Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DUMINICĂ: Mănăstirea RÎMEȚ – cel mai vechi așezământ monahal ortodox din Transilvania își serbează praznicul


Publicat

Cel mai vechi așezământ monahal ortodox din Transilvania, mănăstirea Rîmeț, își serbează praznicul duminică, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, unul din cele două hramuri ale bisericii celei noi, la ridicarea căreia au contribuit, între 1982 și 1992, credincioși din toate provinciile românești.

De altfel, ca urmare a faptului că biserica cea nouă a mănăstirii este rodul daniilor din întreaga țară, aceasta îmbină cele mai expresive elemente ale stilurilor de construcție din cele trei provincii românești. Astfel, tipul de acoperiș cu poala mult evazată, împreună cu șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, este întâlnit la bisericile din Moldova.

Citește și DUMINICĂ: Se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tradiții și obiceiuri de Sânpetru de vară. Este vestit de apariția licuricilor și tăcerea cucilor

Pridvorul deschis și împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu median apare la lăcașurile de cult din Muntenia. Respectivul brâu este alcătuit din ‘funia împletită’, întâlnită la bisericile din Maramureș, încadrată de două șiruri de ‘dinți de fierăstrău’.

Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în data de 29 iunie 1982 de către episcopul de Alba Iulia, Emilian Birdaș, aflat la Rîmeț pentru a săvârși parastasul de șapte ani al părintelui Dometie Manolache, fost duhovnic la Rîmeț.

Construirea unei noi biserici era impusă de creșterea numerică a monahiilor și de afluxul crescut de credincioși. Proiectul a fost realizat de către preot inginer Ioan Grecea.

După terminarea construcției în 1986, a început, doi ani mai târziu, pictarea bisericii, executată în frescă de către pictorul Grigore Popescu, lucrare finalizată în toamna lui 1991.

La exact zece ani de la punerea pietrei de temelie, în 29 iunie 1992, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a avut loc târnosirea bisericii, slujbă oficiată de Patriarhul Teoctist, împreună cu mitropoliți și episcopi, membri ai Sfântului Sinod. Tot atunci, a avut loc canonizarea Sfântului Ghelasie de la Rîmeț.

Biserica adăpostește o raclă cu mai multe sfinte moaște, precum și o copie pictată cu foiță de aur și argint după icoana Pantanassa (Atotîmpărăteasa), vindecătoare de cancer și făcătoare de minuni, primită din partea Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos în 2007.

Anual, de 29 iunie, la Rîmeț vin în pelerinaj sute de credincioși din diverse zone ale țării, mulți dintre aceștia urmând să rămână la mănăstire și în 30 iunie, când Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Ghelasie, ale cărui moaște se află la Rîmeț.

Citește și Mesaje pentru sărbătoriţi de Sfinţii Petru și Pavel: Idei de felicitări pentru cei care-şi celebrează ziua numelui

Biserica mai are un hram, de Adormirea Maicii Domnului, în 15 august.

Așezământul monahal este situat în Munții Trascăului, la circa 20 de kilometri distanță de orașul Teiuș, accesul fiind făcut pe un drum județean modernizat în urmă cu câțiva ani.

Primii călugări, care se pare că au venit de la Muntele Athos, s-au stabilit la Rîmeț la începutul secolului al XIII-lea, ridicând pentru început o biserică de lemn. De altfel, de la acești pustnici eremiți provine și toponimia locului. Doi dintre acești monahi, Romulul și Ghenadie, au plecat apoi de aici în nordul țării, unde au ridicat o mănăstire distrusă de tătari la 1225.

Biserica cea veche a fost construită la începutul secolului al XIV-lea. O inscripție slavonă din 2 iulie 1377, consemnată pe un al treilea strat de pictură al cărui substrat este peretele de piatră, amintește de Sfântul Ghelasie, arhiepiscop al locului: ‘Am scris eu preapăcătosul rob al lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie, în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie, 2’.

O consemnare în litere de piatră aflată deasupra ușii amintește despre cea ‘dintâi zugrăvire a bisericii’, la 1487

Mihai Viteazul este unul dintre cei care au oferit danii mănăstirii, cum ar fi o restaurare a lăcașului de cult de către trei meșteri trimiși de voievod — Petru Armeanul, Mina și Nicolae din Creta. În secolul al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen a dăruit mănăstirii o livadă. Un secol mai târziu însă, mănăstirea suferă stricăciuni, fiind distrusă în două rânduri de tunurile generalului Bukov, respectiv la 1762 și 1785. În final, Curtea de la Viena aprobă trecerea mănăstirii în grija localnicilor, biserica fiind astfel reparată pentru a fi folosită ca biserică de mir.

Arhitectura vechii biserici amintește de cele din Țara Hațegului și Zarandului din secolele XIII-XIV. Biserica este mărturie a unei faze mai evoluate a arhitecturii românești din Transilvania, ce se dorea, la momentul construirii, un exemplu de ieșire de sub influența gotică. Pictura prezintă o importanță deosebită pentru istoria artei medievale. Ea oferă mărturii a opt straturi de pictură, datate în secolele XIII-XIV, ca urmare a unor repictări succesive.

Primul strat de pictură realizat la 1300 are o scenă încadrată din punct de vedere stilistic în sfera celei occidentale, mai exact nord-italiene. O continuare a acesteia poate fi socotit și fragmentul din 1311. Cel de-al treilea strat de pictură, ce apare în pronaos și se încadrează în stilul bizantin de epocă, are o dublă semnificație, ajutând la datarea lăcașului de cult și amintind de arhiepiscopul Ghelasie. Potrivit lui Nicolae Iorga, acesta ar fi primul ierarh român ortodox cunoscut în Transilvania. Următorul strat de pictură a fost realizat în perioada secolelor XV-XVI. În interiorul naosului, pe catapeteasma de zid este un fragment atribuit epocii lui Mihai Viteazul (1600). Sfântul Altar reprezintă un valoros ansamblu pictural postbrâncovenesc, datat 1741. Ultimul fragment de pictură, din 1908, se păstrează în naos.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri care merită văzute în judeţul Alba. Peisaje spectaculoase, istorie, mister, arhitectură şi tradiții

Pictura vechii biserici, construită din blocuri de piatră spartă și bolovani de râu, a fost afectată de-a lungul secolelor de umiditatea provocată de pânza freatică. Chiar dacă de-a lungul timpului au fost executate mai multe lucrări pentru eliminarea infiltrațiilor a fost necesară translarea bisericii. Astfel, în vara lui 1988, biserica veche, monument istoric, a fost salvată prin ridicarea ei cu 2,08 metri. Operațiunea de ridicare a lăcașului de cult, un bloc de piatră de 750 de tone, a fost realizată sub coordonarea inginerului Eugen Iordăchescu.

Cu ocazia săpăturilor care s-au făcut atunci au fost descoperite opt morminte, patru în interiorul bisericii și patru în jurul ei, conținând 20 de schelete. Specialiștii au stabilit că vechimea acestora este din secolele XI-XII, XIII-XIV și XV-XVI. Deoarece nu s-a găsit niciun schelet de femeie și nici alte obiecte s-a concluzionat că la Rîmeț au viețuit numai pustnici.

În vechiul lăcaș, la piciorul Sfintei Mese se află un izvor cu apă tămăduitoare, care nu a secat niciodată. Credincioșii care vin la mănăstire beau apă de la acest izvor, convinși fiind că astfel vor primi vindecare sufletească și trupească.

În perioada interbelică, în timpul unor lucrări de restaurare, a fost descoperit un craniu care răspândea o mireasmă plăcută. Tradiția spune că, luat de apa ce ieșise în urma săpăturilor, craniul a ocolit de trei ori biserica și s-a așezat pe fereastra Sfântului Altar. Fără să știe al cui este, călugării l-au așezat într-un loc curat. Se povestește că, după o vreme, o femeie din Maramureș, Maria, care s-a vindecat de epilepsie după ce a atins craniul, a visat că acesta este al Sfântului Ghelasie.

Se spune că acest sfânt s-a mutat din viața aceasta în timp ce mergea să târnosească un locaș de rugă. Aflat călare pe un asin, trupul sfântului a fost adus până în fața mănăstirii și lăsat înaintea bisericii. Urma copitei asinului Sfântului Ghelasie imprimată în piatră se păstrează în muzeul mănăstirii.

Fondul principal al muzeului, deschis în 1955 și care funcționează în vechea școală, este constituit din colecția de icoane pe lemn și pe sticlă din secolele XVII-XVIII.

Aflată sub oblăduirea canonică a Arhiepiscopiei de Alba Iulia, mănăstirea este organizată pe principiile vieții de obște, fiind condusă de peste patru decenii de maica stareță Ierusalima Ghibu.

În 3 octombrie 1955, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost transformată din mănăstire de călugări în mănăstire de maici.
În 1960, după aplicarea Decretului 410 privind scoaterea din mănăstiri a personalului monahal, mănăstirea este desființată și devine cabană turistică. Cea mai mare parte a călugărițelor au fost mutate la Aiud ca lucrătoare la cooperativa de covoare ‘Record’. Ele s-au putut reîntoarce la Rîmeț în martie 1969, dar numai cu condiția de a organiza aici o secție de covoare. Nu era permis însă să se facă slujbe și nici să se reia rânduiala călugărească. În 1972, mănăstirea este autorizată să funcționeze. Pentru a recâștiga clădirile mănăstirii, maicile și ieromonahul Dometie Manolache au construit o cabană turistică în afara mănăstirii, pe care au predat-o statului.

În anii care au urmat, a fost restaurată biserica veche, a fost refăcut paraclisul, s-au adăugat arhondaria, stăreția, trapeza maicilor și cea a pelerinilor, s-au extins chiliile, s-au construit o școală nouă pentru copii, o nouă clopotniță și un pod peste râu, s-au introdus lumina electrică, apa potabilă, canalizarea și încălzire centrală. În 2007 a fost terminată noua stăreție, unde se află și cancelaria mănăstirii.

În prezent, obștea este compusă din peste o sută de maici și surori. Pe lângă programul duhovnicesc, cele mai multe dintre călugărițe lucrează la atelierele de țesătorie, tricotaj, croitorie și broderie. Mănăstirea deține și o stupină, aflată în grija unei maici.

Pelerinii care vin la Rîmeț se pot caza, gratuit, fie la mănăstire, unde sunt disponibile în jur de 50 de locuri, fie la o cabană administrată tot de către mănăstire, situată la 400 de metri în amonte, și unde prețul pentru o noapte de cazare este modic. Cei mai pretențioși pot opta pentru o pensiune situată la circa 2,5 kilometri distanță de mănăstire, în comuna Stremț.

AGERPRES



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Turul României la ciclism începe în 31 august. Traseul include și obiective din județul Alba

Publicat

Federația Română de Ciclism a anunțat miercuri că „Turul României”, una dintre cele mai prestigioase curse de ciclism din sud-estul Europei și cel mai important eveniment ciclist internațional din țară în acest an, se va desfășura în perioada 31 august – 5 septembrie, pe un traseu de peste 800 de km.

Acesta include și obiective din județul Alba.

Potrivit organizatorilor, Federația Română de Ciclism, alături de Ministerul Tineretului și Sportului, cea de-a 54-a ediție a competiției își propune să alinieze la start aproximativ 120 de cicliști, pe un traseu nou pentru Turul României, care evidențiază monumente istorice ale României.

Plutonul va avea de parcurs un traseu de peste 800 km, trecând pe lângă câteva dintre cele mai impresionante monumente istorice ale țării, precum Cetatea Devei, cetatea Sarmizegetusa Regia, castelul Corvinilor, Cetatea Făgărașului, castelul Bran, Cetatea dacică de la Căpâlna, dar și câteva dintre cele mai renumite biserici fortificate din Transilvania.

Turul României va debuta și în acest an cu o cursă-prolog în Timișoara, pe data de 31 august, aceasta fiind urmată de 5 etape:

Etapa 1 (1 septembrie): Timișoara – Lugoj Caransebeș – Hațeg – Hunedoara – Deva
Etapa 2 (2 septembrie): Deva – Orăștie – Sebeș – Poiana Sibiului – Gura Râului – Păltiniș
Etapa 3 (3 septembrie): Sibiu – Agnita – Făgăraș – Poiana Mărului – Zărnești – Bran – Brașov
Etapa 4 (4 septembrie): Brașov – Cheia – Ploiești – București
Etapa 5 (5 septembrie): circuit în București

Potrivit organizatorilor, configurația traseului din acest an reprezintă o premieră pentru Turul României, cea mai așteptată etapă fiind cea din 2 septembrie, aceasta fiind desemnată și Etapa Regină, cel mai dificil traseu prin prisma cățărărilor spre Păltiniș.

În ceea ce privește echipele participante, Federația Română de Ciclism estimează un număr de circa 20 de echipe prezente la Turul României, printre cele care și-au exprimat deja interesul fiind și Bardiani CSF Faizanè (Italia), Delko (Franța, echipă din care face parte și Eduard Grosu, campionul Turului României 2020), Felbermayr – Simplon Wels (Austria) și Wildlife Generation Pro Cycling (SUA, echipă din care face parte și ciclistul român Serghei Țvetcov).

Asemenea altor competiții cicliste europene care își continuă tradiția – Turul Italiei, Turul Franței etc., și Turul României va fi organizat anul acesta respectând un set de reguli stricte privind măsurile sanitare redactat în concordanță cu reglementările Uniunii Cicliste Internaționale, Guvernului României și Ministerului Sănătății.

 

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Peste 3,6 kilometri de străzi din orașul Cugir vor fi reabilitate și modernizate. Valoarea investiției

Publicat

Mai multe străzi din orașul Cugir urmează să fie reabilitate, printr-o investiție de peste 5,8 milioane de lei.

Lungimea totală a infrastructurii rutiere și pietonale care urmează să fie modernizată este de peste 3,6 kilometri.

În cadrul proiectului se vor executa, de asemenea, lucrări de amenajare a unor spații verzi, de canalizație, de evacuare a apelor pluviale. 

Primăria Cugir a lansat miercuri în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru servicii de proiectare tehnică și execuție lucrări în cadrul proiectului „Revitalizarea și îmbunătățirea calității vieții din zona urbană arondată școlii Iosif Pervain”, respectiv „Modernizare străzi arondate Școlii Iosif Pervain – Cugir”.

Valoarea totală estimată este de 5.816.341,31 de lei, fără TVA. 

Prin realizarea acestui proiect, se urmărește să se asigure accesibilizarea unor zone cu potețial la nivel de regiune, unde condițiile economice au împiedicat dezvoltarea regională, economisirea timpului și a carburanților și reducerea costurilor de operare a autovehiculelor.

Investiția cuprinde modernizarea infrastructurii rutiere pe o lungime totală de 3.651 m, inclusiv a infrastructurii destinate traficului pietonilor.

Pe lângă necesitatea rezolvării problemelor de natură socio-economică, dezvoltarea durabilă şi creşterea standardelor de viaţă în cadrul orasului Cugir sunt dependente inclusiv de îmbunătăţirea ofertei educaţionale, nivelul de educație mai ridicat al populației fiind o condiție esențială pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, de oferirea unor posibilităţi de petrecere a unui timp liber de calitate, de îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru grupurile vulnerabile, dar şi de îmbunătăţirea calităţii şi a aspectului infastructurii publice urbane.

Concret, prin proiect se vor implementa următoarele măsuri:

1. Lucrări de modernizare pe următoarele străzi (în lungime totală de 3.651 de metri): strada Ștefan Octavian Iosif (357 mp), strada 8 Martie (773 mp), strada Zorilor (1.794 mp), strada 1 Iunie (529 mp), strada Arieșului tr. 1 (290 mp), strada Arieșului tr. 2 (440 mp), strada George Enescu (1.551 mp), strada Mihai Eminescu (285 mp), strada Scăunel (966 mp), strada Simion Bărnuțiu (6.516 mp), strada Bradului tr. 1 (428 mp), strada Bradului tr. 2 (448 mp). Suprafața totală supusă reabilitării este de 14.377 mp.

2. Construire / extindere / modernizare / reabilitare trotuare în suprafață totală de 9.840 mp. Vor fi vizate trotuarele de pe aceleași străzi pe care se va reabilita carosabilul.

3. Spații verzi construite / extinse / modernizate / reabilitate în suprafață de 6.694 mp. Vor fi vizate spațiile verzi de pe următoarele străzi: strada Simion Bărnuțiu (1.873 mp), strada Ștefan Octavian Iosif (206 mp), strada Arieșului tr. 1 (113 mp), strada Arieșului tr. 2 (170 mp), strada Scăunel (1.533 mp), strada 8 Martie (1.372 mp), strada George Enescu (336 mp), strada Zorilor (1.090 mp).

Amenajarea spațiilor verzi adiacente se va face prin delimitarea de partea carosabilă cu borduri de beton.

4. Evacuarea apelor pluviale – lungimea canalizării pluviale va fi de 3.247 mp și se amenajează pe străzile: strada Ștefan Octavian Iosif (87 m), strada 8 Martie (172 m), strada Zorilor (315 m), strada 1 Iunie (175 m), strada Arieșului tr. 1 (241 m), strada Scăunel (480 m), strada Simion Bărnuțiu (1.557 m), strada Bradului tr. 1 (77 m), strada Bradului tr. 2 (149 m).

5. Lucrări de canalizație în lungime totală de 3.651 m

6. Lungimea rețelei de alimentare cu apă este de 1.124 m

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății, despre diferențele din raportările morților COVID, sesizate de Vlad Voiculescu:” Sunt un pic mai mari”

Publicat

Ioana Mihăilă vorbește despre cauza diferențelor de raportare a morților COVID scoase la iveală de Vlad Voiculescu. „Diferențele sunt, însă, un pic mai mari”, spune ministrul Sănătății.

Întrebată despre raportul preliminar al comisiei care verifică raportarea morților de COVID, Mihăilă spune că a scos la iveală diferențe, dar nu vrea să spună cifre pentru că diferențele sunt în continuare analizate: „sunt luate cazurile individuale așa încât să ne asigurăm că ce apare ca diferență este clar confirmat sau infirmat ca deces cauzat de infecția cu COVID-19 și aștept raportul în data de 7 mai”.

Întrebată, mai departe, de unde ar fi putut proveni aceste diferențe, Mihăilă a răspuns: „singura cauză care a fost evocată a fost o eroare de raportare în Corona-forms, unde la rubrica de decese nu a fost completat, ci a fost completat decesul la comentarii.

Aceasta este o eroare care a apărut în aproximativ 1.000 de cazuri și a fost singura eroare care a fost raportată de către această comisie. Diferențele sunt, însă, un pic mai mari, motiv pentru care trebuie să venim cu niște analize suplimentare”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

JOIA ”REA” din Săptămâna Luminată: De ce nu este voie să muncești în această zi. Tradiții și obiceiuri populare

Publicat

 „Joia Rea” este o zi de care credincioșii se tem, deoarece, dacă nu este respectată cum se cuvine, Joia din Săptămâna Luminată este o zi răzbunătoare și necurată, potrivit credințelor. 

Mai este cunoscută şi ca Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele.

Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.

De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi. Nici munca la câmp nu este permisă, ca să nu crească iarba în locurile în care nu trebuie.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălţarea Domnului, credincioșii se salută cu cuvintele „Hristos a Înviat!” și răspund „Adevărat a Înviat!”

De ce se numește Săptămâna Luminată

Conform tradițiilor străbunilor, Botezul se făcea în noaptea de Paște, iar credincioșii purtau o haină albă în toată săptămâna următoare, luând astfel apelativul de „luminată”.

Tradițiile străvechi spun că slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată trebuie oficiate după anumite rânduieli speciale.

Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii, ceea ce înseamnă că toate cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Se spune că, odată cu Învierea lui Iisus Hristos, Porțile Raiului se deschid pentru sufletele celor păcătoși care au ajuns în Iad până în duminica Tomii.

Celebra sintagmă „Veniți de luați lumină” se referă la faptul că Iisus Hristos a înviat din mormânt, fiind înconjurat de o lumină dumnezeiască.

Obiceiuri și tradiții

  • În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.
  •  Cine muncește în această zi aduce asupra casei ghinion și secetă.
  • Această zi cere un ritual al morților, mai exact 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete iar apa astfel “sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.
  • Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor.

Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

  • Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare.
  • Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii.

De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Vinerea din Săptămâna Luminată

În Vinerea din Săptămâna Luminată sărbătorim Izvorului Tămăduirii.

Această zi mai poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa.

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de la Paști, de Rusalii.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate