Actualitate
Cum se sărbătoreşte CRĂCIUNUL în lume. Tradiţii pitoreşti, bizare sau obiceiuri moderne pe mapamond

Germania este ţara care oferit lumii obiceiul împodobirii bradului de Crăciun. Iniţial, acesta era “ornat” cu panglici colorate, lumânări şi dulciuri. Cântece de Crăciun cunoscute, precum “O Tannenbaum” se fac auzite în timpul acestei sărbători. Oratoriul înălţător al lui Johann Sebastian Bach încântă oamenii veniţi în bisericile şi catedralele germane dupa ascultarea slujbei religioase din seara de ajun.
Citește și MESAJE de CRĂCIUN 2017. Urări de Sărbători pentru cei dragi. 150 de Mesaje de Crăciun. SMS pentru rude, colegi, șefi sau prieteni
”Christklots” reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform tradiției, se crede că ar apăra casa de hoți și de nenorociri tot restul anului.
În întreaga Germanie, Adventul este perioada anului cea mai plină de atmosferă până în Ajunul Crăciunului, în 24 decembrie, zi în care creștinii sărbătoresc nașterea lui Iisus. Ajunul Crăciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină și pentru a merge împreună la biserică, la Mesa din noaptea de Crăciun.
Nemţii practică obiceiul de a aprinde câte o lumanare în cele patru duminici dinaintea sfintei nopţi, care semnifica naşterea Mântuitorului.
De asemenea, în această perioadă, sunt organizate târguri de Crăciun. Figurine din turtă dulce, prăjituri, articole de artizanat şi obiecte din ceramică se găsesc în pieţele de Crăciun din Dresda, Nurrenberg şi Berlin. De asemenea, se organizează festivităţi şi scene cu tematică specifică, procesiunea magilor fiind la loc de cinste.
Vezi MESAJE DE ANUL NOU 2018: SUTE de URĂRI de ANUL NOU pentru cei dragi. SMS cu FELICITĂRI pentru 2017. MESAJE frumoase de REVELION

Să fii pe lista neagră al lui Moş Crăciun nu este cel mai rău lucru, dacă amintim de Noaptea lui Krampus, un fel de “frate vitreg” al moşului, care îi pedepseşte pe copiii care un au fost cuminţi Legenda lui Krampus îşi are originile în regiunile alpine şi este rãspândită în Bavaria, Ungaria, Slovenia şi Austria.
Ajunul Crăciunului se petrece în familie, ca şi ziua de Crăciun, mai puţin prin restaurante sau alte locuri publice. Copiii îşi deschid darurile puse sub pomul decorat cu ornamente, lumânări şi bomboane la sunetul unui clopoţel şi imediat după cina tradiţională din care nu lipseşte crapul făcut la cuptor.
În Viena, centrul sărbătorii este în piaţa din faţa primăriei. Acolo oamenii cumpără decoraţiuni şi dulciuri, lumânări, flori multicolore confecţionate din săpun, obiecte confectionate din lemn şi alte articole de artizanat. Nici piata de Craciun de la Palatul Schonbrunn nu este de ocolit, iar brazii din locurile publice sunt fascinanţi.
Străzile, casele, clădirile fac în această perioadă un spectacol impresionant, prin frumusetea şi strălucirea ornamentelor de Crăciun. Moş Crăciun se plimbă voios peste tot şi împarte daruri copiilor, îndemnându-i să-şi pună dorinţe.
Colinde de Crăciun se aud în majoritatea locurilor publice, dar şi în familia. Felicitări viu colorate şi tipărite cu scene biblice şi inspirate din scenele de iarnă iau cu asalt magazinele. Acest obicei a pornit de la un german stabilit în SUA.
La masa de Crăciun, un loc de cinste îl ocupă curcanul, servit cu legume la grătar, dar şi fripturi de porc şi vită, budinci şi prăjituri tradiţionale, în special de cele cu dovleac şi măr, alte fructe sau morcovi.
Copiii din Anglia nu își primesc cadoul în data de 24 decembrie, ci în 25. Una dintre tradiții este ca elevii să monteze, în școli sau în biserici, piese despre nașterea Mântuitorului. În vechime, se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei, însă în prezent se preferă costumele. Un alt obicei vechi este și acela de a atârna ciorapi de șemineu în așteptarea cadourilor, în casă se atârnă vâsc, iar în jurul casei — crenguțe de brad. Anticii druizi credeau că vâscul posedă puteri magice și că aduce noroc și prosperitate, alungând spiritele rele. Faimoasa și tipica budincă englezească era numită ”hackin”, de la ingrediente. În secolul al XVII-lea, budinca de prune era pregătită chiar în dimineața de Crăciun și era stropită cu brandy și flambată la servire. Tot tradiției Crăciunului englezesc îi aparține și pachețelul surpriză numit ”cracker”, care este împărțit la servirea budincii de Crăciun. Alte delicii la masa de Crăciun sunt fripturile de curcan, gâscă sau raţă, asezonate cu sosuri.
Dacă sunteţi în Marea Britanie şi vreţi să vi se împlinească dorinţele, nu trebuie decât să învârtiţi în aluatul pentru budincă.
În Elveția, se păstrează tradiţia butucului – ‘Bouche de Noel”, iar ”Samichlaus” (Moș Crăciun) are sarcina grea de a aduce și pomul de Crăciun în casele elvețienilor. Un alt obicei este ”Parada ridichilor luminate”, preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți se înarmează cu ustensile specializate și scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături și forme. În ridichea împodobită, micuții elvețieni pun o lumânare și o poartă ca pe o făclie, ori o agață ca pe un lampion.
La Paris, in fata Primariei, vizitatorii au posibilitatea de a cumpara produse artizanale ce provin din toata lumea, mai ales cele care infatiseaza ieslea in care s-a nascut Isus. Nu trebuie ratat un Craciun petrecut la Disneyland sau o tura de patinaj la primul nivel al turnului Eiffel.
În Italia, magia sarbatorilor de iarna începe de de ziua Sf. Lucia, simbol al luminii. La italieni, Crăciunul se numeşte ”Novena”. Copiii merg din casă în casă să recite poezii și să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie. Conform tradiției, cadourile sunt aduse de o vrăjitoare urâtă, dar bună, numită Befana. Ea aduce darurile pe coșul casei sau pe geam. În multe biserici sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi în mărime naturală. Un punct de atracție îl constituie Irozii — un teatru popular cu scene, care, pe lângă Irod, prezintă un moș cu barbă lungă, cu cojocul întors, reprezentând bufonul romanilor, și o paiață cu clopoței la picioare, care poartă un băț năzdrăvan — în amintirea saltimbancilor chemați cu prilejul unor astfel de manifestări.
Ungaria abunda in obiceiuri si ritualuri desfasurate in zilele de Craciun. Ceremonii religioase, reprezentatii teatrale populare (vicleim), cantece si jocuri, mese decorate cu fan, colinde cantate de toata lumea, se imbina armonios intr-o sarbatoare asteptata cu multa emoţie. În ajunul Crăciunului, creștinii respectau câteva tradiții: era interzisă cererea sau darea de împrumuturi; nu era bine ca femeile să coasă, să țeasă sau să spele vase; tinerii nu aveau voie să mănânce mâncăruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele soții să le fie furate. Masa festivă de Crăciun era completă doar dacă avea tradiționala carne de porc prăjită, curcanul copt la cuptor, maioșul și cozonacul cu nuci. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri și lumânări.
În Spania, iesle confectionate din lemn si alte figurine ce intruchipeaza diferite personaje specifice sarbatoriri Nasterii lui Isus, imbodobesc casele spaniolilor, care incep festivitatile de Craciun de ziua Imaculatei Conceptii, respectiv in 8 decembrie.
Ca si in Germania, cortegii de actori profesionisti sau amatori strabat strazile oraselor puternic luminate, interpretand procesiunea celor trei magi. Interesant este faptul ca darurile de Craciun sunt oferite tocmai de catre magi copiilor, obicei care se gaseste si la portughezi.
Seara de Craciun este sarbatorita impreuna cu familia, acasa, la o masa imbelsugata cu friptura de pui, curcan sau miel.
Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (”Reyes Magos”).
În Cehia, În ajunul Crăciunului, fetele nemãritate apelează la o metodă de ghicit tradiţionalã despre care cred cã le va ajuta să-şi prevadă viaţa amoroasă pentru anul viitor. Stau cu spatele la uşă şi aruncă un pantof peste umăr. Dacă acesta cade cu vârful spre uşă înseamnă măritiş. Dacă pică cu călcâiul spre uşă, urmează un alt an de singurãtate.
În Polonia, se păstrează obiceiul ca, în cinstea stelei de la Betleem, masa de Crăciun să înceapă după ce apare pe cer prima stea ”Gwiazdka” (”mica stea”). Toți brazii de Crăciun erau împodobiți cu îngerași, steluțe și păsări.
Ucraina. În Ucraina pomul de Crãciun este decorat cu tot felul de ornamente, unele mai puţin tipice. de pildã se ascund în brad un pãianjen artificial şi o pânzã, iar cel ce le gãseşte se spune cã va avea noroc. O poveste din popor spune cã o vãduvã sãrmana nu şi-a putut permite decoraţii costisitoare. S-a trezit în schimb într-o dimineata ca sã constate cã bradul fusese frumos împodobit cu pânza unui pãianjen…
Estonia. Ţara pretinde cã sãrbãtoarea lor, Joulud, nu are nimic de a face cu Crãciunul, deşi asemãnãrile sunt destul de frapante. Un obicei important este acela ca oamenii sã aducã acasã un pai care simbolizeazã ieslea. Se obişnuieşte ca în ajun şi în ziua de Crãciun sã se ghiceascã viitorul, pentru cã se spune cã în acest timp spiritele strãmoşilor îi viziteazã pe cei vii. Un alt obicei vechi este acela al saunei.
Pere Noel vine si in Belgia, dar in regiunea valona, in timp ce in partea flamanda isi face aparitia St. Niklaas, care aduce cadouri copiilor in ziua de 6 decembrie. De Craciun, darurile sunt asezate sub brad si sunt deschise dupa cina sau a doua zi dimineata. Bomboane, prajituri si ciocolata se servesc tot timpul in perioada sarbatorilor de iarna.
Copiii greci colinda in ajun vestind Nasterea Domnului, plimband cu ei o iesle sau o corabioara ce reprezinta Arca lui Noe in miniatura. In Grecia, Mos Craciun este inlocuit de Sf. Vasile care imparte daruri in ziua de 1 ianuarie. In ultima vreme, au imprumutat din fastul occidental, magazinele si strazile fiind puternic luminate cu mult timp inainte de sarbatoarea propriu-zisa.
Curcanul devine si la greci piesa centrala a mesei de Craciun, neaparat impreuna cu o paine traditionala numita hristopsomo. Prajiturile cu miere incheie cu fast ospatul, in timp ce aroma placintelor traditionale de Sf. Vasile satisface papilele gustative in noaptea dintre ani. Neuitat este banul ascuns in placinta, care poarta noroc anul ce vine celui care nimereste bucata respectiva.
Finlanda. În ajun de Crăciun toatã familia merge la cimitir cu lumânãri şi cântând, pentru a-şi onora morţii.
Olanda. Moş Nicolae are aici un ajutor, Zwarte Piet (Petru cel Negru). Sinterklaas ajunge în ajun de Moş Nicolae în oraş pe un vapor cu aburi, împreunã cu sclavul său, fapt reprezentat în procesiuni publice. Povestea lui Petru nu-l mai înfãţişeazã acum drept un sclav maur, ci un coşar, pentru a se evita rasismele.
Ţara Galilor. Galezii au pãstrat un obicei păgân care implicã un personaj numit Mari Lwys (iapa cenuşie). În forma sa cea mai pură, tradiţia presupune sosirea calului şi a însoţitorilor săi în faţa casei, unde se cântă. Apoi are loc o bãtãlie verbalã, în care cei din casã şi cei de afară se insultă în versuri. Iapa este de fapt un craniu cabalin ataşat de un băţ, iar persoana care-l manevreazã se acoperă cu cearşafuri albe.
Japonia. Pentru mulţi japonezi masa tradiţionalã de Crãciun se rezumã la…Kentucky Fried Chicken (KFC). A devenit atât de popularã încât trebuie fãcute rezervãri din timp pentru a beneficia de fast-food.
Venzuela. În Caracas credincioşii se duc la slujbã foarte de dimineatã în perioada dintre 16 şi 24 decembrie. Nu este atât de bizar pentru o populaţie majoritar catolicã. Ceea ce este bizar în legãturã cu asta este cum o fac: pe role.
Strãzile sunt blocate pentru maşini pânã la 8 dimineaţa şi copiii, în noaptea de dinainte, leagã un capãt de sfoarã de degetul mare şi lasã celãlalt capãt sã atârne pe fereastrã. Astfel, când trec patinatorii dimineaţa, le dau un impuls şi celorlalţi.
surse: infoturism.ro, historia.ro, agerpres.ro
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News