Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

INTERVIU ALBA24 cu ”cea mai bună actriță din România”. Ofelia Popii despre teatru, pactul cu Diavolul și Alba Iulia


Publicat

Actrița Ofelia Popii a obținut, pentru a doua oară în carieră, titlul de cea mai bună actriță în rol principal. După ce inițial câștigase pentru senzaționalul rol din Faust, de data aceasta, Ofelia Popii a fost apreciată pentru rolurile Seigen și Shinnobu Sota din spectacolul „Povestea prințesei deocheate”, scenariul Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. În urmă cu un an, Ofelia a acordat un interviu ziarului Alba24, pe care vă invităm să îl recitiți, mai jos. 

Cine a văzut Faustul lui Silviu Purcărete de la Sibiu, n-o poate uita. Nici cine a văzut-o ca Bess din „Breaking the waves”, Sofia Egorovna din ”Platonov” sau în rolurile din Felii, după textul Liei Bugnar, nu poate să nu o iubească.

Ofelia Popii este poate cel mai bun exemplu pentru ceea ce este școala românească de teatru de după 1990. Premiile obținute în România și la marile festivaluri din străinătate o plasează (și nu este o exagerare) alături de marile nume ale teatrului mondial. E un amestec de energie, talent, vulnerabilitate, autocontrol și emoție.

„Vocea sa răguşită, versatilitatea şi carisma sa creează un personaj deconcertant, care pare venit dintr-o lume infernală” a scris The Telegraph, după ce jurnaliștii săi au văzut ”Faust” la celebrul festival de la Edinbourg. „Mişcările sale uimitoare (…) vocea (…), o fac să fie centrul atenţiei, chiar şi într-un spectacol cu 100 de actori”, a adăugat BBC, cu mențiunea că actriţa „este demnă de aplauzele şi ovaţiile în picioare de la sfârşit”. Și exemplele ar putea continua cu fragmente din toate marile ziare care (încă) scriu subiecte culturale. 

Cu modestie și naturalețe, Ofelia a acceptat un scurt dialog cu Alba24.

Reporter: Ofelia Popii, aș începe direct prin a întreba ce înseamnă rolul Mefisto din ”Faust” pentru cariera ta? Te întreb despre acest spectacol nu doar pentru că este celebru în întrega lume, dar și pentru că l-au văzut foarte mulți albaiulieni, iubitori de teatru. Cum te-ai pregătit pentru el?

Ofelia Popii: Mefisto este un personaj extrem de complex, ca dovadă că joc în „Faust” acest personaj de mai bine de 10 ani și continui să fiu uimită de noi nuanțe care mi se dezvăluie. Este un rol care îmi oferă posibilitatea să experimentez și să mă redescopăr pe mine ca artist, este contribuția mea la această întâlnire reușită dintre un text mare, scris de o minte luminată, și acești superbi artiști pe care îi admir – Silviu Purcărete, Helmut Sturmer, Lia Manțoc, Vasile Șirli, Ilie Gheorghe și acum Miclos Bacs.

 

Un astfel de spectacol eveniment este o raritate în cariera unui actor, iar faptul că eu am avut această șansă a fost definitoriu pentru felul în care am căpătat vizibilitate, ceea ce înseamnă un mare atuu pt un actor, mai ales un actor care nu are realizări în televiziune și e departe de capitală.
Pregătirile pentru personaj și spectacol au fost scurte, m-am bazat mai degrabă pe intuiție în crearea rolului. Bineînțeles că am citit despre operă, am analizat textul, am căutat inspirație în filme și picturi (așa cum fac cu toate personajele pe care le studiez), dar am oprit aceste căutari în momentul în care am început lucrul efectiv.

Vezi și: FOTO/VIDEO: Spectacolul ”Faust” al teatrului din Sibiu, aplaudat timp de 18 minute fără întrerupere, la Budapesta!

R.: Personal, după ce am văzut de câteva ori spectacolul, nu îmi pot imagina pe altcineva făcând ceea ce reușești tu. De fiecare dată mi-am pus această întrebare: cum intri și cum ieși din acest rol?

O.P.: Am un „ritual”, care mă ajută, nu „să ies din personaj”, pentru că e mult spus, dar să mă relaxez astfel încât să îmi pot reveni ușor la o „temperatură” acceptabilă, pentru că adrenalina din timpul spectacolului te poate locui încă mult timp după ce el a luat sfârșit, și asta te împiedică să te liniștești, să te odihnești și de multe ori a doua zi mă așteaptă o zi la fel de grea. Deci e necesar să mă relaxez, pentru a mă odihni. Așa că mă axez pe lucruri care mă întorc spre mine, îmi concentrez toată atenția spre acele mici acțiuni care urmează firesc, după încheierea spectacolului: demachiere, duș, mici exerciții de relaxare, uneori condusul mașinii noaptea mă relaxează, poate vizionez un film sau citesc puțin etc.

R.: Ai un rol preferat?

O.P.: Am mai multe roluri preferate, în general toate rolurile „grele” sunt preferatele mele: Mefisto, spectacolul „Felii” cu toate personajele, Bess din „Breaking the waves”, Sofia Egorovna din „Platonov”, acum Hedda Gabler… sunt multe.

R.: Ai un personaj pe care nu l-ai jucat încă, dar ai vrea să o faci?

O.P.: Mi-ar plăcea să joc Antigona, sunt la limita cu vârstă, poate e deja prea târziu, Fedra, Richard al treilea, Rosalinda, îmi plac mult personajele feminine din textele lui Ibsen, Strindberg, am atât de multe personaje pe care mi-aș dori să le joc, din păcate pentru unele am pierdut trenul…

R.: Ai un text preferat?

O.P.: Dostoievski – Idiotul, Frații Karamazov, Crimă și pedeapsă, Bulgakov – Maestrul și Margareta, Shakespeare – Furtuna… Am multe texte care îmi plac enorm…

R.: Ai un regizor preferat (în afară de Silviu Purcărete)?

O.P.: Da, Silviu Purcărete e cel mai special, e un regizor care mă incită artistic şi e fascinant la lucru. Mi-ar plăcea enorm să mai lucrez cu Alexandru Dabija, un regizor absolut minunat, pe care îl admir, Mihai Maniuţiu, Alexander Hausvater, Tompa Gabor, dar şi cu regizorii mai tineri cu care m-am înţeles atât de bine – Radu Nica, sau Botond Naghy (cu care am lucrat de curând la Hedda Gabler), Gianina Carbunariu…

R.: Ai superstiții când urci pe scenă?

O.P.: Nu am superstiţii, dar atunci când am emoţii foarte mari, mă ajută să spun un ” Tatăl nostru”.

R.: Festivalul de teatru de la Sibiu înseamnă foarte mult, nu doar pentru iubitorii de teatru din oraș, ci și pentru cei din Alba Iulia, Cluj Napoca, Bistrița, București și chiar mult mai departe. L-aș aduce în discuție pentru a te întreba cât de important a fost acest festival decizia de a rămâne la ”Radu Stanca”?

O.P.: Festivalul este extrem de important din mai multe puncte de vedere, în ceea ce mă priveşte: îmi oferă vizibilitate internaţională, posibilitatea de a intra în contact cu artişti din întreaga lume, dar (şi asta e extrem de important) ajută şi publicul sibian să îşi formeze un gust artistic, ceea ce e atât de important pentru un artist. Practic, ajutând la educarea artistică a publicului, festivalul aduce un beneficiu enorm comunităţii. Şi da, aceste avantaje au constituit motive esenţiale pentru care am rămas la Sibiu.

R.: Ai jucat de câteva ori la Alba Iulia. Dacă îmi amintesc bine, prima dată ai jucat alături de Pali Vecsei și Gelu Potzoli în ”Cerere în căsătorie”, un spectacol fermecător, amuzant și sensibil (cel puțin așa mi-l amintesc eu). Apoi au fost multe altele, cred că și ”Felii”. Ai vreo amintire legată de publicul de aici? Are Alba Iulia un ”feeling”?

O.P.: Îmi amintesc că, de fiecare dată, am simţit faptul că publicul asistă la un eveniment cu care nu era neapărat obişnuit. Asta are părţi bune, cum ar fi bucuria cu care este receptat evenimentul, dar o stânjeneală, o rigiditate, care împiedică spectatorul să savureze spectacolul. Educaţia, obişnuinţa de a merge la teatru, de a te conecta la actul artistic, creează în publicul care „gustă” această artă o plăcere specială, dar pentru a ajunge aici, e nevoie să mergi frecvent la spectacole de teatru.

R.: Mergând mai departe pe această idee, care crezi că este diferența între un oraș care are teatru și unul care nu are?

O.P.: Să ai o comunitate sensibilă la frumos, atentă la evenimente artistice, inteligentă şi educată, cred că ar trebui să fie scopul primordial al celor care „conduc”. Avantajele mi se par evidente.

foto: Costin Chesnoiu, Mihaela Petre

Citește și: INTERVIU: Radu Afrim despre ”Wolfgang”, un spectacol extraordinar care va ajunge la Alba Iulia, în orașul fără teatru

Gala Premiilor Uniter s-a desfășurat la Cluj-Napoca, luni seară. Lista câștigătorilor:

Premiul pentru debut

Florin Aioane, pentru rolul Euphemos din spectacolul „Medeas Boys”, dramaturgia Ionuț Sociu și fragmente din „Medeea” de Euripide, regia Andrei Măjeri la Apollo111, București

Blanca Doba, pentru rolul Teo din spectacolul „Fata Morgana” de Dumitru Solomon, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Dramaturgilor Români, București

CÂȘTIGĂTOR: Andreea Tecla și Mădălina Niculae, pentru scenografia spectacolului „R.U.R” de Karel Čapek, regia Vlad Cristache la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, secția germană

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

CÂȘTIGĂTOR: „Lupoaica” de Giovanni Verga, adaptarea radiofonică Domnica Țundrea, regia artistică Vasile Manta, producție a Societății Române de Radiodifuziune

„Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, dramatizarea radiofonică și regia artistică Gavriil Pinte, producție a Societății Române de Radiodifuziune

„UNDEva în 28” de Ilinca Stihi (ep. 1-11), regia artistică Ilinca Stihi, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV

CÂȘTIGĂTOR: Apostolul Bologa, adaptarea după „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, regia Dominic Dembinski, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

„Circul Matteo”, scenariul Adrian Lustig, regia artistică Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

„Dezertorul”, după Mihail Sorbul, adaptarea pentru televiziune și regia Silviu Jicman, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

Premiul pentru critică de teatru

Oltița Cîntec

CÂȘTIGĂTOR: Călin Ciobotari Cristina Modreanu

Cea mai bună scenografie

CÂȘTIGĂTOR: Dragoș Buhagiar, pentru scenografia spectacolului „Povestea prințesei deocheate”, scenariul de Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Adriana Grand, pentru scenografia spectacolului „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis, București

Cosmin Florea, pentru scenografia spectacolului „Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cea mai bună actriță în rol secundar:

CÂȘTIGĂTOR: Natalia Călin, pentru rolul Doamna Bologa din spectacolul „Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Sabrina Iașchevici, pentru rolul Mașa din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

Mirela Oprișor, pentru rolul Stella din spectacolul „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, regia Claudiu Goga la Teatrul Metropolis, București

Cel mai bun actor în rol secundar

CÂȘTIGĂTOR: Richard Balint, pentru rolul Mr. Lockhart din spectacolul „Navigatorul” de Conor McPherson, regia Cristian Juncu la Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”

Alexandru Jitea, pentru rolul Mitch din spectacolul „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, regia Claudiu Goga la Teatrul Metropolis, București

Ionuț Vișan, pentru rolul Medvedenko din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

Cea mai bună actriță în rol principal

Claudia Ieremia, pentru rolul Arkadina din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

CÂȘTIGĂTOR: Ofelia Popii, pentru rolurile Seigen și Shinnobu Sota din spectacolul „Povestea prințesei deocheate”, scenariul Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Ana Ularu, pentru rolul Marianne din spectacolul „Constelații” de Nick Payne, regia Radu Iacoban la Teatrul ACT, București

Cel mai bun actor în rol principal

CÂȘTIGĂTOR: Andrei Huțuleac, pentru rolul Randle P. McMurphy din spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis, București

Emilian Oprea, pentru rolul Trigorin din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU,

București Alexandru Potocean, pentru rolul Apostol Bologa din spectacolul „Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cea mai bună regie

Alexandru Darie, pentru regia spectacolului „Coriolanus” de William Shakespeare la Teatrul Bulandra, București

Victor Ioan Frunză, pentru regia spectacolului „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman la Teatrul Metropolis, București

CÂȘTIGĂTOR: Tompa Gábor, pentru regia spectacolului „Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cel mai bun spectacol

„Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

„Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

CÂȘTIGĂTOR: „Povestea prințesei deocheate”, scenariul de Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Varianta Omicron creşte riscul de reinfectare la persoanele trecute prin boală. Date preliminare ale OMS

Publicat

Riscul de reinfectare în cazul persoanelor care deja s-au infectat cu alte variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 este sporit de varianta Omicron, au avertizat joi autorităţile sanitare din Africa de Sud şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. 

Cercetătorii din Africa de Sud, ţara care a semnalat prima săptămâna trecută această nouă variantă detectată între timp în toate părţile lumii, îşi intensifică investigaţiile pentru a înţelege transmisibilitatea, gravitatea şi impactul acestei noi variante pentru vaccinarea, diagnosticarea şi tratamentul COVID-19, menţionează OMS într-un comunicat.

Deşi încă nu se cunosc cu certitudine caracteristicile variantei Omicron, datele preliminare sugerează „un risc crescut de reinfectare”, subliniază OMS.

În acest sens, o specialistă sud-africană în microbiologie, Anne von Gottberg, a confirmat că în ţara sa a fost observată o creştere a reinfectărilor la persoane care s-au vindecat după infectarea cu varianta Delta. „În populaţia noastră, care are o seroprevalenţă înaltă a virusului, adică multe persoane au avut o infectare anterioară, aceasta nu le protejează de o nouă infectare cu (varianta) Omicron”, a explicat ea.

Autorităţile sanitare sud-africane au cerut însă răbdare în a trage concluzii definitive înainte de a fi cunoscute caracteristicile noii variante a coronavirusului, pentru aceasta fiind nevoie în principal de rapoarte sistematice din partea spitalelor. Un medic sud-african care a tratat pacienţi infectaţi cu varianta Omicron a susţinut că aceştia aveau simptome uşoare, dar majoritatea erau tineri, aşadar mai puţin predispuşi la forme grave ale bolii.

Această nouă variantă provoacă îngrijorare întrucât prezintă peste 30 de mutaţii, în special în proteina Spike prin care virusul pătrunde în celulele umane. Datele preliminare sugerează că varianta Omicron are o rezistenţă sporită la vaccinurile anti-COVID-19 existente şi se transmite mai uşor decât Delta, cunoscută deja ca fiind foarte contagioasă.

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a estimat joi că în lunile următoare Omicron ar putea lua locul variantei Delta ca variantă dominantă în Europa.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Înalta Curte: Ion Iliescu poate fi anchetat penal în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei

Publicat

iliescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, joi, o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, relatează Agerpres.

„Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. În temeiul art.335 alin. (4) şi alin. (41) Cod procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul şef al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. Confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 1122/P/2007 al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul Iliescu Ion, în sumă de 313 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 2 decembrie 2021”, se arată în decizia instanţei.

Este vorba de o parte a dosarului Mineriadei, în care Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, în iunie 2007, de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa.

Acuzaţiile aveau legătură cu moartea a patru persoane în timpul evenimentelor din noaptea de 13-14 iunie 1990.

Ulterior, în decembrie 2007, procurorul general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat soluţia de începere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte, iar în octombrie 2008, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General au dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă de Ion Iliescu.

De menţionat că partea principală a dosarului Mineriadei a fost trimisă în instanţă de procurorii militari în iunie 2017, Ion Iliescu fiind acuzat, alături de Petre Roman, Miron Cozma, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, pentru comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii.

În decembrie 2020, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus restituirea la Parchetul Militar a dosarului, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Rezoluție în Parlamentul European pentru siguranța șoferilor de TIR. Creștere alarmantă a infracționalității organizate

Publicat

Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind creșterea siguranței parcărilor pentru camioane în UE, prin care se solicită statelor membre și Comisiei Europene măsuri care implică mai mult forțele de ordine și autoritățile statale. 

Este vorba despre siguranța șoferilor profesioniști și a mărfurilor transportate, în condițiile în care la nivel european a fost remarcată o creștere a infracționalității organizate în acest domeniu.

„Grupurile infracționale organizate sunt adesea implicate în furturi de mărfuri și vizează frecvent produse de mare valoare, cum ar fi produsele electronice, tutunul și produsele farmaceutice, provocând pierderi economice considerabile, care s-au ridicat la aproximativ 52 milioane EUR în perioada 2017-2019” se arată în argumentarea rezoluției.

Grupurile infracționale, tot mai organizate

Aceste grupuri infracționale devin din ce în ce mai organizate, utilizează tehnologii de vârf și, în multe cazuri, acționează la cerere și întrucât, potrivit Evaluării Europol din 2021, se pare că infractorii implicați în criminalitatea gravă și organizată din UE recurg tot mai mult la violență, victimele fiind vizate fără discernământ, indiferent de faptul dacă sunt implicate și de situația lor, fiind adesea afectați trecători nevinovați.

Vezi și Directivă europeană: Salariul minim în statele europene va fi de 60% din salariul mediu brut. În România va ajunge la 3.500 lei

Există un deficit de 100.000 de locuri de parcare peste noapte pentru camioane, acest deficit fiind și mai mare în cazul zonelor de parcare certificate ca fiind securizate.

Între solicitările incluse în rezoluție se găsesc introducerea unor patrule regulate de securitate/poliție în zonele de parcare în care nu pot fi asigurate permanent servicii de securitate și crearea unui standard armonizat la nivelul UE, care să conțină norme clare și lipsite de ambiguitate privind nivelul de siguranță și confort.

De asemenea, se solicită alocarea de fonduri pentru creșterea numărului de locuri de parcare sigure și uniformizarea standardelor de siguranță.

Sursă: G4Media.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ECDC avertizează: Varianta Omicron riscă să devină dominantă în Uniunea Europeană în lunile următoare

Publicat

Varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 riscă să devină dominantă în Europa în ”lunile următoare” dacă primele tendinţe observate se confirmă, a avertizat joi Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), relatează AFP şi Reuters.

„Datele preliminare sugerează un avantaj substanţial” al noii variante Omicron asupra variantei Delta, în prezent dominantă, iar modelele matematice arată că ”Omicron ar putea provoca mai mult de jumătate din infecţiile cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2 în UE în lunile următoare”, subliniază într-un comunicat agenţia sanitară a Uniunii Europene, citată de Agerpres.

Dar există în continuare numeroase incertitudini, iar viteza cu care Omicron ar putea deveni majoritară va depinde de avantajul noii variante asupra celor precedente, precum şi de amploarea infecţiilor COVID-19, mai menţionează ECDC.

Tot joi, înaintea acestui anunţ al ECDC, consilierul ştiinţific principal al guvernului francez, Jean-Francois Delfraissy, a estimat că Omicron ar putea lua locul Delta ca variantă dominantă încă din luna ianuarie.

Noua variantă, semnalată de Africa de Sud pe 24 noiembrie şi confirmată deja într-un număr tot mai mare de ţări, provoacă îngrijorare întrucât prezintă mutaţii multiple, în special în proteina Spike prin care virusul pătrunde în celulele umane. Încă nu este elucidat impactul acestor mutaţii – contagiozitate, simptomatologie, severitatea bolii, rezistenţa la vaccin, etc – comparativ cu variantele deja descoperite, în special Delta. Datele preliminare sugerează însă că varianta Omicron se transmite mai uşor decât Delta, cunoscută deja ca fiind foarte contagioasă.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate