Cum (nu) se investighează și raportează infracțiunile motivate de ură în România. Raport 2021-2022 al CRJ

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) lansează raportul „Infracțiuni motivate de ură și discursurile urii. Situația din România: 2021-2022”.

Pe baza unei metodologii folosite în rapoarte similare realizate de CRJ pentru anii 2015-2020, acesta prezintă și analizează cadrul legal național relevant, datele privind discursul urii și infracțiunile motivate de ură care sunt disponibile în România, precum și măsurile de prevenire și combatere a discursului și a infracțiunilor motivate de ură, aferente perioadei ianuarie 2021-iunie 2022.

Organizația a transmis pe adresa redacției Alba24 un comunicat de presă legat de modul cum (nu) se investighează și raportează infracțiunile motivate de ură.

Concluziile și recomandările raportului:

Problema infracțiunilor motivate de ură fiind tratate superficial atât de către organele de cercetare penală, cât și de către instanțe, România pierde în continuare cazuri la CEDO (cel mai recent în 2021).

În ciuda monitorizării internaționale a României, nu se observă un progres în perioada analizată față de perioada anterioară în ceea ce privește raportarea, respectiv soluționarea infracțiunilor motivate de ură.

În perioada analizată au existat modificări ale procedurilor privind prelucrarea statistică a infracțiunilor motivate de ură la nivelul Poliției Române și la nivelul parchetelor, însă în continuare există mari probleme privind modul de înregistrare a caracteristicii personale care reprezintă motivația infracțiunii.

Totodată înregistrarea diferă de la o instituție la alta, nu permite o reală analiză statistică a cauzelor de la înregistrarea plângerii până la soluționarea de către instanță.

Deși au fost sesizate mai multe fapte de antisemitism și de promovarea persoanelor vinovate pentru genocid, acestea au rămas în cea mai mare parte fără rezultat.

Organele de cercetare penală dau cu precădere soluții de clasare și în situațiile în care sesizarea se face de către alte instituții ale statului.

Ministerul Justiției a solicitat încă în anul 2016 modificarea aplicației ECRIS care ar permite analiza statistică a datelor privind infracțiunile motivate de ură, însă fără succes.

Datele statistice privind condamnările nu includ nici agravanta privind motivația de ură a infracțiunii, nici caracteristica, spre exemplu, care a motivat infracțiunea de incitare la ură sau discriminare.

Hotărârile Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) sunt insuficient motivate, doar în câteva rânduri, fără a analiza limitele libertății de exprimare.

De regulă amenzile acordate sunt mici, având în vedere că se aplică unor societăți comerciale care dețin posturi de radio și/sau posturi de televiziune.

Deși numărul cauzelor în care CNA a constatat promovarea unui discurs al urii este extrem de mic, se poate observa că se acordă o atenție mai mare cauzelor care vizează oameni politici decât cauzelor care întăresc, în general, stereotipuri negative în societate.

Chiar dacă hotărârile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sunt motivate, se invocă în ele principiile CEDO privind limitele libertății de exprimare, uneori motivările amestecă mai multe elemente (ex. lipsa responsabilității reclamatului, libertatea de exprimare), apoi soluția concluzionează că faptele nu reprezintă discriminare, deși în alte cauze afirmații similare au fost sancționate.

Amenzile sunt cu mult sub limita superioară prevăzută de lege, existând cazuri în care sunt aplicate avertismente când afirmațiile au vizat grupuri vulnerabile (ex. copii cu dizabilități), dar în cuantum de 5.000 lei când grupul vizat reprezintă o majoritate în România.

Aceste amenzi, de cele mai multe ori, nu sunt motivate, deși practica CEDO prevede foarte clar că sancțiunile care limitează libertatea de exprimare trebuie motivate. Unele hotărâri sunt contradictorii.

Statul român nu a mai raportat către OSCE statistica infracțiunilor motivate de ură din anul 2019.

Deși ECRI a recomandat autorităților din România încă din 2005 să dezvolte sisteme statistice în domeniu, la data de 3 martie 2022 ECRI a constatat mari deficiențe în acest.

Sunt organizate o serie de cursuri de formare, însă eficiența lor este pusă sub semnul întrebării de rezultatele extrem de slabe obținute în domeniu (cercetări penale finalizate cu clasare, procese penale finalizate fără condamnări la închisoare cu executare).

De multe ori,  activitățile de formare, respectiv de prevenire a infracțiunilor motivate de ură și a discursului de ură nu sunt finanțate din bugetul de stat, ci prin diferite proiecte, de multe ori realizate de ONG-uri.

Legislația în domeniul contravențional este incoerentă. Unele fapte identice, dar cu definiție diferită în legi diferite, pot fi constatate și sancționate de mai multe autorități a căror activitate astfel se suprapune, iar sancțiunile pentru aceste fapte sunt diferite.

Recomandări:

Prevederile legislației privind domeniul discriminării ar trebui corelate, pentru a utiliza definiții identice și de a delimita clar competențele de stabilire și aplicare a amenzilor. Ar trebui să se definească clar noțiunea de discurs de ură.

Pentru respectarea principiului previzibilității legilor, este nevoie de stabilitate legislativă, astfel legislativul nu ar trebui să modifice legislația, în special cea penală, decât în situația unei nevoi reale.

Poliția Română, Ministerul Public și Ministerul Justiției ar trebui să-și coreleze modul în care introduce infracțiunile motivate de ură în bazele lor statistice, care să permită analiza statistică a cauzelor de la înregistrarea plângerii până la soluționarea de către instanță.

Această statistică ar trebui să elimine posibilitatea unei interpretări eronate a caracteristicii personale care motivează infracțiunea, totodată să permită și analiza infracțiunilor care sunt motivate de două sau mai multe caracteristici personale.

Pentru soluționarea în termen rezonabil al infracțiunilor motivate de ură ar trebui să se prevadă proceduri specifice.

Aceste proceduri ar trebui să stabilească implicarea, în calitate de experți, al unor instituții cum este CNCD, respectiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel (INSHR-EW).

Este nevoie de formarea personalului Poliției Române, a parchetelor, a instanțelor de judecată, a CNA, a CNCD, a avocaților în domeniul infracțiunilor motivate de ură, respectiv al discursului la ură.

Aceste formări ar trebui să includă nu doar prevederi legislative, cazuistica instanțelor europene și interne în domeniu, dar și sensibilizarea beneficiarilor față de problemele persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile.

Ar trebui efectuate controale periodice în cadrul instituțiilor implicate în domeniu care să analizeze obiectiv eficiența aplicării legislației.

Statul ar trebui să ofere sprijin material organizațiilor neguvermanentale care lucrează în domeniul combaterii infracțiunilor motivate de ură.

Foto: Arhivă, rol ilustrativ