Dosarul ICA: Dan Voiculescu, CONDAMNAT la 10 ani de închisoare cu EXECUTARE. Decizie finală la Curtea de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti a anunţat, vineri, decizia finală în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare. Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său şi i se interzic mai multe drepturi, printre care cel de a fi ales, timp de cinci ani. Prin această sentinţă, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului.

UPDATE: Vineri seara, Dan Voiculescu a fost adus, vineri seară, la Penitenciarul Rahova, unde, după îndeplinirea formalităţilor, va fi încarcerat. Anterior, acesta s-a prezentat la IPJ Ilfov pentru îndeplinirea mandatului. Tot la Rahova au fost aduşi ceilalţi şase condamnaţi la pedepse cu executare în acest dosar:

Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti va fi comunicată Tribunalului Capitalei, care va emite mandatul de punere în executare a pedepsei. Mandatul va fi pus în aplicare de Serviciul Urmăriri al Poliţiei. Astfel, Dan Voiculescu va fi luat de poliţişti de la domiciliu sau se poate preda la o secţie, urmând să fie încarcerat.

Gheorghe Mencinicopschi, condamnat la 8 ani de închisoare

Magistraţii de la CAB au majorat astfel pedeapsa de şase ani primită de Mencinicopschi prin decizia din septembrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, care a judecat fondul cauzei.

Directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi a fost acuzat de complicitate la infracţiunea de stabilire a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a institutului, abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Sorin Pantiş, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare

Magistraţii de la CAB au majorat astfel pedeapsa de şase ani de închisoare dată de Tribunalul Bucureşti în cazul lui Pantiş, în septembrie 2013, la fondul procesului.

Sorin Pantiş a fost acuzat de complicitate la stabilirea unei valori diminuate a institutului faţă de cea reală şi fals în înscrisuri.

Fostul director al ADS Corneliu Popa, condamnat la opt ani de închisoare

Fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare în dosarul privatizării ICA, în timp ce alţi inculpaţi au primit pedepse între trei ani de detenţie cu suspendare şi şase ani cu executare.

Astfel, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a fost condamnat la şase ani de închisoare.

Aceeaşi pedeapsă a primit-o Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare.

Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

Omul de afaceri Dan Voiculescu a declarat, vineri dimineaţă, la sediul IPJ Ilfov, că până la 34 de ani a trăit cu soţia şi cu doi copii în condiţii rele, cu WC în curte, iar la penitenciar nu are cum să fie mai rău de atât.

Marţi, la ultimul termen al procesului, Dan Voiculescu a susţinut că rechizitoriul dosarului ICA este „incorect” şi „bazat pe falsuri, nu pe probe” şi că întreaga urmărire penală s-a făcut în lipsa sa pentru că timp de un an şi trei luni a fost „vânat” de procurori, fără a fi chemat la DNA.

Gheorghe Mencinicopschi a spus că nu vrea ca familia sa să ajungă în stradă, Corneliu Popa a rugat instanţa să ţină cont că are o fetiţă cu probleme de sănătate, iar Sorin Pantiş a susţinut că în dosarul ICA nu există prejudiciu, în ultimul cuvânt dat inculpaţilor în dosarul ICA

Avocaţii inculpaţilor din dosarul ICA au cerut, marţi, în pledoariile finale, achitarea clienţilor lor, pe motiv că aceştia sunt nevinovaţi. În cadrul pledoariilor finale, apărătorii au cerut şi ridicarea sechestrului asigurator pus în cazul mai multor inculpaţi.

La acelaşi termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a prezentat concluziile finale în dosarul ICA, cerând magistraţilor de la CAB să respingă apelul inculpaţilor, cererea de schimbare a încadrării juridice din spălare de bani în tăinuire şi contestaţia fiicelor lui Voiculescu privind sechestrul asigurator.

Pe de altă parte, şi DNA a cerut schimbarea încadrării juridice a faptelor judecate, din art. 29 lit. c în art. 29 lit. b şi c din Legea 656/2002 republicată în 2012 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Articolul menţionat, care se referă la spălarea banilor, prevede că această infracţiune este constituită de „ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni” (litera b), dar şi de „dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” (litera c).

În acest context, Gheorghiţă Mateuţ a cerut, marţi, un nou termen, pentru pregătirea apărării, solicitarea fiind respinsă de instanţă. „În 7 iulie, s-a pus în vedere avocaţilor să pregătească concluziile pe schimbarea încadrării juridice. Astfel, avocaţii au avut timp suficient să pregătească apărările. Practic, nu este vorba despre noi infracţiuni, ci tot despre spălarea banilor”, a explicat preşedintele completului, judecătoarea Camelia Bogdan.

După respingerea cererii de acordare a unui nou termen, Mateuţ a făcut o nouă solicitare de recuzare a completului, şi aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă.

Termenele de luni şi marţi ale dosarului au fost foarte lungi, dezbaterile durând circa 11 ore în fiecare dintre cele două zile.

Luni, procurorul a cerut pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu, judecat pentru spălare de bani, pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

Tot luni, avocaţii inculpaţilor au înaintat aproximativ 40 de cereri, majoritatea fiind respinse de instanţă. Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut să fie audiaţi şeful statului, Traian Voiculescu, primar general la vremea faptelor incriminate, foştii miniştri ai Agriculturii Ilie Sârbu şi Dacian Cioloş.

Dosarul privind privatizarea ICA este judecat din 1 iulie de completul format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea de la CAB, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare.

Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe
Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

sursa: mediafax