Escrocheria de la Zlatna. Motivarea instanţei după arestarea preventivă a femeii acuzate că a păgubit peste 100 de oameni cu 3 milioane lei

Plasarea în arest preventiv a Elenei Meteşan, fosta angajată de la CEC Bank Zlatna, care este inculpată în dosarul cu prejudiciu de peste 3 milioane lei în dauna unor clienţi, a fost considerată necesară de către Curtea de Apel Alba Iulia, pentru „înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”. Reamintim că în 13 septembrie, instanţa i-a respins inculpatei contestaţia la măsura de arestare preventivă dispusă de Tribunalul Alba.

“Infracţiunea pentru care este cercetată inculpata şi pentru care s-a început urmărirea penală este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 5 ani şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, se constată ca privarea inculpatei de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, se arată în motivarea deciziei judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Alba Iulia.

Reamintim că Elena Meteşan este cercetată în arest preventiv, sub acuzaţia săvârşirii infracţiunilor de delapidare în formă continuată care a produs consecinţe deosebit de grave (92 acte materiale) şi înşelăciune (15 infracţiuni). Punerea în mișcare a acțiunii penale față de cele două surori din Zlatna, Elena Meteşan şi Victoria Popa, foste angajate CEC Bank, a fost dispusă în 10 septembrie, de procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba.

FOTO-VIDEO: Dosarul escrocheriei de la Zlatna. Cele două surori, angajate CEC Bank, aduse la audieri. Acuzaţii de înşelăciune şi delapidare

„În fapt, s-a reţinut că inculpatele Meteşan Elena şi Popa Victoria, în calitate de ofiţer cont, respectiv casier, în perioada desfăşurării activităţii în cadrul CEC Bank SA – Agenţia Zlatna, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, şi-au însuşit sumele de bani existente în cadrul instituţiei bancare ca urmare a depunerilor efectuate de către 92 de persoane vătămate, producând un prejudiciu total în cuantum de 2.500.000 lei. Totodată, inculpatele au indus în eroare alte 15 persoane vătămate prin două moduri de operare distincte, şi anume nu au deschis cont pe numele lor, sau în conturile deschise nu au fost efectuate operaţiunile de depunere, deşi victimele au predat funcţionarelor bancare diverse sume de bani pentru alimentarea conturilor personale, creând un prejudiciul în valoare de 767.181 lei şi 6.000 euro”, au comunicat procurorii.

Astfel, prejudiciul total cauzat este de peste 3.200.000 lei, în dauna a 107 persoane vătămate. Pentru documentare în acest caz, poliţiştii din Alba, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, au efectuat, în 9 septembrie, şi patru percheziţii, în Zlatna şi localitatea Tăuţi, la domiciliile şi proprietăţile celor două femei.

Reamintim că două surori din Zlatna, de 55 de ani, respectiv 47 de ani, angajate la CEC Bank, au lăsat fără banii din conturi mai mulţi clienţi. Oamenii au descoperit neregulile abia când au mers să ceară extrase de cont şi, iniţial, acestea nu le-au eliberat.

Vezi şi Două angajate de la CEC Bank Zlatna, suspectate că au sustras bani din conturile clienților. Oamenii, disperați că au rămas fără economii

De ce a considerat instanţa că este necesară cercetarea în arest preventiv, în cazul Elenei Meteşan

Avocatul inculpatei a cerut măsuri preventive mai blânde, cum sunt controlul judiciar sau arestul la domiciliu, în cazul inculpatei, motivând că arestul preventiv este măsură excesivă, raportat la persoana în cauză, care a recunoscut fapta şi nu are antecedente penale. A făcut şi referire la practica CEDO şi la faptul că pericolul social la faptei nu trebuie confundat cu pericolul social pe care lăsarea în libertate a inculpatei l-ar putea prezenta.

Instanţa a considerat însă că “faptele inculpatei au creat o adevărată stare de insecuritate cu privire la integritatea depozitelor bancare, atât la nivel local cât şi la nivel naţional, provocând tulburare în rândul persoanelor păgubite, acestea fiind dispuse să recurgă la măsuri extreme pentru a li se face dreptate şi a-şi recupera prejudiciile”.

De asemenea, în motivare se arată că “raportat la toate elementele cauzei, se apreciază că la acest moment instituirea unor masuri preventive mai puţin restrictive faţă de inculpată este insuficientă pentru a ocroti ordinea publică, apreciindu-se că lăsarea acesteia în libertate în această fază a procedurilor nu ar fi compatibilă cu imperativele realizării unei protecţii reale şi eficiente a ordinii de drept”.

Instanţa mai precizează că “inculpata, prin contestaţia formulata în cauză nu adus critici hotarârii atacate sub acest aspect, achiesând la concluziile judecătorului de fond în sensul că în cauză există probe care creeaza suspiciunea rezonabilă a săvârşirii de către inculpată a infracţiunilor de delapidare în formă continuata care a produs consecinţe deosebit de grave”.