Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DUMINICĂ: Mănăstirea RÎMEȚ – cel mai vechi așezământ monahal ortodox din Transilvania își serbează praznicul


Publicat

Cel mai vechi așezământ monahal ortodox din Transilvania, mănăstirea Rîmeț, își serbează praznicul duminică, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, unul din cele două hramuri ale bisericii celei noi, la ridicarea căreia au contribuit, între 1982 și 1992, credincioși din toate provinciile românești.

De altfel, ca urmare a faptului că biserica cea nouă a mănăstirii este rodul daniilor din întreaga țară, aceasta îmbină cele mai expresive elemente ale stilurilor de construcție din cele trei provincii românești. Astfel, tipul de acoperiș cu poala mult evazată, împreună cu șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, este întâlnit la bisericile din Moldova.

Citește și DUMINICĂ: Se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tradiții și obiceiuri de Sânpetru de vară. Este vestit de apariția licuricilor și tăcerea cucilor

Pridvorul deschis și împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu median apare la lăcașurile de cult din Muntenia. Respectivul brâu este alcătuit din ‘funia împletită’, întâlnită la bisericile din Maramureș, încadrată de două șiruri de ‘dinți de fierăstrău’.

Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în data de 29 iunie 1982 de către episcopul de Alba Iulia, Emilian Birdaș, aflat la Rîmeț pentru a săvârși parastasul de șapte ani al părintelui Dometie Manolache, fost duhovnic la Rîmeț.

Construirea unei noi biserici era impusă de creșterea numerică a monahiilor și de afluxul crescut de credincioși. Proiectul a fost realizat de către preot inginer Ioan Grecea.

După terminarea construcției în 1986, a început, doi ani mai târziu, pictarea bisericii, executată în frescă de către pictorul Grigore Popescu, lucrare finalizată în toamna lui 1991.

La exact zece ani de la punerea pietrei de temelie, în 29 iunie 1992, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a avut loc târnosirea bisericii, slujbă oficiată de Patriarhul Teoctist, împreună cu mitropoliți și episcopi, membri ai Sfântului Sinod. Tot atunci, a avut loc canonizarea Sfântului Ghelasie de la Rîmeț.

Biserica adăpostește o raclă cu mai multe sfinte moaște, precum și o copie pictată cu foiță de aur și argint după icoana Pantanassa (Atotîmpărăteasa), vindecătoare de cancer și făcătoare de minuni, primită din partea Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos în 2007.

Anual, de 29 iunie, la Rîmeț vin în pelerinaj sute de credincioși din diverse zone ale țării, mulți dintre aceștia urmând să rămână la mănăstire și în 30 iunie, când Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Ghelasie, ale cărui moaște se află la Rîmeț.

Citește și Mesaje pentru sărbătoriţi de Sfinţii Petru și Pavel: Idei de felicitări pentru cei care-şi celebrează ziua numelui

Biserica mai are un hram, de Adormirea Maicii Domnului, în 15 august.

Așezământul monahal este situat în Munții Trascăului, la circa 20 de kilometri distanță de orașul Teiuș, accesul fiind făcut pe un drum județean modernizat în urmă cu câțiva ani.

Primii călugări, care se pare că au venit de la Muntele Athos, s-au stabilit la Rîmeț la începutul secolului al XIII-lea, ridicând pentru început o biserică de lemn. De altfel, de la acești pustnici eremiți provine și toponimia locului. Doi dintre acești monahi, Romulul și Ghenadie, au plecat apoi de aici în nordul țării, unde au ridicat o mănăstire distrusă de tătari la 1225.

Biserica cea veche a fost construită la începutul secolului al XIV-lea. O inscripție slavonă din 2 iulie 1377, consemnată pe un al treilea strat de pictură al cărui substrat este peretele de piatră, amintește de Sfântul Ghelasie, arhiepiscop al locului: ‘Am scris eu preapăcătosul rob al lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie, în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie, 2’.

O consemnare în litere de piatră aflată deasupra ușii amintește despre cea ‘dintâi zugrăvire a bisericii’, la 1487

Mihai Viteazul este unul dintre cei care au oferit danii mănăstirii, cum ar fi o restaurare a lăcașului de cult de către trei meșteri trimiși de voievod — Petru Armeanul, Mina și Nicolae din Creta. În secolul al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen a dăruit mănăstirii o livadă. Un secol mai târziu însă, mănăstirea suferă stricăciuni, fiind distrusă în două rânduri de tunurile generalului Bukov, respectiv la 1762 și 1785. În final, Curtea de la Viena aprobă trecerea mănăstirii în grija localnicilor, biserica fiind astfel reparată pentru a fi folosită ca biserică de mir.

Arhitectura vechii biserici amintește de cele din Țara Hațegului și Zarandului din secolele XIII-XIV. Biserica este mărturie a unei faze mai evoluate a arhitecturii românești din Transilvania, ce se dorea, la momentul construirii, un exemplu de ieșire de sub influența gotică. Pictura prezintă o importanță deosebită pentru istoria artei medievale. Ea oferă mărturii a opt straturi de pictură, datate în secolele XIII-XIV, ca urmare a unor repictări succesive.

Primul strat de pictură realizat la 1300 are o scenă încadrată din punct de vedere stilistic în sfera celei occidentale, mai exact nord-italiene. O continuare a acesteia poate fi socotit și fragmentul din 1311. Cel de-al treilea strat de pictură, ce apare în pronaos și se încadrează în stilul bizantin de epocă, are o dublă semnificație, ajutând la datarea lăcașului de cult și amintind de arhiepiscopul Ghelasie. Potrivit lui Nicolae Iorga, acesta ar fi primul ierarh român ortodox cunoscut în Transilvania. Următorul strat de pictură a fost realizat în perioada secolelor XV-XVI. În interiorul naosului, pe catapeteasma de zid este un fragment atribuit epocii lui Mihai Viteazul (1600). Sfântul Altar reprezintă un valoros ansamblu pictural postbrâncovenesc, datat 1741. Ultimul fragment de pictură, din 1908, se păstrează în naos.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri care merită văzute în judeţul Alba. Peisaje spectaculoase, istorie, mister, arhitectură şi tradiții

Pictura vechii biserici, construită din blocuri de piatră spartă și bolovani de râu, a fost afectată de-a lungul secolelor de umiditatea provocată de pânza freatică. Chiar dacă de-a lungul timpului au fost executate mai multe lucrări pentru eliminarea infiltrațiilor a fost necesară translarea bisericii. Astfel, în vara lui 1988, biserica veche, monument istoric, a fost salvată prin ridicarea ei cu 2,08 metri. Operațiunea de ridicare a lăcașului de cult, un bloc de piatră de 750 de tone, a fost realizată sub coordonarea inginerului Eugen Iordăchescu.

Cu ocazia săpăturilor care s-au făcut atunci au fost descoperite opt morminte, patru în interiorul bisericii și patru în jurul ei, conținând 20 de schelete. Specialiștii au stabilit că vechimea acestora este din secolele XI-XII, XIII-XIV și XV-XVI. Deoarece nu s-a găsit niciun schelet de femeie și nici alte obiecte s-a concluzionat că la Rîmeț au viețuit numai pustnici.

În vechiul lăcaș, la piciorul Sfintei Mese se află un izvor cu apă tămăduitoare, care nu a secat niciodată. Credincioșii care vin la mănăstire beau apă de la acest izvor, convinși fiind că astfel vor primi vindecare sufletească și trupească.

În perioada interbelică, în timpul unor lucrări de restaurare, a fost descoperit un craniu care răspândea o mireasmă plăcută. Tradiția spune că, luat de apa ce ieșise în urma săpăturilor, craniul a ocolit de trei ori biserica și s-a așezat pe fereastra Sfântului Altar. Fără să știe al cui este, călugării l-au așezat într-un loc curat. Se povestește că, după o vreme, o femeie din Maramureș, Maria, care s-a vindecat de epilepsie după ce a atins craniul, a visat că acesta este al Sfântului Ghelasie.

Se spune că acest sfânt s-a mutat din viața aceasta în timp ce mergea să târnosească un locaș de rugă. Aflat călare pe un asin, trupul sfântului a fost adus până în fața mănăstirii și lăsat înaintea bisericii. Urma copitei asinului Sfântului Ghelasie imprimată în piatră se păstrează în muzeul mănăstirii.

Fondul principal al muzeului, deschis în 1955 și care funcționează în vechea școală, este constituit din colecția de icoane pe lemn și pe sticlă din secolele XVII-XVIII.

Aflată sub oblăduirea canonică a Arhiepiscopiei de Alba Iulia, mănăstirea este organizată pe principiile vieții de obște, fiind condusă de peste patru decenii de maica stareță Ierusalima Ghibu.

În 3 octombrie 1955, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost transformată din mănăstire de călugări în mănăstire de maici.
În 1960, după aplicarea Decretului 410 privind scoaterea din mănăstiri a personalului monahal, mănăstirea este desființată și devine cabană turistică. Cea mai mare parte a călugărițelor au fost mutate la Aiud ca lucrătoare la cooperativa de covoare ‘Record’. Ele s-au putut reîntoarce la Rîmeț în martie 1969, dar numai cu condiția de a organiza aici o secție de covoare. Nu era permis însă să se facă slujbe și nici să se reia rânduiala călugărească. În 1972, mănăstirea este autorizată să funcționeze. Pentru a recâștiga clădirile mănăstirii, maicile și ieromonahul Dometie Manolache au construit o cabană turistică în afara mănăstirii, pe care au predat-o statului.

În anii care au urmat, a fost restaurată biserica veche, a fost refăcut paraclisul, s-au adăugat arhondaria, stăreția, trapeza maicilor și cea a pelerinilor, s-au extins chiliile, s-au construit o școală nouă pentru copii, o nouă clopotniță și un pod peste râu, s-au introdus lumina electrică, apa potabilă, canalizarea și încălzire centrală. În 2007 a fost terminată noua stăreție, unde se află și cancelaria mănăstirii.

În prezent, obștea este compusă din peste o sută de maici și surori. Pe lângă programul duhovnicesc, cele mai multe dintre călugărițe lucrează la atelierele de țesătorie, tricotaj, croitorie și broderie. Mănăstirea deține și o stupină, aflată în grija unei maici.

Pelerinii care vin la Rîmeț se pot caza, gratuit, fie la mănăstire, unde sunt disponibile în jur de 50 de locuri, fie la o cabană administrată tot de către mănăstire, situată la 400 de metri în amonte, și unde prețul pentru o noapte de cazare este modic. Cei mai pretențioși pot opta pentru o pensiune situată la circa 2,5 kilometri distanță de mănăstire, în comuna Stremț.

AGERPRES



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Controale de weekend la terasele din județul Alba și în zonele aglomerate. Sancțiuni și măsuri

Publicat

Alte 97 de terase și societăți comerciale au fost verificate sâmbătă, 4 iulie, în cadrul unei acțiuni care a vizat modul în care sunt respectate normele legale impuse pe perioada stării de alertă. Controalele au fost organizate sub autoritatea prefectului, au transmis reprezentanții.

Pentru prevenirea și limitarea infectării cu virusul Covid 19, polițiști, jandarmi, polițiști locali, polițiști din cadrul poliției transporturi, precum și reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Direcției Sanitare Veterinare, Direcției de Sănătate Publică și de la Protecția Consumatorului, I.S.C.T.R. și A.R.R. au continuat controalele în zonele aglomerate din județul Alba si pe mijloacele de transport in comun și au verificat modul de respectare a măsurilor impuse în contextul stării de alertă.

În cadrul acțiunii, au fost verificate 97 de societăți comerciale, context in care au fost constatate 10 abateri de natură contravențională privind fapte de tulburarea a ordinii și liniștii publice, care au fost sancționate în baza Legii 61/1991, 6 la Legea 12/1991 privind comerțul, doua la HG 984/2005 privind normele sanitar veterinare si 12 la alte acte normative care ii protejează pe consumatori.

Alte 35 de abateri contravenționale au fost sancționate în baza OUG 195/2002, in urma controalelor efectuate in trafic.

Valoarea totală a sancțiunilor aplicate a fost de 33.855 lei.

Acțiunile in sistem integrat vor continua.

Sursă: IPJ Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Prefectul de Cluj, soţia şi baieţelul de nouă luni, infectați cu COVID: Gândiți-vă de două ori înainte să negați virusul

Publicat

Prefectul Mircea Abrudean a transmis printr-un comunicat de presă faptul că a fost diagnosticat de COVID-19, împreună cu soția și băiețelul de 9 luni. Acesta a mai precizat că el, împreună cu soția lui, sunt asimptomatici. Toată familia va fi internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.

Ancheta epidemiologică este în curs de desfășurare. Prefectul transmite un semnal de alarmă celor care pun la îndoială existența acestui virus. „Să se gândească de două ori înainte de a face astfel de afirmații”, declară Mircea Abrudean.

Mesajul prefectului Mircea Abrudean

„În cursul serii de 4 iulie, am fost cu băiețelul nostru de 9 luni la UPU Pediatrie, pentru că avea febra, care am crezut inițial că are legătură cu ieșitul dințișorilor. După consultul de specialitate, medicii au constatat că are faringo amigdalita. Având în vedere simptomatologia, a fost recoltat pentru testare Covid19. Rezultatul a venit în după-amiaza de 5 iulie pozitiv, motiv pentru care ne-am testat și eu și soția mea, ambele rezultate fiind pozitive, cu toate că suntem asimptomatici.

În cursul acestei dimineți ne vom interna cu toții la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase. Ancheta epidemiologică este în curs de realizare de către DSP Cluj.

Consider că este extrem de importanta transparenta, așa cum am procedat și până acum în comunicarea publică.

Vreau sa îi îndemn încă o dată pe toți clujenii sa fie responsabili, sa se prezinte la medic atunci când prezintă simptome, iar celor care încă pun la îndoiala existența acestui virus, sa se gândească de două ori înainte de a face astfel de afirmații.

Am toată încrederea în sistemul nostru medical, care a avut rezultate excelente până acum și sunt convins că vom trece cu bine peste această perioadă! Va doresc tuturor multa sănătate și succes in tot ceea ce faceți. Va voi tine la curent cu evoluția situației”, a transmis prefectul.

Sursă: Cluj24.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

391 de infectări cu coronavirus, în ultimele 24 de ore, în România. 28.973 de cazuri înregistrate de la începutul epidemiei

Publicat

coronavirus

Până astăzi, 5 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 28.973 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 21.132 au fost externate, dintre care 20.026 de pacienți vindecați și 1.106 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 391 de noi cazuri de îmbolnăvire.

Citește și: ALBA: Un deces și 4 cazuri noi de COVID, înregistrate în ultimele 24 de ore. Numărul cazurilor active în județ a ajuns la 42

Până astăzi, 1.750 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 04.07.2020 (10:00) – 05.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 19 decese (11 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Constanța Dolj, Galați, Ilfov, București și Prahova.

Dintre acestea, 6 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

La ATI, în acest moment, sunt internați 215 pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 766.868 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 414 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 730 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 127.400 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.996 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Alte decizii, precum și alte date de interes, vor fi aduse la cunoștința publicului în cel mai scurt timp.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Un deces și 4 cazuri noi de COVID, înregistrate în ultimele 24 de ore. Numărul cazurilor active în județ a ajuns la 42

Publicat

Un deces și 4 cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în județul Alba, în ultimele 24 de ore, ca urmare a testelor realizate, potrivit datelor transmise vineri, 5 iulie, de către Direcția de Sănătate Publică.

În județ sunt în prezent 48o de infectări de la începutul epidemiei și 27 de decese. Cel de-al 27-lea deces este al unei persoane în vârstă de 71 de ani. 

UPDATE: Pacientul a decedat la Spitalul Județean Alba și prezenta morbidități.

 În județ sunt 42 de cazuri active. 

411 de persoane au fost declarate vindecate.

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate 154 de teste, la SJU.

Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 28.891.

Sâmbătă, în județ erau înregistrate 476 de persoane din județul Alba infectate cu COVID (de la începutul epidemiei), cu două mai mult decât vineri. 408 persoane dintre acestea au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 26 de decese.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate