Crăciunul pe rit vechi 2024: Cine și de ce îl sărbătorește pe 7 ianuarie. Semnificație, tradiții și obiceiuri

Crăciunul pe rit vechi: pe 7 ianuarie milioane de creștini ortodocși din întreaga lume, inclusiv din România, sărbătoresc Crăciunul și Revelionul pe rit vechi.

Semnificația celor două sărbători este aceeași, singura deosebire fiind datele la care sunt ținute, în funcție de calendarul folosit.

În România, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi.

Crăciunul pe stil vechi sărbătorit pe 7 ianuarie

Diferența dintre Crăciunul sărbătorit pe data de 25 decembrie și cel pe rit vechi se datorează modului în care creștinii folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă. Crăciunul pe stil vechi se sărbătorește în ziua când la ortodocșii ”pe stil nou” se sărbătorește Sfântul Ioan Botezătorul. Ajunul Cărciunului pe stil vechi pică în ziua de Bobotează.

Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Data când s-a născut Iisus Hristos: 25 decembrie sau 7 ianuarie?

Crăciunul nu a fost întotdeauna pe 25 decembrie și nici pe 7 ianuarie, indiferent despre ce calendar este vorba. Deși Crăciunul celebrează nașterea lui Iisus Hristos, data reală a marelui eveniment pare totuși că s-a pierdut în istorie.

Nu există nicio mențiune despre 25 decembrie în Biblie și mulți istorici spun că Iisus s-a născut cel mai probabil în primăvară.

Ba, mai mult, unii istorici presupun că data a fost aleasă inițial pentru că a coincis cu festivalul păgân Saturnalia, care îl onora pe zeul agricol Saturn prin festivități și cadouri.

De acolo, în funcție de calendarul adoptat, s-a decis sărbătorirea pe 25 decembrie sau 7 ianuarie, când este Crăciunul pe rit vechi, scrie Libertatea

Echinocțiul de primăvară, punct de plecare pentru calcularea datei Sfintelor Paști

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”.

Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Șfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Vezi și MESAJE de CRĂCIUN. Urări de Sărbători pentru cei dragi. 150 de mesaje frumoase și felicitări haioase

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul.

De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primăvară.

Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi.

Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsprit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe rit vechi: Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate că în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinoctiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu.

De aici neconcordanţa cu data Paștelui din Biserica Catolică.

În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucraineană și calendariștii vechi greci – Mânăstirile din Sf. Munte Athos – au continuat să folosească calendarul iulian, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, pe 7 ianuarie.

Se numesc „pe stil vechi” pentru că prăznuiesc, și în prezent, Paștile și toate sărbătorile după vechiul calendar.

În România, peste 1 milion de cetățeni care aparțin mai multor minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au sărbătorile de iarnă conform ritului vechi.

Astfel, în această perioadă sărbătoresc Crăciunul credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat.

Crăciunul pe rit vechi: Tradiții și obiceiuri

Pe 7 ianuarie, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, oamenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează Nașterea Domnului pe 25 decembrie.

În noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt.

Masă cu 12 feluri de mâncare, în Ajunul Crăciunului

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice sărbătorilor.

Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare sărbătoare.

Crăciunul pe rit vechi: Tradiții și obiceiuri

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie. La prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.

Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).

Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe.

După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.

Pentru sârbi nu există Crăciun fără prăjitura „cesnica”, în care se pune, de obicei, un bănuț. Tradiția spune că cel care-l găsește va avea noroc tot anul.

La masa de Crăciun, obiceiul este obiceiul să pună sub faţa de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub faţa de masă abia de Bobotează, pe 19 ianuarie.