Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Constructorii autostrăzilor cer despăgubiri uriașe: România plătește sute de milioane de euro pentru FESTIVISM și INCOMPETENȚĂ


Publicat

Inaugurările electorale la tronsoanele autostrăzilor, înainte de a fi finalizate de constructori, au costat statul român sute de milioane de euro. Alte 400 de milioane de euro e foarte posibil să fie plătite curând. Festivismul și incompetența au costat scump România, bani mulți cu care  se puteau face alte investiții mari în infrastructură.

Newsweek România a obţinut în exclusivitate mai multe documente care arată că o parte din despăgubiri au fost plătite pentru că premierii Emil Boc şi Victor Ponta au inaugurat mai multe autostrăzi şi drumuri în campaniile electorale, înainte de finalizarea lucrărilor.

Compania italiană Salini a primit despăgubiri de peste 67,2 milioane euro pentru că a fost forţată de şefii CNAIR să deschidă parţial traficul pe o porţiune din Autostrada Orăştie – Sibiu pentru Victor Ponta, candidatul PSD la şefia statului.

Autostrada nu era terminată, iar după câteva luni, în zona Cunța, pe o porțiune de câteva sute de metri autostrada s-a surpat.

Fără se se gândească prea mult, autoritățile s-au grăbit să deschidă circulației cei 22 de kilometri care întregeau traseul Sibiu – Deva, cu toate că încă de atunci se zvonea că lucrările nu prezintă siguranță pentru participanții la trafic.

La mai puțin de un an de la marea inaugurare, tronsonul a fost închis, chiar demolat pe o porțiune de circa 300 metri.

În data de 14 noiembrie 2014, cu două zile înainte de alegerile prezidențiale, se inaugura lotul trei al autostrăzii Sibiu-Orăștie, pe distanța Cunța – Săliște. Au fost prezenți atunci, să inspecteze lucrările, Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, şeful CNADNR, Narcis Neaga, și un autocar plin cu PSD-iști în frunte cu Victor Ponta, care „au testat” asfaltul noii autostrăzii.

Inaugurarea s-a făcut chiar în ambele sensuri, Neaga, deputatul PSD Ioan Dîrzu și primarul Sebeșului, Alexandru Dăncilă, au tăiat panglica dinspre Sebeș, în timp ce Victor Ponta și Ioan Rus dinspre Sibiu.

Decizia de deschidere s-a luat repede cu toate că lucrările încă nu erau în totalitate terminate și inaugurarea a fost amânată în repetate rânduri din cauza alunecărilor de teren din zonă. Cu două zile înainte de alegeri, dintr-o dată, s-au rezolvat toate problemele și alunecările.

După câteva săptămâni în zona Cunța au apărut primele fisuri. După nici un an, acele fisuri s-au transformat în probleme mult mai serioase.

La zece metri sub drumul fisurat s-a găsit apă, iar remedierea problemelor a necesitat demolarea completă a căilor de circulație.

„Remedierea problemelor întâmpinate în zona kilometrului 60 pe autostrada Sibiu-Orăştie necesită demolarea completă a căilor de circulaţie” afirmau inginerii Companiei de Autostrăzi într-un document oficial, asta după ce luni de zile spuneau că sunt doar „fisuri superficiale”.

„Cu ajutorul unui excavator având cupa de 1,3 metri cubi s-a constatat că infiltările de apă sunt la o adâncime între 8 şi 10 metri faţă de cota roşie (linia autostrăzii într-un plan vertical – n. red.)“ mai spuneau aceștia.

În data de 7 septembrie între nodul rutier Sălişte și cel de la Cunța s-a închis circulația, la 10 luni de la deschiderea ei.

Doi ani de întârziere la lotul 4 al A10 Sebeș Turda au costat 206 milioane de lei

CNAIR a fost obligată să plătească despăgubiri de aproximativ 43 de milioane euro grupului austriac Porr pentru că fostul director general al CNAIR, Narcis Neaga, ministrul Transporturilor Dan Șova și premierul Victor Ponta au emis cu întârziere o serie de documente necesare pentru demararea lucrărilor.

Grupul asutriac Porr a fost apărat la Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României de cinci avocați, printre care și Ana Diculescu Șova, mama vitregă a ministrului Dan Șova.

Grupul austriac Porr a câștigat o licitație de peste 470 de milioane lei pentru construcția Lotului 4 din Autostrada Sebeș – Turda.

De acești bani trebuia să facă 16,3 km de autostradă și nodul direcțional Turda. Banii pentru această lucrare au fost asigurați în proporție de 85% din fonduri europene, restul, de la bugetul de stat.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis de CNAIR în data de 20 mai 2014.

La momentul semnării ordinului de începere a lucrărilor, la șefia CNAIR se afla Narcis Neaga, ministru al Transporturilor era Dan Șova iar funcția de premier era ocupată de Victor Ponta.

Trioul guvernamental este responsabil pentru întârzierea lucrărilor pentru că a emis cu întârziere mai multe documente necesare demarării lucrărilor.

După faza de proiectare, austriecii și‑au asumat că vor începe lucrările pe 3 septembrie 2014 cu condiția ca CNAIR să obțină autorizațiile de construire.

Dar, pentru obținerea autorizațiilor de construire, CNAIR trebuia mai întâi să exproprieze terenurile pe care urma să se construiască tronsonul de autostradă, apoi să le intabuleze.

O primă Hotărâre de Guvern pentru exproprierea terenurilor a fost dată de premierul Victor Ponta pe 2 iunie 2014, după două săptămâni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Pentru exproprierile suplimentare s-a emis o nouă HG, în octombrie 2015, iar Decizia de Expropriere aferentă a fost emisă în mai 2016. Adică la doi ani de la data la care trebuia să înceapă lucrarea.

Penalizări de 28 de milioane de lei cerute de grecii de la AKTOR pentru că nu s-au făcut la timp exproprierile pe tronsonul Alba Iulia- Aiud

Şi grecii de la Aktor speră în plata cât mai rapidă a celor peste 28 milioane de lei pe care i-au obţinut în arbitraj drept despăgubiri pentru construirea a 24 de kilometri din autostrada Sebeş – Turda.

Statul este penalizat astfel pentru că nu a făcut la timp exproprierile necesare. Şefii de la Drumuri speră că grecii vor termina în octombrie autostrada la care lucrează din 2014. Au deja deja gata 85% din lucrări.

Grecii au obținut banii în arbitraj drept despăgubiri, statul fiind penalizat pentru că nu a făcut la timp exproprierile necesare.

CNAIR a plătit despăgubiri de 686 de milioane de lei din 2019 încoace constructorilor care lucrează sau au lucrat la realizarea de autostrăzi și reabilitarea de drumuri naționale.

Cu acești bani s-ar fi putut finanța, de exemplu, lucrările la doisprezece kilometri din Autostrada Transilvania.

Bugetul CNAIR va fi și pe viitor diminuat de plata unor daune către constructori, care reproșează statului întârzierile de pe șantiere. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, are și soluția pentru ca statul să nu mai plătească atât de mulți bani în plus drumarilor: pregătirea mai temeinică a proiectelor.

Grecii de la Aktor au primit cei mai mulți bani. Firma elenă a câștigat încă din primăvara lui 2020 la Curtea de Arbitraj de la Paris despăgubiri de peste 101 milioane de lei pentru un contract de reabilitare a 41 de kilometri din DN6, între Domașnea și Caransebeș, care s-a derulat în perioada 2005-2011 și unde finanțarea a fost asigurată prin fonduri ISPA pre-aderare.

De asemenea, Aktor speră în plata cât mai rapidă a celor peste 28 milioane de lei pe care i-au obținut în arbitraj drept despăgubiri pentru construirea a 24 de kilometri din autostrada Sebeș-Turda.

Statul este penalizat astfel pentru că nu a făcut la timp exproprierile necesare.

Despăgubiri de peste 686 milioane de lei între 2019 și 2021 pentru firmele care au lucrat la construirea de autostrăzi și reabilitarea de drumuri naționale

La această sumă mai trebuie să adăugăm cele 236 milioane lei pe care Compania de Drumuri le va achita eșalonat celor de la Salini din Italia, pentru rezilierea abuzivă în 2017, de către ministrul social democrat Răzvan Cuc și Ștefan Ioniță, șeful Companiei de Autostrăzi de la acel moment, a contractului pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva.

Directorul general al CNAIR, Mariana Ioniță a dat ca exemplu negativ șantierul depe Sebeș – Turda.

„Avem proiecte pe care nu aș vrea să le dau ca exemplu, dar le dau ca exemplu, ca să zic așa de nu prea bună practică, și mă refer aici la proiectele de pe Sebeș-Turda, unde antreprenorii se chinuie de foarte mulți ani să finalizeze lucrările. Tragem tare să închidem proiectele de la Sebeș-Turda”, a precizat aceasta.

Constructorii câștigă în arbitraj sau în fața instanțelor de judecată deoarece invocă faptul că autoritățile nu și-au făcut treaba: nu au făcut exproprierile la timp, nu au făcut relocările de utilități sau au scos la licitație lucrări după studii vechi, făcute din birou.

Alte despăgubiri achitate de stat după ce constructorii au câștigat la Curtea de Arbitraj

De asemenea, circa 87 de milioane de lei au fost achitate către italienii de la Astaldi pentru lotul Medgidia – Constanţa de pe Autostrada Soarelui. Despăgubirile plătite se ridică la circa 17% din valoarea contractului.

Şi spaniolii de la FCC au câştigat în arbitraj despăgubiri importante pentru lucrările făcute la centura Constanţei şi la autostrada Arad-Timişoara. Totodată, şi italienii de la Impesa Pizzarotti şi Tirena Scavi au primit o sumă importantă, pe lângă valoarea contractelor.

Astfel, la suma totală de 686 de milioane de lei mai adăugăm şi cele 236 milioane lei pe care Compania de Drumuri le va achita eşalonat celor de la Salini din Italia, pentru rezilierea abuzivă în 2017, de către ministrul social-democrat Răzvan Cuc şi Ştefan Ioniţă, şeful Companiei de Autostrăzi de la acel moment, a contractului pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Lugoj.- Deva.

Practica inaugurărilor înainte de finalizarea lucrărilor a fost aplicată și în perioada când a fost prim ministru Emil Boc, actualul primar al municipiului Cluj Napoca.

Premierul Emil Boc şi ministrul Anca Boagiu au inaugurat înainte de finalizarea lucrărilor o porţiune din Autostrada Medgidia – Constanţa, ceea ce a generat constructorului o pagubă de peste 750.000 euro.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Ajutoare pentru sinistrații din Apuseni, din partea Lions Alba Iulia. Mai multe familii au primit electrocasnice

Publicat

Reprezentanții Lions Club Alba Iulia s-au deplasat în localitatea Gura Sohodol, care a fost afectată de viitură, pentru a distribui 12 aragaze și 12 frigidere noi, venind astfel în sprijinul gospodăriilor afectate, au transmis reprezentanții clubului.

Valoarea electrocasnicelor donate a fost de 15.034,00 lei, acestea fiind achiziționate cu sprijinul Lions Club Alba Iulia, Lions Club Decan București, Trans Prima SRL, Albatros Gold SRL și Farmaciei Eladerm.

”Pe această cale facem apel la toți cei care doresc sa vină în sprijinul celor care și-au pierdut agoniseala de-o viața, ajutându-i să revină cât mai repede la normalitate.

Pentru a participa la acțiunile clubului nostru puteți să ne contactați pe e-mail la adresa lions.alba@gmail.com sau la telefon 0726267976 – Florin Florea, Președinte Lions Club Alba Iulia” se arată într-un comunicat transmis miercuri.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

ALBA IULIA: Zona de dezvoltare economică de pe centura municipiului, un vis îndepărtat. Precizările primăriei legate de termene

Publicat

Dezvoltarea zonei economice în partea de est a municipiului Alba Iulia, în proximitatea Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, este în faza declarațiilor și a promisiunilor.

Primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a anunțat în urmă cu o lună că ”în curând vor fi scoase la licitație 13 loturi pentru investitori”.

În realitate însă, potrivit chiar informațiilor furnizate de primărie, ar putea fi vorba despre ani întregi. 

Declarația legată de licitarea celor 13 loturi vine în condițiile în care nici măcar Primăria Alba Iulia nu deține prea multe detalii legate de viitoarea zonă de dezvoltare industrială.

Potrivit unui răspuns al instituției la o solicitare a Alba24.ro, înainte de a concesiona sau vinde parcelele respective, primăria va realiza infrastructura (inclusiv utilitățile). Iar acest lucru este încă departe.

Citește și FOTO: Zonă de dezvoltare economică pe 340.000 mp la Alba Iulia, lângă Autostrada Sebeș-Turda. Anunțul primarului Gabriel Pleșa

Reprezentanții instituției au răspuns unor întrebări adresate de Alba24, legate de etapele pe care trebuie să le străbată înființarea zonei de dezvoltare, înainte de a fi exista la propriu, dar și despre termenele stabilite.

În legătură cu graficul de realizare al zonei de devoltare și de enumerarea etapelor care trebuie străbătute până la atribuirea terenului, primăria a răspuns că aceste informații sunt parte a viitorului PUZ.

”Estimăm ca până la sfârșitul anului să finalizăm Planul Urbanistic Zonal, iar în anul 2022 să finalizăm indicatorii tehnico-economici pentru realizarea infrastructurii și să pornim lucrările în zonă”, se arată în răspuns.

Abia apoi poate fi realizată infrastructura, fără de care nu se va face concesiunea.

De asemenea, reprezentanții administrației locale spun că prețurile de pornire pentru vânzarea sau concesionarea terenurilor se vor stabili conform pieței și vor fi supuse dezbaterii, în viitor.

”Cel mai probabil o să alegem formula de concesionare a terenului pe o perioadă de aproximativ 3 ani, perioadă în care operatorul economic are dreptul de a demara investiția, iar la finalizarea acesteia având posibilitatea de a achiiționa terenul”, au răspuns aceștia.

Instituția nu a stabilit deocamdată condițiile exacte de selectare a companiilor care vor să investească în zonă.

Utilități

Utilitățile vor se vor realiza anterior concesiunii sau vânzării terenurilor.

Reprezentanții primăriei spun că ”orizontul de timp pentru finalizarea utilităților în zonă este anul 2023”.

Aceștia nu au deocamdată idee de costurile pe care le implică realizarea infrastructurii tehnice, însă precizează că este vorba despre aproximativ 1.300 de metri liniari de infrastructură de transport și tehnico-edilitară.

”Orice început este greu și sunt conștient că așteptările sunt mari. Au trecut puțin peste 6 luni de la preluarea actualului mandat și știu că răbdarea multora se apropie de final.

Cu toții vrem să vedem proiecte duse la bun sfârșit, dar și proiecte noi, care să creeze plus valoare, locuri de muncă noi și un magnet pentru cei care își doresc să trăiască în Alba Iulia.

Pentru că acestea toate înseamnă dezvoltare! Iar o dezvoltare sănătoasă astăzi înseamnă sustenabilitate, coerență, eficiență și o latură puternică verde în orice proiect economic sau edilitar-urban” a explicat primarul Gabriel Pleșa, în urmă cu o lună.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum să trimiți fofografii și videoclipuri prin WhatsApp, care pot fi văzute doar o dată. Funcția View Once, funcțională

Publicat

WhatsApp permite trimiterea de fotografii și videoclipuri care pot fi vizualizate o singură dată de către destinatari.

Noua modificare a început să fie disponibilă pentru utilizatorii de iPhone, marți.

La scurt timp după aceea, aplicația de mesagerie a anunțat că toți utilizatorii pot folosi funcția, inclusiv pentru cei care utilizează Android.

După ce obține funcția View once din varianta nouă a aplicației (update), utilizatorul va putea activa dispariția fotografiei sau a videoclipului înainte de a o trimite contactelor sale, atingând noua pictogramă „1” care apare lângă bara de subtitrări.

Fotografiile și videoclipurile care sunt partajate utilizând funcția respectivă nu vor mai fi vizibile în chat, după ce destinatarul iese din vizualizare.

De asemenea, conținutul media nu va fi salvat.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul dă OUG pentru a abroga prevederile privind debranşarea și deconectarea clienţilor rău-platnici la utilități

Publicat

Guvernul urmează să aprobe, în ședința de joi, prin ordonanţă de urgenţă, abrogarea unei prevederi care stabileşte că pe perioada stării de alertă operatorii de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă.

„Prezentul proiect de act normativ are drept scop abrogarea prevederilor articolului 72, alineat (1) din OUG nr. 70/2020, în vederea revenirii la prevederile legislative anterioare intrării în vigoare a OUG nr. 70/2020, care permit – în condiţii contractuale reglementate – deconectarea clienţilor finali rău-platnici.

De asemenea, este avută în vedere şi includerea unei perioade de tranziţie de 90 de zile, în timpul căreia clienţii finali care au beneficiat de prevederile articolului 72, alineat (1) ale OUG nr. 70/2020 nu pot fi deconectaţi pentru debitele restante aferente perioadei de aplicabilitate ale respectivelor prevederi, aceştia având posibilitatea să identifice, împreună cu prestatorii de servicii din domeniile energie electrică şi/sau gaze naturale şi în funcţie de situaţia proprie, soluţii pentru achitarea debitelor restante”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

DOCUMENT: Textul integral al Ordonanței de Urgență poate fi consultat AICI.

FOTO: Pixabay

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate