le elaborează un partid când este la guvernare, trebuie puse în practică de primul ministru și de guvern, astfel încât este firesc să poată și el vota.

O altă modificare vizează și Consiliul Național al PSD, care va deveni o structură de specialitate a partidului, formată din: parlamentari, miniștri sau, după caz, secretarii de stat în ministerele unde PSD nu are miniștri, președinții de consilii județene sau vicepreședinții, toți primarii de municipii și de orașe și reprezentanți ai primarilor de comună, câte trei din fiecare județ. De asemenea, printr-o altă modificare vor fi înființate opt posturi de secretari regionali.

„Vor fi secretari regionali, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare. Acum avem opt, vor fi opt. De asemenea, Consiliul Național va avea alte competențe. Nu va mai fi o structură așa cum este acum formată din aproximativ 1.200 de delegați care erau chemați o dată pe an să asculte niște discursuri și eventual să adopte niște rezoluții. Va deveni o structură de specialitate a partidului formată din toți parlamentarii partidului, președinții de Consilii județene sau vicepreședinți unde nu avem președinți, primarii de municipii, primarii de orașe și câte trei reprezentanți ai primarilor de comune din fiecare județ și vor avea în subordine departamentele de specialitate ale partidului”, a explicat Dragnea.

surse: realitatea.net, agerpres.ro