Decizie la Curtea Constituţională: La formularea recursului nu mai este obligatorie asistenţa din partea unui avocat

Curtea Constituţională a decis că prevederile din Codul de procedură civilă care impun asistenţa din partea unui avocat la redactarea cererii şi susţinerea recursului sunt neconstitutionale. Curtea a motivat că obligativitatea menţionată presupune costuri suplimentare pentru justiţiabili, astfel încât ar putea fi descurajaţi să mai apeleze la serviciile instanţei.

Potrivit Codului de procedură penală, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, dar şi în exercitarea sau susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat.

De altfel, şi în cererea de recurs, pe lângă datele personale ale părţii implicate, trebuie trecute şi informaţiile avocatului care formuleaza cererea şi semnatura acestuia. În plus, la cererea de recurs trebuie ataşată dovada achitării taxei de timbru şi împuternicirea avocaţială.

Există şi o excepţie: „În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept” (la art.13, alin.2).

Referitor la aceste prevederi, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat ca urmare a sesizărilor primite din partea a trei instanţe şi a dat o decizie publicată în Monitorul Oficial în 24 octombrie 2014.

Curtea reţine că, prin instituirea obligativităţii reprezentării şi asistării părţilor prin avocat ca o condiţie de admisibilitate a exercitării căii de atac a recursului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiţie.

CCR arată că prin condiţionările impuse este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreşte să apeleze la justiţie. Potrivit sursei citate, prin articolele criticate din Codul de procedură civilă se produce un dezechilibru în defavoarea justiţiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile sau sancţiunile procedurale, după caz.

Mai exact, pe lângă taxa de timbru (ce variază între 100 de lei şi 50% din taxa datorată la suma contestată), justiţiabilii trebuie să platească şi onorariul avocatului.

În conditiile în care justiţiabilii trebuie să suporte cheltuieli suplimentare la recurs, aceştia ar putea fi descurajaţi să apeleze la serviciul justiţiei.

Pe de altă parte, Uniunea Naţională a Barourilor din România susţine că recursul nu poate fi exercitat cu şanse reale de succes decât prin intermediul unui specialist juridic, iar unele instanţe au respins deja mai multe cereri de recurs pe motivul ca ele nu erau redactate şi semnate de un avocat sau consilier juridic.

Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

sursa: avocatnet.ro