Cum explică Tribunalul Hunedoara despăgubirile acordate lui Berbeceanu: arest nelegal, carieră distrusă și zece ani de procese

Tribunalul Hunedoara a obligat statul român să achite fostului comisar-șef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, despăgubiri în valoare de 200.000 de euro pentru prejudicii morale și peste 150.000 de lei pentru daune materiale.

În motivare deciziei pronunțate pe 14 noiembrie, instanța scoate în evidență proporțiile prejudiciilor suferite de Traian Berbeceanu după arestarea nedreaptă a acestuia în toamna anului 2013 și un proces penal care s-a întins pe o durată de peste 10 ani.

Instanța arată în detaliu că viața, reputația și cariera unui ofițer cu rezultate recunoscute la nivel național și internațional au fost profund afectate, iar responsabilitatea aparține autorităților statului român.

Arestarea lui Traian Berbeceanu, o ruptură în cariera profesională a acestuia

Instanța a constatat că arestarea lui Traian Berbeceanu a produs o ruptură în cariera profesională a acestuia. Înainte de arestare, acesta avea o reputație solidă de integritate și profesionalism, fiind chiar premiat pentru rezultatele în combaterea criminalității organizate.

Reamintim faptul că Traian Berbeceanu a fost reținut și arestat preventiv în perioada 24 octombrie 2013 – 26 noiembrie 2013, respectiv timp de 33 de zile.

„Din probele administrate în cauză (…), rezultă că reclamantul a resimţit consecinţe negative atât în plan fizic, prin afectarea stării de sănătate, cât şi psihic (stres, stare negativă emoţională), dar şi social, fiindu-i prejudiciată demnitatea, imaginea , reputaţia şi cariera profesională.

Acest impact negativ suferit de către reclamant, ca urmare a arestării sale, ce s-a dovedit ulterior nedreaptă (injustă), prin achitarea lui, a fost cu atât mai mare cu cât era o persoană publică, cunoscută în comunitate, prin prisma profesiei şi funcţiei sale, aceea de şef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba Iulia, cu performanţe deosebite ,recunoscute atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

La momentul arestării preventive, reclamantul se bucura de o imagine publică şi reputaţie de om integru, al cărui profesionalism era recunoscut inclusiv înafara graniţelor ţării, fiind premiat la nivel naţional pentru rezultatele deosebite obţinute în lupta împotriva criminalităţii organizate.

Cazul său a fost mediatizat pe larg , urmărit şi dezbătut, atât în presa scrisă ,cât şi în cea audio-vizuală, fiind de notorietate şi ajungând la cunoştiinţa întregii ţări, ceea ce i-a ştirbit profund imaginea , reputaţia, dar şi demnitatea.

Ca urmare a măsurilor preventive luate împotriva acestuia, reclamantului i-a fost stopată brusc, intempestiv şi agresiv cariera profesională, iar gravitatea faptelor pentru care a fost incriminat i-a cauzat anxietate, stări depresive şi de nelinişte, legate de o posibilă condamnare, deşi se ştia nevinovat de toate acuzaţiile ce i-au fost aduse

Reclamantul a fost supus unor suferinţe psihice semnificative, tensiuni şi disconfort continuu, în perioada în care s-a aflat în arestul IPJ Alba, dar şi în Arestul Central al Poliţiei Capitalei, demnitatea lui fiind încălcată inclusiv prin modul în care a fost transportat la Bucureşti, în cuşcă, ceea ce i-a cauzat noi umilinţe”, se precizează în motivarea instanței, publicată pe portalul rejust.ro.

Atingere vieții sale de familie

Tribunalul Hunedoara a reţinut că, pe lângă afectarea gravă a vieţii profesionale, sociale, imaginii publice, reputaţiei şi demnităţii lui Traian Berbeceanu, s-a adus atingere şi vieţii sale de familie, care, până atunci, era echilibrată şi armonioasă.

„Pe de altă parte, şi membrii familiei sale au avut de suferit, resimţind consecinţe negative de ordin psihic, emoţional şi social, cauzate de şocul arestării şi evenimentele care au urmat, presiunea şi stresul persistând pe toată perioada până la soluţionarea definitivă a procesului penal în care a fost implicat reclamantul.

Astfel, fiul minor al reclamantului, care la data arestării tatălui său avea doar vârsta de 9 ani, a suferit un şoc emoţional puternic, fiind nevoit să întrerupă temporar cursurile şcolare, pentru a evita eventuale umilinţe din partea colegilor şi să urmeze consiliere psihilogică. Această traumă i-a umbrit întreaga copilărie şi adolescenţă, stările de panică menţinăndu-se până la terminarea procesului penal.

De asemenea, soţia reclamantului, inspector şcolar la învăţământul preşcolar, persoană cunoscută şi respectată în comunitate, a avut de suferit, fiind profund afectată emoţional, social, dar şi profesional, inclusiv prin campania mediatică ce a urmat comunicatelor legate de o presupusă sponsorizare ilegală a şcolii cu calculatoare, afirmaţii ce s-au dovedit a fi nefondate, precum şi prin filajele vizibile la care a fost supusă, atât în timpul arestării soţului său, cât şi ulterior.

Totodată părinţii reclamantului, persoane respectate, în vârstă şi cu probleme de sănătate, au fost expuşi şocului emoţional şi umilinţei, începând cu percheziţia ce s-a efectuat şi la domiciliul lor, stresul, deznădejdea şi dezamăgirea persistând şi ulterior.

În plus, unchiul reclamantului, aflat în întreţinerea familiei sale, fiind suferind de Alzheimer, din cauza impactului negativ puternic creat de arestarea celui care avea grijă de el, a dispărut de la domiciliu şi ulterior, după 6 luni, a fost găsit înecat într-un lac din apropierea Devei”, se precizează în motivarea instanței.

Având în vedere aceste circumstanţe particulare ale cauzei, reţinute în analizarea prejudeciului moral cauzat reclamantului, precum şi criteriile jurisprudenţiale menţionate anterior, ce se au în vedere la aprecierea daunelor morale, Tribunalul Hunedoara a apreciat că suma de 120.000 de euro, cu titlu de daune morale, reprezintă o sumă rezonabilă şi proporţională cu amploarea suferinţelor cauzate lui Traian Berbeceanu şi familiei sale, fiind „o compensaţie justă pentru repararea prejudiciului moral determinat de arestarea acestuia, ca măsură preventivă privativă de libertate”.

Anchete, controale și măsuri restrictive – o presiune psihică continuă

Potrivit instanței, după eliberarea din arest, măsurile preventive neprivative de libertate (control judiciar, interdicția de a părăsi țara) au continuat să-l afecteze direct pe Traian Berbeceanu.

Reamintim faptul că în perioada 26 noiembrie 2013 – 18 aprilie 2014, faţă de Traian Berbeceanu s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara şi a controlului judiciar, care a înlocuit-o, măsuri preventive care au avut o durată totală de 144 de zile.

Instanţa apreciază că şi aceste măsuri preventive, chiar dacă nu au fost privative de libertate, prin conţinutul lor au încălcat dreptul la libera circulaţie a reclamantului, reglementat de art. 25 din Constituţia României, precum şi drepturile nepatrimoniale ale acestuia, afectându-i în continuare demnitatea, reputația, prestigiul profesional şi integritatea psihică, prin conţinutul obligaţiilor pe care a trebuit să le respecte în acea perioadă, inclusiv aceea de a nu desfăşura activităţi de ofiţer de poliţie.

„Instanţa apreciază că suma de 50.000 de euro reprezintă o reparaţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de reclamant în perioada în care s-a aflat sub incidenţa acestor măsuri preventive, care s-au întins pe o perioadă totală de 144 de zile”, se precizează în motivarea instanței.

Daunele morale pentru durata excesivă a procesului penal

Potrivit instanței, în accepţiunea jurisprudenţei instanţei de contencios european a drepturilor omului, durata rezonabilă a unei proceduri penale face parte din garanţiile esenţiale ale unui proces echitabil.

Momentul de început al calculului termenului „rezonabil” al procesului penal este cel la care s-a produs arestarea lui Traian Berbeceanu, respectiv data de 24 octombrie 2013, iar momentul final al calculului termenului este cel a rămânerii definitive a hotărârii penale de achitare, respectiv data de 22 aprilie 2024.

Procesul penal a fost unul complex, vizând mai multe infracţiuni şi inculpaţi trimişi în judecată şi a necesitat administrarea unui probatoriu complex. Cu toate acestea, instanţa apreciază că durata de peste 10 ani în care s-a derulat este una excesivă.

„Chiar dacă etapele procedurii s-au derulat într-un ritm acceptabil, durata totală a acesteia, de peste 10 ani, depăşeşte „termenul rezonabil”, având în vedere şi faptul că, în materie penală, dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil are ca scop, în principal, evitarea ca o persoană inculpată să rămână într-o stare de incertitudine pentru lung timp”, se mai precizează în motivarea instanței. (…)

Sub aspectul prejudiciului moral cauzat reclamantului, instanţa apreciază că starea de incertitudine, de teamă, de stres şi afectare a demnităţii şi reputaţiei sale s-a prelungit pe parcursul a celor 10 ani, în care a fost nevoită să se prezinte la termenele de judecată la Bucureşti, iar durata lungă a procesului n-a fost determinată de conduita acesteia. Pentru repararea prejudiciului moral produs în perioada excesivă a procesului penal, instanţa apreciază ca fiind rezonabilă şi proporțională acordarea sumei de 30.000 de euro cu titlu de despăgubiri în favoarea reclamantului”, susține instanța în motivare.

În consecinţă, Tribunalul Hunedoara apreciază că suma totală de 200.000 de euro, cu titlu de daune morale, incluzând atât pe cele aferente arestării nedrepte, injuste, cât şi pe cele aferente măsurilor preventive restrictive de drepturi şi duratei excesive a procesului penal, este rezonabilă, oferind o satisfacție echitabilă reclamantului pentru prejudiciul moral ce i-a fost produs, fără însă a constitui o îmbogățire fără justă cauză.

Prejudiciul material cauzat de desfăşurarea procedurii penale

Tribunalul Hunedoara reține că Traian Berbeceanu are dreptul de a recupera de la statul român cheltuielile de judecată pe care le-a avansat în exercitarea dreptului său la apărare în procesul penal soluţionat prin pronunţarea soluţiei de achitare, câtă vreme acestea nu pot fi imputate în sarcina unui alt subiect procesual.

Instanţa apreciază că reclamantul este îndreptăţit să-i fie restituite cheltuielile efectuate cu deplasarea avocaţilor ce i-au asigurat apărarea la instanţe şi la DIICOT, în faza de urmărire penală, precum şi cu deplasarea reclamantului şi a avocaţilor săi la Bucureşti, la şedinţele de judecată de la ÎCCJ, constând în contravaloarea combustibilului, costul cazării şi a mesei, a întreţinerii şi reparaţiilor autoturismului reclamantului în acea perioadă, cu care s-a deplasat la Bucureşti, plata serviciilor de birotică, copii xerox şi curierat.

Potrivit facturilor, chitanţelor şi bonurilor fiscale depuse la dosar, aceste cheltuieli sunt dovedite doar pentru faza de urmărire penală şi participarea la şedinţele de judecată, pe parcursul cercetării judecătoreşti, în perioada decembrie 2014 – mai 2016, şi se ridică la suma totală de 52.965 lei.

„În ce priveşte prejudiciul material constând în diferenţa neplătită dintre drepturile salariale pe care le-ar fi obţinut, corespunzător funcţiei pe care o ocupa, şi cele încasate efectiv instanţa reţine următoarele:

• Din cauza procedurilor penale desfăşurate faţă de reclamant, care, până la data de 24 octombrie 2013, a ocupat funcţia de şef al BCCO Alba Iulia, acesta a fost pus la dispoziţia IPJ Hunedoara, unde i-a fost stabilit locul de muncă, începând cu data de 25 octombrie 2013, şi până la data de 1 aprilie 2018, când i-au încetat raporturile de muncă, prin pensionare.
• Din adresele emise de angajator, reiese faptul că, în această perioadă, reclamantul a obţinut venituri salariale nete inferioare celor pe care le-ar fi realizat corespunzător funcţiei deţinute anterior, rezultând o diferenţă totală de 201.028 lei.
• După pronunţarea hotărârii definitive de achitare, reclamantului i-a fost plătită suma de 101.741 lei, reprezentând diferenţe de drepturi salariale dintre cele încasate în perioada 25 octombrie 2013 – 31 martie 2018, cât a fost pus la dispoziţia IPJ Hunedoara, şi cele corespunzătoare funcţiei de şef de brigadă.

În consecinţă, a rămas o diferenţă neplătită în cuantum de 99.287 lei, ce i se cuvine reclamantului Traian Berbeceanu, cu titlu de drepturi salariale de care a fost lipsit ca urmare a îndepărtării sale din funcţia deţinută anterior, consecinţă a măsurilor preventive şi punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva lui”.

Tribunalul Hunedoara a obligat astfel statul român să-i plătească lui Traian Berbeceanu daune materiale în sumă totală de 152.252 de lei (52.965 lei + 99.287 lei).