Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

INTERVIU ALBA24 cu ”cea mai bună actriță din România”. Ofelia Popii despre teatru, pactul cu Diavolul și Alba Iulia


Publicat

Actrița Ofelia Popii a obținut, pentru a doua oară în carieră, titlul de cea mai bună actriță în rol principal. După ce inițial câștigase pentru senzaționalul rol din Faust, de data aceasta, Ofelia Popii a fost apreciată pentru rolurile Seigen și Shinnobu Sota din spectacolul „Povestea prințesei deocheate”, scenariul Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. În urmă cu un an, Ofelia a acordat un interviu ziarului Alba24, pe care vă invităm să îl recitiți, mai jos. 

Cine a văzut Faustul lui Silviu Purcărete de la Sibiu, n-o poate uita. Nici cine a văzut-o ca Bess din „Breaking the waves”, Sofia Egorovna din ”Platonov” sau în rolurile din Felii, după textul Liei Bugnar, nu poate să nu o iubească.

Ofelia Popii este poate cel mai bun exemplu pentru ceea ce este școala românească de teatru de după 1990. Premiile obținute în România și la marile festivaluri din străinătate o plasează (și nu este o exagerare) alături de marile nume ale teatrului mondial. E un amestec de energie, talent, vulnerabilitate, autocontrol și emoție.

„Vocea sa răguşită, versatilitatea şi carisma sa creează un personaj deconcertant, care pare venit dintr-o lume infernală” a scris The Telegraph, după ce jurnaliștii săi au văzut ”Faust” la celebrul festival de la Edinbourg. „Mişcările sale uimitoare (…) vocea (…), o fac să fie centrul atenţiei, chiar şi într-un spectacol cu 100 de actori”, a adăugat BBC, cu mențiunea că actriţa „este demnă de aplauzele şi ovaţiile în picioare de la sfârşit”. Și exemplele ar putea continua cu fragmente din toate marile ziare care (încă) scriu subiecte culturale. 

Cu modestie și naturalețe, Ofelia a acceptat un scurt dialog cu Alba24.

Reporter: Ofelia Popii, aș începe direct prin a întreba ce înseamnă rolul Mefisto din ”Faust” pentru cariera ta? Te întreb despre acest spectacol nu doar pentru că este celebru în întrega lume, dar și pentru că l-au văzut foarte mulți albaiulieni, iubitori de teatru. Cum te-ai pregătit pentru el?

Ofelia Popii: Mefisto este un personaj extrem de complex, ca dovadă că joc în „Faust” acest personaj de mai bine de 10 ani și continui să fiu uimită de noi nuanțe care mi se dezvăluie. Este un rol care îmi oferă posibilitatea să experimentez și să mă redescopăr pe mine ca artist, este contribuția mea la această întâlnire reușită dintre un text mare, scris de o minte luminată, și acești superbi artiști pe care îi admir – Silviu Purcărete, Helmut Sturmer, Lia Manțoc, Vasile Șirli, Ilie Gheorghe și acum Miclos Bacs.

 

Un astfel de spectacol eveniment este o raritate în cariera unui actor, iar faptul că eu am avut această șansă a fost definitoriu pentru felul în care am căpătat vizibilitate, ceea ce înseamnă un mare atuu pt un actor, mai ales un actor care nu are realizări în televiziune și e departe de capitală.
Pregătirile pentru personaj și spectacol au fost scurte, m-am bazat mai degrabă pe intuiție în crearea rolului. Bineînțeles că am citit despre operă, am analizat textul, am căutat inspirație în filme și picturi (așa cum fac cu toate personajele pe care le studiez), dar am oprit aceste căutari în momentul în care am început lucrul efectiv.

Vezi și: FOTO/VIDEO: Spectacolul ”Faust” al teatrului din Sibiu, aplaudat timp de 18 minute fără întrerupere, la Budapesta!

R.: Personal, după ce am văzut de câteva ori spectacolul, nu îmi pot imagina pe altcineva făcând ceea ce reușești tu. De fiecare dată mi-am pus această întrebare: cum intri și cum ieși din acest rol?

O.P.: Am un „ritual”, care mă ajută, nu „să ies din personaj”, pentru că e mult spus, dar să mă relaxez astfel încât să îmi pot reveni ușor la o „temperatură” acceptabilă, pentru că adrenalina din timpul spectacolului te poate locui încă mult timp după ce el a luat sfârșit, și asta te împiedică să te liniștești, să te odihnești și de multe ori a doua zi mă așteaptă o zi la fel de grea. Deci e necesar să mă relaxez, pentru a mă odihni. Așa că mă axez pe lucruri care mă întorc spre mine, îmi concentrez toată atenția spre acele mici acțiuni care urmează firesc, după încheierea spectacolului: demachiere, duș, mici exerciții de relaxare, uneori condusul mașinii noaptea mă relaxează, poate vizionez un film sau citesc puțin etc.

R.: Ai un rol preferat?

O.P.: Am mai multe roluri preferate, în general toate rolurile „grele” sunt preferatele mele: Mefisto, spectacolul „Felii” cu toate personajele, Bess din „Breaking the waves”, Sofia Egorovna din „Platonov”, acum Hedda Gabler… sunt multe.

R.: Ai un personaj pe care nu l-ai jucat încă, dar ai vrea să o faci?

O.P.: Mi-ar plăcea să joc Antigona, sunt la limita cu vârstă, poate e deja prea târziu, Fedra, Richard al treilea, Rosalinda, îmi plac mult personajele feminine din textele lui Ibsen, Strindberg, am atât de multe personaje pe care mi-aș dori să le joc, din păcate pentru unele am pierdut trenul…

R.: Ai un text preferat?

O.P.: Dostoievski – Idiotul, Frații Karamazov, Crimă și pedeapsă, Bulgakov – Maestrul și Margareta, Shakespeare – Furtuna… Am multe texte care îmi plac enorm…

R.: Ai un regizor preferat (în afară de Silviu Purcărete)?

O.P.: Da, Silviu Purcărete e cel mai special, e un regizor care mă incită artistic şi e fascinant la lucru. Mi-ar plăcea enorm să mai lucrez cu Alexandru Dabija, un regizor absolut minunat, pe care îl admir, Mihai Maniuţiu, Alexander Hausvater, Tompa Gabor, dar şi cu regizorii mai tineri cu care m-am înţeles atât de bine – Radu Nica, sau Botond Naghy (cu care am lucrat de curând la Hedda Gabler), Gianina Carbunariu…

R.: Ai superstiții când urci pe scenă?

O.P.: Nu am superstiţii, dar atunci când am emoţii foarte mari, mă ajută să spun un ” Tatăl nostru”.

R.: Festivalul de teatru de la Sibiu înseamnă foarte mult, nu doar pentru iubitorii de teatru din oraș, ci și pentru cei din Alba Iulia, Cluj Napoca, Bistrița, București și chiar mult mai departe. L-aș aduce în discuție pentru a te întreba cât de important a fost acest festival decizia de a rămâne la ”Radu Stanca”?

O.P.: Festivalul este extrem de important din mai multe puncte de vedere, în ceea ce mă priveşte: îmi oferă vizibilitate internaţională, posibilitatea de a intra în contact cu artişti din întreaga lume, dar (şi asta e extrem de important) ajută şi publicul sibian să îşi formeze un gust artistic, ceea ce e atât de important pentru un artist. Practic, ajutând la educarea artistică a publicului, festivalul aduce un beneficiu enorm comunităţii. Şi da, aceste avantaje au constituit motive esenţiale pentru care am rămas la Sibiu.

R.: Ai jucat de câteva ori la Alba Iulia. Dacă îmi amintesc bine, prima dată ai jucat alături de Pali Vecsei și Gelu Potzoli în ”Cerere în căsătorie”, un spectacol fermecător, amuzant și sensibil (cel puțin așa mi-l amintesc eu). Apoi au fost multe altele, cred că și ”Felii”. Ai vreo amintire legată de publicul de aici? Are Alba Iulia un ”feeling”?

O.P.: Îmi amintesc că, de fiecare dată, am simţit faptul că publicul asistă la un eveniment cu care nu era neapărat obişnuit. Asta are părţi bune, cum ar fi bucuria cu care este receptat evenimentul, dar o stânjeneală, o rigiditate, care împiedică spectatorul să savureze spectacolul. Educaţia, obişnuinţa de a merge la teatru, de a te conecta la actul artistic, creează în publicul care „gustă” această artă o plăcere specială, dar pentru a ajunge aici, e nevoie să mergi frecvent la spectacole de teatru.

R.: Mergând mai departe pe această idee, care crezi că este diferența între un oraș care are teatru și unul care nu are?

O.P.: Să ai o comunitate sensibilă la frumos, atentă la evenimente artistice, inteligentă şi educată, cred că ar trebui să fie scopul primordial al celor care „conduc”. Avantajele mi se par evidente.

foto: Costin Chesnoiu, Mihaela Petre

Citește și: INTERVIU: Radu Afrim despre ”Wolfgang”, un spectacol extraordinar care va ajunge la Alba Iulia, în orașul fără teatru

Gala Premiilor Uniter s-a desfășurat la Cluj-Napoca, luni seară. Lista câștigătorilor:

Premiul pentru debut

Florin Aioane, pentru rolul Euphemos din spectacolul „Medeas Boys”, dramaturgia Ionuț Sociu și fragmente din „Medeea” de Euripide, regia Andrei Măjeri la Apollo111, București

Blanca Doba, pentru rolul Teo din spectacolul „Fata Morgana” de Dumitru Solomon, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Dramaturgilor Români, București

CÂȘTIGĂTOR: Andreea Tecla și Mădălina Niculae, pentru scenografia spectacolului „R.U.R” de Karel Čapek, regia Vlad Cristache la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, secția germană

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

CÂȘTIGĂTOR: „Lupoaica” de Giovanni Verga, adaptarea radiofonică Domnica Țundrea, regia artistică Vasile Manta, producție a Societății Române de Radiodifuziune

„Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, dramatizarea radiofonică și regia artistică Gavriil Pinte, producție a Societății Române de Radiodifuziune

„UNDEva în 28” de Ilinca Stihi (ep. 1-11), regia artistică Ilinca Stihi, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV

CÂȘTIGĂTOR: Apostolul Bologa, adaptarea după „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, regia Dominic Dembinski, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

„Circul Matteo”, scenariul Adrian Lustig, regia artistică Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

„Dezertorul”, după Mihail Sorbul, adaptarea pentru televiziune și regia Silviu Jicman, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

Premiul pentru critică de teatru

Oltița Cîntec

CÂȘTIGĂTOR: Călin Ciobotari Cristina Modreanu

Cea mai bună scenografie

CÂȘTIGĂTOR: Dragoș Buhagiar, pentru scenografia spectacolului „Povestea prințesei deocheate”, scenariul de Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Adriana Grand, pentru scenografia spectacolului „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis, București

Cosmin Florea, pentru scenografia spectacolului „Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cea mai bună actriță în rol secundar:

CÂȘTIGĂTOR: Natalia Călin, pentru rolul Doamna Bologa din spectacolul „Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Sabrina Iașchevici, pentru rolul Mașa din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

Mirela Oprișor, pentru rolul Stella din spectacolul „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, regia Claudiu Goga la Teatrul Metropolis, București

Cel mai bun actor în rol secundar

CÂȘTIGĂTOR: Richard Balint, pentru rolul Mr. Lockhart din spectacolul „Navigatorul” de Conor McPherson, regia Cristian Juncu la Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”

Alexandru Jitea, pentru rolul Mitch din spectacolul „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, regia Claudiu Goga la Teatrul Metropolis, București

Ionuț Vișan, pentru rolul Medvedenko din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

Cea mai bună actriță în rol principal

Claudia Ieremia, pentru rolul Arkadina din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

CÂȘTIGĂTOR: Ofelia Popii, pentru rolurile Seigen și Shinnobu Sota din spectacolul „Povestea prințesei deocheate”, scenariul Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Ana Ularu, pentru rolul Marianne din spectacolul „Constelații” de Nick Payne, regia Radu Iacoban la Teatrul ACT, București

Cel mai bun actor în rol principal

CÂȘTIGĂTOR: Andrei Huțuleac, pentru rolul Randle P. McMurphy din spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis, București

Emilian Oprea, pentru rolul Trigorin din spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU,

București Alexandru Potocean, pentru rolul Apostol Bologa din spectacolul „Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cea mai bună regie

Alexandru Darie, pentru regia spectacolului „Coriolanus” de William Shakespeare la Teatrul Bulandra, București

Victor Ioan Frunză, pentru regia spectacolului „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman la Teatrul Metropolis, București

CÂȘTIGĂTOR: Tompa Gábor, pentru regia spectacolului „Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cel mai bun spectacol

„Pădurea spânzuraților”, după Liviu Rebreanu, scenariul, regia și universul sonor Radu Afrim la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

„Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban la UNTEATRU, București

CÂȘTIGĂTOR: „Povestea prințesei deocheate”, scenariul de Silviu Purcărete inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea, regia Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÎMPENI

Judecătoria Câmpeni ÎNCHISĂ pentru dezinfecție. Un angajat, confirmat cu COVID-19

Publicat

justitie

Judecătoria Câmpeni este închisă vineri, 18 septembrie din cauza unui caz de COVID-19, înregistrat în rândul angajaților instituției. 

Surse juridice au declarat pentru alba24.ro, că este vorba despre un angajat din personalul auxiliar, care a fost confirmat pozitiv pentru coronavirus joi, 17 septembrie.

Momentan în clădirea insituției se realizează o amplă acțiune de dezinfecție.

știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO ȘTIREA TA: Container și pubele de gunoi, pe pista de biciclete de la ieșirea din Alba Iulia. ”Era să intru în plin în ele”

Publicat

Un cititor Alba24 a transmis câteva fotografii surprinse joi seară, în jurul orei 21, la ieșirea din Alba Iulia spre Teiuș, în zona reprezentanței Dacia/Renault. 

În mijlocul pistei de biciclete de pe marginea drumului, au fost amplasate câteva containere de gunoi.

”Oare e frumos ce se întâmplă la Dacia/Renault la iesirea din Alba spre Cluj? La ce mai facem piste de biciclete, dacă punem mizeria în mijlocul drumului?

Sincer, supărarea mare e că atunci când mergi pe bicicletă cu viteză și mai e și noapte, abia le eviți; era să intru din plin în ele. Nu au ce căuta acolo… să le țină în curtea lor nu pe domeniul public” a transmis acesta.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO INTERVIU cu Horațiu Florea, liderul PRO România Alba: O să avem un scor mai bun decât PSD la alegerile județene

Publicat

Liderul PRO România filiala Alba, Horațiu Florea, a fost prezent la alba24.ro într-un interviu video, unde a vorbit despre actuala campanie electorală și de ce candidează pentru șefia Consiliului Județean Alba. 

Mai mult de atât, Horea a povestit cum a reușit o formațiune politică nouă care a început de la zero în Alba să aibă candidați pentru aproape toate localitățile din județ.

Florea a mai punctat care sunt în opinia sa cele mai mari greșeli pe care actuala conducere a Consiliului Județean Alba le-a făcut și ce ar face el dacă ar ajunge președintele instituției.

De asemenea, la finalul interviului Horea a declarat că PRO România în Alba va avea un scor mai bun decât PSD.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Muncii cere SCUZE PUBLICE femeii din Alba care a încasat dimp de 16 ani o pensie mai mică decât i se cuvenea

Publicat

Ministrul Muncii, Violet Alexandru, i-a cerut scuze unei femei din Alba care, timp de 16 ani, a primit o pensie mai mică decât cea care i se cuvenea legal. Totul din cauza unui funcţionar care a trecut în sistem un cod greşit. 

Dosarul era închis incorect din anul 2004.

Violeta Alexandru a postat pe contul ei de Facebook un mesaj:

”Nu ați uitat cazul doamnei A.B. din județul Alba, pensionara căreia – deși i s-a calculat corect noua pensie la trecerea de la pensie anticipată la cea de limită de vârstă – nu i s-a făcut corect plata timp de 16 ani? Nici eu!

Alături de Casa Națională de Pensii și de parlamentarii liberali (Florin Roman) am modificat prevederea din lege. Am eliminat termenul de prescripție de 3 ani.

De la intrarea în vigoare a noii prevederi, dacă o (nouă) decizie de pensie nu a fost pusă în plată în cuantum corect iar pensionarul sesizează acest aspect la un interval de timp mai mare de 3 ani, casa de pensii va fi obligată să plătească pensia integrală de la data înscrisă în decizia de pensie. Nu doar pentru o perioadă de 3 ani, cum se făcea până acum.

Sunt multe probleme. Parcă vin toate peste mine. Vechi și nerezolvate. Mici sau mai mari, le judec la fel. Nu renunț până nu se rezolvă. Cât de multe pot. Mă interesează schimbări de sistem, vreau să îndrept lucruri ca să nu se mai întâmple astfel de cazuri cum a fost cel al doamnei.

Modificarea pe care am reușit să o facem va ajuta și persoanele care aduc documente în completarea celor existente la dosarul de pensionare, în urma acestora urmând să beneficieze de un cuantum crescut al pensiei.

Până acum oamenilor acestora li se acorda diferența de bani doar pentru 3 ani. Profund injust! Acum vor primii toți banii înapoi, de la momentul stabilirii noului drept de pensie!

Am convingerea că, de la rezolvarea acestor situații, sistemul se schimbă. La Alba am schimbat directorul
casei de pensii la scurtă vreme de la numirea mea în Guvern.

Cum o fi putut el să stea liniștit (chiar cu capul la cutie) când cazul a arătat greșelile din perioada în care conducea Casa? Pe oamenii aceștia cărora nu le pasă (se vede din atitudine; nu am o problemă când văd recunoașterea greșelii și dorința de rezolvare) îi schimb sau declanșez procedurile administrative de evaluare.

Oricum, indiferentă nu rămân pe principiul: lasă că trece timpul și se uită! Cei care își văd de treabă, nu au niciun motiv de îngrijorare. Facem treabă împreună! Indiferent de funcții, muncim îmoreună până îndreptăm problemele.

Îi cer, încă o dată, scuze doamnei A.B. Felul în care am înțeles să îi cer scuze domniei sale și celor care ar fi putut fi afectați a fost să rezolv problema ca să nu se mai întâmple!”

Digi24 a realizat la momentul respectiv un reportaj în satul Tăuni, unde locuiește femeia:

Ana Bîrloncea trăiește staul Tăuni din județul Alba. Am găsit-o trebăluind prin gospodărie împreună cu soţul ei. Vizita unei echipe de televiziune nu este un lucru obișnuit. Ne privește deopotrivă intrigată și curioasă.

Ana Bîrloncea, pensionară: Şi apăi, care e treaba atunci?

Reporter: Ştiţi care e treaba? Treaba este că matale te-ai pensionat anticipat, după care te-ai dus să depui acea cerere pentru pensionare la vârstă…

Ana Bîrloncea: La vârstă, da…

Reporter: Și nu ţi s-a înregistrat acea pensionare la vârstă şi matale iei pensia de 16 ani pe anticipată, nu pe pensionarea la vârstă. Şi ei abia acum au descoperit lucrul ăsta.

Ana Bîrloncea: Păi până acum de ce nu au descoperit?

Reporter: Bună întrebare…

Ana Bîrloncea: Până acum de ce nu au văzut, de ce nu au decoperit până acum?

Povestea începe în 2002, când Ana Bîrloncea se pensionează anticipat. Doi ani mai târziu împlinește vârsta legală de pensionare și depune un nou dosar. I se aprobă, iar Casa de Pensii Alba îi emite noua decizie de pensionare – de data aceasta, de pensionare pentru limită de vârstă.

Doar că, din neatenție sau din incompetență, un funcționar a introdus în baza de date un cod greşit. Aşa că, timp de 16 ani, femeia a continuat să încaseze pensia anticipată, adică o sumă semnificativ mai mică decât cea care i se cuvenea.

Reporter: Matale ai crezut până acum că iei pensia pentru vârstă…

Ana Bîrloncea, pensionară: Păi, iau pensia, ce m-am gândit ce pensie iau şi cum?! Am luat pensia, noroc bun.

Neregula a fost descoperită, printre multe altele, în urmă cu câteva luni, după un control făcut la Casa Județeană de Pensii Alba de către Casa Națională de Pensii. Directorul Alexandru Retegan a fost demis. L-am găsit în ultima zi de serviciu strângându-și lucrurile din birou. L-am întrebat de cazul Anei Bîrloncea. Neagă existența lui.

Alexandru Retegan, fost director CJP Alba: Nu există aşa ceva!

Reporter: Nu există?

Alexandru Retegan: Nu există aşa ceva.

Reporter: Cum adică nu există?

Alexandru Retegan: Nu există aşa ceva, aşa cum cum vă spun eu, nu există.

Reporter: Există acel cetăţean?

Alexandru Retegan: Spuneţi-mi-l dumneavoastră. Să vină cu numele, să vină la noi să vedem dacă e aşa cum spuneţi.

Reporter: Deci nu ştiţi de acel cetăţean…

Alexandru Retegan: Păi, de unde să ştim, dacă nu există aşa ceva?

Reporter: Păi, dacă în urma controlului a rezultat că există…
Alexandru Retegan: Nu e adevărat, domnule, asta e poveste, iară, ce Dumnezeu, mă tot provocaţi să vă spun de folclorul ăsta românesc.

În locul domnului Retegan, director al Casei de Pensii Alba a fost numită Cornelia Miclea. Ea recunoaște că problema există şi că angajații instituției, care s-au ocupat de dosarul Anei Bîrloncea, au făcut o mare greșeală.

Cornelia Miclea, noul director executiv: A fost făcută trecerea, a fost emisă o decizie, prin urmare persoana a şi primit decizia respectivă, problema a fost la comunicarea la plată, în sensul că, datorită unei erori informatice, probabil a fost ştearsă de pe fişierul de comunicare la plată. Nu s-a mai verificat acest lucru…

Reporter: Trebuia verificat?

Cornelia Miclea: În mod normal, da

Reporter: Cine trebuia să facă asta?

Cornelia Miclea: Mă gândesc că cei care lucrau în compartimentul plăţi.

Şefa de la compartimentul plăţi ridică din umeri. Acceptă că oamenii din subordine au greşit, dar spune că nu are timp să îi verifice pe toţi. Între timp, funcţionarul care s-a ocupat de dosar a murit.

Acum, nimeni nu mai poate fi tras la răspundere.

Reporter: Dumneavostră ca şef puteţi să verficaţi un astfel de caz?

Șefa serviciului plăţi: Da, dacă aş avea timp să îmi fac treaba efectiv de şef serviciu, da.

Reporter: Timp, în ce sens, adică…

Șefa serviciului plăţi: Adică, timp efectiv pentru că în serviciul plăţi nu există o persoană cu viză CFP, nu există. Eu verific tot ce ar trebui să facă un om cu viză CFP, nu am timp să fac verificările astea. Asta trebuie să facă fiecare operator.

În 2002, la pensionarea anticipată, pensia Anei Bîrloncea a fost de 400 de lei. A crescut până anul acesta la 704 lei. Dacă ar fi luat pensia calculată corect, ar trebuit să ia cu vreo 40 de lei pe lună mai mult.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate