DUMINICA Izgonirii lui Adam din Rai, a Lăsatului sec de brânză, praznic ce anunţă începutul Postului Sfintelor Paști. Tradiții și obiceiuri populare

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 22 februarie, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, a Lăsatului sec de brânză, care marchează intrarea în Postul Paștelui. În urmă cu o săptămână a fost Lăsatul Secului pentru carne. Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă (Postul Nașterii Domnului, Postul Sfintelor Paști, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului).

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și s-a ținut în Duminica Înfricoșatei Judecăți (15 februarie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și se ține în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 22 februarie.

Citește și DUMINICA Înfricoşătoarei Judecăţi. Creştinii se pregătesc pentru Postul Sfintelor Paşti. Lăsatul secului de carne

Postul Paștelui ține șapte săptămâni, începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și se încheie în Sâmbăta Mare. Anul acesta, Postul Paștelui începe pe 23 februarie, iar Sfintele Paști vor fi duminică, 12 aprilie.

Evanghelia duminicii Izgonirii lui Adam din Rai:

”Zis-a Domnul: Daca veti ierta oamenilor greselile lor, va ierta si voua Tatal vostru Cel ceresc; iar daca nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre. Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii; ca ei isi intuneca fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor. Tu insa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala. Ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie. Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura, ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.” (Matei 6, 14-21)

Evanghelia acestei Duminici, a Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză, este o lumină pentru sufletul nostru în toată perioada Postului Sfintelor Paști în care intrăm acum. Duminica aceasta are o importanță majoră, deoarece îndată dupa ea începe o perioada lungă de urcus duhovnicesc interior spre Înviere.

Tradiții și obiceiuri:

În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști pastrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară. Dupa cum spune și Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primavară și faza lunară, cele mai importante sărbatori și obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii”.

Această sărbătoare marcheaza și acel moment de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de această sărbatoare sunt ținute și obiceiurile și datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului în „Săptămâna Nebunilor” și obiceiuri care se țin în săptămâna „Căii lui Santoader”.

Praznicul de duminică este impodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

Ritualul halviţei

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuieste ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participă la aceasta tradiție ajung să se murdarească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

Ritualul de „Legare a grânelor”

O altă datină care se pastrează și în zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor. De asemenea, tradiţia trebuie urmată întocmai, aşa cum a fost lăsată din moşi-strămoşi: în acea zi, când se practică acest ritual, nimeni din gospodăria respectivă nu trebuie să pună mâna pe cereale şi nici să le dea păsărilor şi animalelor să mănânce. Se spune că, dacă se încalcă tradiţia, recolta va fi distrusă pe câmp de păsări şi de dăunători. Ritualul se încheie abia seara, când gospodina iese în curte ţinând în mână mai multe feluri de grăunţe. Cu ochii închişi, aceasta aruncă acele grăunţe păsărilor din ogradă şi spune: ”Cum eu nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”.

Vergelul, o petrecere cu strigături satirice

În această zi, la sate, se desfăşoară vergelul sau refenelele,  un ceremonial al Mascaţilor, care are loc la asfinţitul soarelui şi se referă şi se referă la un schimb de replici şi de strigături satirice (refenele) între fetele bătrâne şi feciorii ”tomnatici” care au rămas necăsătoriţi.

Focurile purificatoare

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin savarsirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.

Plăcinte pentru soacre

Iar în regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relațiile lor să rămână „dulci” și în timpul Postului Mare.

Şapte sticle cu lapte pentru copiii săraci

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul ca mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui.

sursa: calendarulortodox.ro