Efectele secetei şi ale crizei economice. Se scumpeşte pâinea cu 20%. Preţurile pentru carne şi produse lactate, mai mari cu 10%

Vom cumpăra pâine mai scumpă cu 20% de la 1 septembrie. De asemenea, preţurile pentru carne, lapte şi produse lactate se majorează cu cel mult 10%. Acestea sunt precizările reprezentanţilor Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), care consideră drept cauze ale scumpirilor seceta din ultima perioadă şi criza economică la nivel mondial. De altfel, la aceleaşi concluzii au ajuns şi autorităţile din Alba, care au prezentat, în această săptămână, efectele secetei în agricultura locală.

Potrivit FSIA, scumpirea pâinii este urmarea majorării preţului la grâu cu 50%, determinată şi de lipsa unor măsuri necesare pentru agricultură.

„Cu excepţia înfiinţării câtorva ferme mari, în agricultură nu s-au luat în ultimii 20 de ani niciun fel de măsuri menite să contribuie la creşterea producţiei. Toţi miniştrii care s-au perindat pe la portofoliul Agriculturii au vorbit despre relansarea acestui domeniu, însă nu au făcut nimic în mod concret. Din punctul meu de vedere, a existat o perioadă în care agricultura României a fost lăsată intenţionat la o parte, pentru a asigura piaţa de desfacere pentru producţia provenită de la celelalte ţări din Uniunea Europeană. Pe fondul secetei actuale, s-a ajuns în sfârşit la concluzia că agricultura ţării noastre trebuie sprijinită, deoarece dispune de un potenţial de hrănire a unei populaţii de până la patru ori mai mari decât cea a ţării noastre”, a declarat preşedintele FSIA, Dragoş Frumosu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, „este necesară utilizarea în totalitate a fondurilor europene alocate agriculturii, în paralel cu refacerea sistemului de irigaţii. De asemenea, apa, energia electrică şi combustibilul utilizate în agricultură ar trebui livrate la preţuri speciale, mai mici, iar statul ar trebui să asigure anumite forme de ajutor către micii fermieri, însă numai dacă aceştia fac parte din asociaţii puternice, cu o capacitate mai bună de negociere” (sursa money.ro).

La nivelul culturilor agricole, seceta a produs cele mai mari pagube din ultimii 50 de ani

Aceasta a fost concluzia din cadrul şedinţei Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Alba de joi. Autorităţile judeţene au prezentat situaţia culturilor agricole în detaliu şi au adus precizări privind posibile soluţii de rezolvare a situaţiei. Din păcate, până ca acestea să fie identificate şi aplicate, ne confruntăm cu scumpirile alimentelor de bază şi riscul agricultorilor şi fermierilor de a fi nevoiţi să se reprofileze.

Culturile sunt în mare parte compromise, iar previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste. Cel mai probabil seceta se va prelungi, iar agricultura ar trebui să se adapteze condiţiilor de mediu şi să fie luate măsuri pentru diminuarea dependenţei sale de acţiunea negativă a factorilor naturali, au transmis reprezentanţii Prefecturii Alba.

Subprefectul judeţului Alba, Cornel Murg a solicitat lămuriri suplimentare cu privire la proiectele depuse de micii fiermieri, pe măsura 112, a căror finanţare riscă să nu mai fie acordată, în condiţii de secetă şi de probleme ale culturilor agricole, aşa cum mulţi dintre aceştia au sesizat în cadrul audienţelor prefecturale. Riscul neacordării finanţării solicitate derivă din procedurile aferente măsurii 112, în cadrul cărora se face mai întâi o cerere de finanţare, la care se anexează documentele doveditoare, urmând să se facă verificări în teren, pentru stabilirea concordanţei dintre documentaţia depusă şi situaţia reală. În multe cazuri, cei care au înfiinţat târziu culturile agricole şi, mai ales în caz de secetă, nu pot demonstra că au atins targetul stabilit şi, în condiţiile în care finanţarea se acordă în funcţie de culturile agricole şi nu de suprafaţă, devin neeligibili.

„Cum contractul nu este la acel moment semnat, fermierii fiind în faza de selecţie şi din cauză că seceta nu este prevăzută ca forţă majoră în contract, aşa cum a stabilit autoritatea de management din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu există nicio şansă de despăgubire pentru cei care solicită finanţare. Am solicitat un punct de vedere referitor la astfel de situaţii, dar încă nu am primit un răspuns”, a precizat Florian Fărcaş, reprezentantul Oficiului de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Alba.

„În ceea ce mă priveşte, aşa cum am mai spus, voi face toate demersurile necesare la Guvernul României pentru atragerea de fonduri care vor fi puse la dipoziţie pentru sisteme de irigaţie sau îndiguiri, precum şi pentru obţinerea oricărei forme de sprijin şi în acest sens pentru judeţul Alba”, a declarat Dan Coriolan Simedru, prefectul judeţului Alba.

Raportul Direcţiei Agricole Alba. Culturi afectate, efecte de piaţă şi scăderea drastică a rezervei de apă din sol

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură (DADR) Alba au prezentat un raport al situaţiei privind efectele secetei în culturile din judeţ. Potrivit directorului DADR Alba, Nicolae Budrală, fiecare zi în care nu a plouat a fost o adevărată lovitură dată culturilor agricole. Au fost afectate toate culturile, atât cele de toamnă, cât şi cele de primăvară şi, nu în ultimul rând, păşunile şi fâneţele, ceea ce a avut ca efect scăderea producţiilor şi în sectorul zootehnic.

Deficitul de precipitaţii a apărut încă din anul 2011(416,67 l/mp, faţă de o medie anuală de 550-650 l/mp), culminând în anul 2012 cu numai 274,68 l/mp. În lunile de vară s-a înregistrat cel mai mare deficit de apă, monitorizat în judetul Alba, ceea ce a afectat producţiile agricole în procente cuprinse între 30 si 100%.

Din cele 298.700 hectare culturi agricole însămânţate, inclusiv păşunile şi fâneţele, 283.700 de hectare sunt afectate în proporţie de peste 30%.Cele mai mari probleme sunt la culturile de porumb, unde situaţia devine critică, deoarece recolta, de pe cel puţin 15.000 de hectare, este afectată în proporţie de 100%, iar 27.483 hectare sunt afectate în proporţie de 30%. Seceta a influenţat în proproţie de 30% şi culturile de grâu de primăvară, ovăz de primăvară, orzoiacă de primăvară, mazăre boabe, fasole boabe, plante medicinale, floarea soarelui, rapiţa de primăvară, soia, cartofi, legume, tutun, sfecla de zahăr. De asemenea, au fost afectate 4.656 ha viţă-de-vie, 4.953 ha  culturi de legume, cu grad de dăunare de peste 30%. Viţa de vie a avut de suferit, în unele zone, şi din cauza grindinei.

Seceta a afectat păşunile şi fâneţele din judeţul Alba: din 117.951 ha de păşuni, 117.951 ha au fost influenţate în proportie de peste 30%; din 70.106 ha fâneţe, tot atâtea sunt afectate în proporţie de peste 30%.

Potrivit reprezentanţilor DADR, lipsa precipitaţiilor devine o problemă majoră în România, pe fondul inexistentei unui sistem de irigaţii funcţionabil. Iar, la producţii mici, preţurile sunt mari. Probabil exploataţiile mari mai au şanse de supravieţuire, însă micii producători pot să dispară pe capete. O soluţie pentru a evita pierderile ar fi fost asigurarea culturilor, dar, din păcate, în Alba, din cele de 298.700 hectare de culturi afectate de secetă (inclusiv fâneţele şi păşunile), doar 5.724 ha sunt asigurate.

Dacă, înainte de 1990, în judeţul Alba, erau irigate 2.470 de ha de culturi agricole, în acest moment, din diferite motive, sunt irigate doar 200 ha teren agricol

Răsărirea din toamnă a cerealelor a fost slabă, neuniformă, în etape ,  cu goluri mari în cultură. De asemenea, dezvoltarea fizică a plantelor la grâu, orz de toamnă şi orzoaică de toamnă a fost sub nivelul normal.

În toamna anului 2011, precum şi în vara din 2012, cantitatea de apă din sol, provenită din precipitaţii şi aport de apă freatică în unele zone ale judeţului au fost sub coeficientul de ofilire. La plantele perene (viţa-de-vie, pomi fructiferi, plante ornamentale), efectul secetei a fost mai vizibil decât în anul anterior. Din datele înregistrate la staţiile AgroExpert aparţinând Unităţii Fitosanitare Alba, la data de 25 august 2012, cantitatea  medie de precipitaţii căzute în acest an este de 261,95 litri/mp. Lunar, precipitatiile provenite din topirea zăpezii şi ploi au atins valori între 12.39 l/mp în ianuare, 108,18 în luna mai, 27,14 l/mp în iulie şi 36,01 l/mp în august. Pentru zona noastră geografică, un an cu precipitaţii normale înseamnă o medie de 550-650 litri/mp anual, repartizat aproximativ uniform, cu pondere în perioada aprilie-iulie, când cerinţele plantelor sunt maxime (80-120 litri/mp lunar), pentru dezvoltarea culturilor, înflorire şi fructificare.

Din punct de vedere fitosanitar, lipsa precipitaţiilor suficiente în primele 7 luni ale anului, a favorizat dezvoltarea explozivă a majorităţii dăunatorilor specifici (afide la pomi şi legume, pureci de pâmânt – la rapiţă, ridichi, varză, conopidă, gulii -, lema la cereale păioase, coropişniţa la păioase şi legume, acarieni în pomicultură, viticultură, legumicultură), care au fost ţinuţi în general sub control, datorită tratamentelor efectuate. Dintre boli, seceta a favorizat apariţia fainarilor la anumite soiuri de măr, la unii arbusti fructiferi şi ornamentali (agrişi, trandafiri). precum şi a pătării brune la legume şi cartofi.

Începand cu anul 2007, în judeţul Alba a început să se manifeste în diferite zone fenomenul de secetă. La solicitarea DADR Alba, specialiştii Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) au început monitorizarea rezervei de apă accesibilă plantelor, în 10 puncte reprezentative ale judeţului (zona fostă cooperativizată): Şibot, Sebeş, Cunţa, Roşia de Secaş, Blaj, Alecuş, Ocna Mureş, Aiud, Galda, Alba Iulia.

Cifrele înregistrate au arătat scăderea, în ultimii ani, a rezervei de apă în sol, ajungând, în anii 2011-2012, ca în multe zone acestea să ajungă sub coeficientul de ofilire, adică plantele se ofilesc ireversibil, chiar dacă primesc apă. În plus, acest fenomen al lipsei de apă se manifestă şi pe adâncimea de până la 90 cm de sol, care, pentru refacerea rezervei de apă, necesită multe precipitaţii şi de durată. Cele mai afectate sunt zonele Sebeş şi Cunţa, dar şi Roşia de Secaş, Blaj, Alecuş, Ocna Mureş, Aiud şi Galda.

Mai multe detalii puteţi citi aici: DADR Alba – raport.

Până când autorităţile judeţene şi centrale se pun de acord cu măsurile ce trebuie luate şi resursele de finanţare pentru acestea, ne confruntăm cu scumpiri ale alimentelor de bază – cum este cazul pâinii ori al legumelor şi fructelor, iar unii dintre agricultori şi fermieri îşi pun serios problema dacă nu ar trebui să se reprofileze şi să încerce să obţină venituri din alte domenii.