Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DEZASTRU la colectarea selectivă a deşeurilor în comunele din Alba. S-a reciclat între 0,2 și 5 % din cantitate


Publicat

Colectarea selectivă a deşeurilor în mediul rural din județul Alba este un vertabil eşec. Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Alba, în 2018, 26 de comune din județ au colectat selectiv deșeuri între 0,2 și 5 %, mult sub ținta stabilită prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care prevede un grad de reciclare de 12 % din totalul cantității colectate.

Județul Alba are în componență 67 de comune, care sunt responsabile de asigurarea colectării corecte a deșeurilor solide în comunitățile lor. În prezent, există 10 operatori de salubritate (1 public și 9 privați) care operează servicii de deșeuri solide la nivelul UATC-urilor.

Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Alba, furnizarea de servicii și de management al deșeurilor solide în Alba se desfășoară pe baza unor contracte încheiate între operatori privați și publici (9 operatori privați și unul public) și unități administrativ-teritoriale comunale. Organizarea colectării selective a deşeurilor la nivelul comunelor se realizează doar în cadrul a 28 de contracte încredințate direct (4 contracte de sine statătoare și 24 contracte de colectare și transport deșeuri), care conțin și clauze pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Din cele 67 de comune, un număr de 3 entități nu au încheiate contracte de colectare și transport deșeuri (Întregalde, Ponor şi Ceru Băcăinţi). Din cele 64 de UATC-uri rămase, un număr de 28 entități au încheiate contracte de colectare și transport deșeuri directe și un număr de 36 de entități au încheiate contracte de colectare și transport deșeuri prin delegare către terți. Din cele 28 de entități care au încheiate contracte de colectare și transport deșeuri directe, un număr de 4 entități au încheiate și contracte de colectare selectivă a deșeurilor. Un număr de 24 entități din cele care au încheiate contracte de colectare și transport deșeuri directe sau cu delegare către terți, au prevăzute clauze referitoare la colectarea selectivă a deșeurilor.

„Un număr relativ redus de UATC-uri din judeţul Alba, respectiv 14,92 % au întocmit planul de măsuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi doar 10,44% programul de raportare a rezultatelor. Planul de măsuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor s-a întocmit de către un număr de 10 UATC-uri, iar programul de raportare a rezultatelor de către un număr de 7 UATC-uri. Cele 64 de UATC-uri din judeţul Alba care au încheiate contracte de colectare şi transport deşeuri, nu au întocmit metodologii de calcul pentru numărul şi capacitatea containerelor de colectare selectivă. În cazul a 22 comune, respectiv 32,83% din UATC-urile din judeţul Alba, se conduce evidenţa cantităţilor de deşeuri colectate selectiv, iar din acestea doar 7 comune, respectiv 31,81%, au efectuat raportări corelate cu cantităţile evidenţiate ca fiind colectate selectiv de UATC-uri”, se mai precizează în documentul camerei de Conturi.

Raportul mai menţionează că doar 7 primării au făcut raportări anuale către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pe baza registrului de evidenţă a deşeurilor colectate selectiva în 2 cazuri şi pe baza documentelor suport aferente cântăririlor la predarea deşeurilor în 5 cazuri.

„Întrucât gradul de reciclare la nivelul celor 26 de entităţi care au colectat selectiv deşeuri în anul 2018 este cuprins între 0,2% – 5%, se constată că nu s-a atins ţinta stabilită prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, respectiv un grad de reciclare de 12% din total cantitate colectată. Din cele 36 UATC-uri din judeţul Alba, care au încheiate contracte de delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare, un număr de 8 (22,22%) au inclus în caietele de sarcini şi în contractele de delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare, tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor”, se mai susţine în raportul de audit.

În cazul a 63 de administraţii locale s-au evidenţiat şi raportat în anul 2018 cantităţile de deşeuri colectate, rezultând o cantitate de 25.677,16 tone (58 entităţi) şi 3.220,39 mc. (5 entităţi). În total ar fi vorba de circa 29.000 de tone. Într-un caz (Cricău), nu s-a putut stabili cantitatea de deşeuri colectată, deoarece tarifarea din contractul de colectare s-a făcut în lei/persoană, cantităţile de deşeuri colectate nefiind evidenţiate şi raportate.

Raportul mai arată că în perioada 1 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2019 au avut încheiate contracte de colectare deşeuri un număr de 10 operatori, care au transportat deşeurile la un număr de 10 depozite situate în afara judeţului Alba.

În urma evaluării performanței activității de colectare și depozitare a deșeurilor la nivelul UATC-urilor din Alba, Camera de Conturi a identificat anumite slăbiciuni în activitatea de colectare și depozitare a deșeurilor, cu referire în principal la:

  • practicile existente în domeniul managementului deșeurilor nu sunt conforme cu politica și legislația europeană și națională în materie și dezvoltă astfel riscuri majore pentru mediu și sănătatea publică;
  • existența unor costuri suplimentare ca urmare a transportului deșeurilor în vederea depozitării în alte județe;
  • ineficiența sistemului existent de gestionare a deșeurilor, atât în ceea ce privește protecția mediului, cât și din punct de vedere economic;
  • suprafragmentarea sectorului în ceea ce privește serviciile de deșeuri;
  • sistemele de colectare separate sunt incomplete și se limitează în mare parte la zonele centrale;
  • experiența limitată a autorităților locale în gestionarea și monitorizarea de servicii de gestionare a deșeurilor;
  • datele referitoare la cantitatea și calitatea deșeurilor colectate sunt incomplete sau mai puțin de încredere.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Care este totalul amenzilor uriașe din perioada stării de urgență și ce sumă au plătit românii. Anunțul ministrului Florin Cîțu

Publicat

În perioada stării de urgență, românii care nu au respectat regulile impuse de Guvern au primit în total amenzi în valoare de aproximativ 600 de milioane de lei, dar au plătit în jur de 100 de milioane.

Calculul îi aparține ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, care a declarat vineri seară că s-a încasat la buget abia a șasea parte din aceste amenzi.

Este vorba de amenzile uriașe stabilite prin OUG 34/2020 ,care prevedea sume cuprinse între 2.000 la 20.000 de lei pentru nerespectarea restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență.

Însă în 6 mai, Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra articolului 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG 1/1999.

Astfel, amenzile uriașe au fost declarate neconstituționale.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO VIRAL: Agresor pus la pământ de un polițist, dintr-o singură mișcare, la Constanța

Publicat

Un bătăuş a fost pus la pământ de un polițist, dintr-o singură mişcare. Incidentul a fost filmat de o cameră de supraveghere. Totul s-a produs pe o stradă din municipiul Constanţa.

Agresorul a fost încătuşat apoi de poliţiştii sosiţi la faţa locului.

Imaginile cu intervenţia poliţiştilor au fost postate pe pagina de Facebook Poliţişti – Uniţi suntem Puternici.

În clipul video se observă că agresorul îl lovea pe un individ căzut la pământ. În jurul celor doi erau şi alte persoane.

la faţa locului a ajuns un echipaj de poliţie, iar un agent a intervenit rapid, punându-l la pământ de bătăuş.

„Victima, salvată de poliţişti.

Pe imagini se vede că victima este căzută la pământ, iar agresorul o loveşte în repetate rânduri în cap.

Poliţiştii au sosit imediat şi l-au încătuşat pe agresor”, au scris pe Facebook, cei care au postat imaginile.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare importantă pentru români. Data de naștere a bisericilor creștine

Publicat

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. În 2020, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în data de 7 iunie. 

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Vezi și De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este considerată data de naștere a Bisericii Creștine, fiind sărbătorită în fiecare an într-a opta duminică de după Paște.

Esența aceastei zile din an înglobează coborarea Sfantului Duh asupra Apostolilor precum și asupra Bisericii creștine.

Citește și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt (Ex 19, 1-16).

Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos.

Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

Semnificația Rusaliilor creștine :

  • revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru în cuvântarea sa din Fapte 2)
    încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor
  • adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor
  • deschiderea Bisericii către toate popoarele
  • începutul misiunii

Această sărbătoare cu dată mobilă mai este cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime (datorită celor cincizeci de zile dintre Paște și Rusalii).

Se poate afirma că Sărbătoarea populara a Rusaliilor a fost preluată de la români, fapt susținut de însuși etimologia cuvântului.

Romanii, an de an, în prima jumătate a lunii mai comemorau “Rosalia” – Sărbătoarea Rozelor, aceasta fiind dedicata atât trandafirilor (adică vieții și frumuseții), cât și cultului morții. Ulterior, aceasta sărbătoare a fost preluată de către daci în timpul cuceririlor romane.

Dacii au luat Rosalia și au transformat-o pe parcursul timpului într-o sărbătoare formată din nouă zile, sărbătoare și ea tot ambivalentă: pe de-o parte se comemorau morții prin pomene funerare bogate, iar pe de alta, se celebra noul cult solstițial al soarelui menit să aducă recolte bogate, prosperitate și sănătate.

În acest mod, împreună cu încărcătură de elemente precreștine, Rosalia a fost absorbită de către cultura populara românească fiind ulterior asimilată cu sărbătoarea Coborârii Sfântului Duh.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DUMINICĂ: Târgul de vechituri din Alba Iulia se redeschide. Reguli pentru clienți și vânzători, la talcioc

Publicat

Târgul de vechituri din Alba Iulia se redeschide duminică 7 iunie, după ce a fost închis aproximativ trei luni, din cauza pandemiei de coronavirus. 

Redeschiderea târgului se va face, totuși, în condiții speciale. Mai exact, vânzătorii sunt obligați să păstreze distanțarea socială între tarabe sau locurile în care își expun marfa. 

Mai mult de atât, cei care vând vor fi obligați să poarte mască. Administratorii talciocului se vor asigura că vânzătorii iau măsura distanțării sociale, iar echipaje de la Poliția Locală vor supraveghea zona.

De asemenea este recomandat ca și clienții și vizitatorii târgului de vechituri să poarte măști de protecție.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate