DESCENTRALIZARE: DSP Alba se desfiinţează şi devine oficiu judeţean, coordonat de la Mureş. Vezi ce spune directorul Horea Timiş

Direcţia de Sănătate Publică este una dintre instituţiile care va fi supusă procesului de descentralizare. Atribuţiile acesteia vor fi împărţite între Consiliul Judeţean Alba şi o structură regională nou-înfiinţată, Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică, cu sediul la Târgu Mureş, o instituţie deconcentrată a MS. DSP devine Oficiu Judeţean de Sănătate Publică, condus de un şef serviciu, fără personalitate juridică. Această reorganizare este subiectul unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică până la data de 1 decembrie. Aplicarea acestui proiect la nivel naţional presupune, pe lângă transfer de atribuţii, şi reorganizarea administrativă şi reduceri de personal. Directorul DSP Alba, Horea Timiş, consideră că rapiditatea cu care se fac aceste schimbări afectează sectorul medical.

Potrivit proiectului de HG, activitatea de sănătate publică şi inspecţie sanitară de stat din Alba va fi coordonată de Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică (ATSP) Mureş, care mai preia aceste atribuţii şi de la DSP Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna. În proiect se mai arată că în termen de 45 de zile de la data în vigoare a HG, ATSP preia patrimoniul acestor direcţii.

"ATSP şi OSP se organizează şi funcţionează în sediile şi locaţiile în care funcţionează în prezent direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Domeniile de activitate ale ATSP sunt: sănătatea publică, inspecţia sanitară de stat, laborator de investigaţii şi radiaţii. ATSP sunt finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. ATSP pot primi sume şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea acţiunilor şi activităţilor, conform legii", se arată în proiect.

Publicitate

Rolul acestor autorităţi va fi să pună în aplicare politica de sănătate publică pe plan local, să identifice problemele locale prioritare de sănătate publică, să elaboreze şi să implementeze acţiuni locale de sănătate publică.

Ministerul Sănătăţii propune înfiinţarea a opt autorităţi teritoriale de sănătate publică la nivel naţional, în subordinea cărora vor funcţiona 42 de oficii judeţene de sănătate publică. Centrele ATSP vor fi la Bucureşti (Bucureşti şi Ilfov), Mureş (Alba, Braşov,  Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), Cluj (Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj), Timiş (Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin), Dolj (Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt şi Vâlcea), Prahova (Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi), Constanţa (Constanţa, Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila şi Tulcea) şi Iaşi (Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, şi Vaslui)

ATSP şi OSP vor avea un număr de maxim 2.880 posturi, repartizate prin ordin al ministrului Sănătăţii, luând în considerare populaţia, suprafaţa judeţului, numărul de unităţi sanitare şi importanţa din punct de vedere al staţiunilor turistice, punctelor de frontieră şi al numărului de instituţii de învăţământ superior.

Atribuţii împărţite între Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică şi Consiliul Judeţean

Atribuţiile de sănătate publică se împart astfel între structura regională nou-înfiinţată şi administraţia publică locală. ATSP va coordona şi monitoriza respectarea şi aplicarea unitară a reglementărilor din domeniul de activitate, asigura activitatea de control şi inspecţie sanitară pentru verificarea aplicării reglementărilor din domeniul sănătăţii în unităţile aflate în aria administrativ - teritorială de autoritate, asigura depistarea factorilor de risc la adresa sănătăţii publice, evalua şi analiza riscurile reprezentate de acestea pentru sănătate, institui şi/sau impune măsuri de eliminare sau, după caz, de diminuare a riscurilor şi asigură coordonarea tehnică şi metodologică a reţelei de sănătate publică de prevenire a îmbolnăvirilor, supraveghea şi controla bolile transmisibile şi netransmisibile, se va ocupa de sănătatea în relaţie cu mediu, sănătate ocupaţională, promovarea sǎnǎtǎţii, dar şi de organizarea şi coordonarea asistenţei medicale în caz de calamităţi, catastrofe şi situaţii deosebite.

Administraţia publică locală preia activităţile de coordonare a unităţilor sanitare aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, evaluare a modului de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice, monitorizare a aplicării normelor de funcţionare a unităţilor medicale, indiferent de forma de organizare şi urmărirea aplicării criteriilor referitoare la calitatea serviciilor medicale.

ATSP va avea servicii, birouri şi compartimente funcţionale, în funcţie de numărul de posturi şi va fi condusă de un director executiv, funcţionar public de conducere, sprijinit de un comitet director (directorul executiv, şef departament sănătate publică, inspectorul şef teritorial, şeful serviciului economic şi coordonatorul centrului operativ de urgenţă). La Oficiul de Sănătate Publică Judeţean Alba rămâne doar funcţia de conducere de şef serviciu.

Horea Timiş: Rapiditatea cu care se întâmplă schimbările în sănătate va avea efecte negative asupra sectorului medical

În acest context, directorul executiv al DSP Alba, Horea Timiş a declarat că "rapiditatea cu care se întâmplă schimbările în sănătate şi timpul scurt alocat modificărilor legislative în procesul descentralizării afectează buna implementare a acestora şi implicit va avea efecte negative asupra sectorului medical”. Susţine că nu există nici un studiu de impact al acestor modificări şi că procesul de descentralizare trebuie făcut de specialişti, nu de politicieni”.

“Dacă tot facem descentralizare, atunci trebuie să vedem nu numai transferul de atribuţii de la autorităţile judeţene (în cazul sănătăţii, DSP-urile) către Autoritatea Regională de Sănătate sau Consiliul Judeţean. Trebuie susţinută adevărata descentralizare, cu delegarea de atribuţii de la MS către teritoriu”, mai spune Timiş. Şi dă şi exemple: “de ce un DSP poate autoriza circuitele unui spital judeţean complex, dar  nu poate autoriza o farmacie cu două camere, ipotetic vorbind, şi multe altele de acest gen? Trebuie clarificate strategiile judeţene şi regionale de sănătate, nu să ne trezim cu o nouă reducere de paturi şi să falimentăm spitalele mici, să ridicăm din umeri că nu am ştiut. Trebuie comunicat clar cu teritoriul, nu să primească un cartof fierbinte şi să dăm vina pe administraţiile locale”.

Criterii sugerate de DSP Alba pentru numirea directorului executiv al Autoritaţii Teritoriale de Sănătate Publică

Referitor la proiectul de hotărâre privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţilor Teritoriale de Sănătate Publică, Direcţia de Sănătate Publică Alba a prezentat Ministerului Sănătăţii o variantă de criterii care să fie luate în calcul la numirea directorului executiv al Autoritaţii Teritoriale de Sănătate Publică:

“- să fi condus/implementat în ultimii ani cel puţin un proiect de finanţare, cu componentă medicală, deoarece 2014 -2020 este o perioadă în care va fi  nevoie de experienţă în atragerea de fonduri europene in sectorul sanitar unde exista un deficit imens la ora actuală

- să fi exercitat cel puţin 3 ani de zile, o funcţie de conducere importantă (manager de spital, director executiv DSP), deorece este nevoie de experienţă în administraţia medicală, pentru a înţelege sistemul şi astfel se evită accederea unor oportunişti pe alte criterii decât cele profesionale

- să fie propus de ministrul Sănătăţii, dar să  prezinte un proiect tehnic de management unei comisii constituite din specialişti în sănătate publică din mediul universitar recunoscuţi internaţional. Să prezinte în cadrul proiectului strategia de dezvoltare a regiunii, pe termen mediu şi lung cu politici de sănătate specifice cuantificabile calitativ şi cantitativ şi să fie reevaluat anual pe baza obiectivelor îndeplinite

- trebuie să fie medic înregistrat la Colegiul Medicilor din România, pentru a înţelege conceptele tehnice specifice ATSP-urilor şi impactul asupra sănătăţii a oricărei decizii administrative; pentru acesta este nevoie de noţiuni elementare de medicină generală

- să întrunească majoritatea (50+1) a voturilor a şefilor din OTS-urile judeţene

- să aibă un mandat de 4 ani, pentru a putea să ducă la bun sfârşit planurile propuse pe regiune

- proiectul de management prezentat şi aprobat să fie inclus şi adoptat în strategiile judeţene de sănătate din regiunea administrată şi să devină politici publice de sănătate asumate prin hotărâre de consiliu judeţean”.

Citeşte şi Personalul din instituțiile reorganizate după descentralizare, redus cu 10%. Vezi ce deconcentrate din Alba intră în subordinea Consiliului Județean