Connect with us
Publicitate

POLITICA

EUROPARLAMENTARE 2014: Detalii despre VOT şi listele cu preşedinţii şi locţiitorii acestora din secţiile de votare organizate în judeţul Alba


Publicat

Duminică, 25 mai, cetăţenii din Alba sunt chemaţi din nou la vot, pentru a alege cei 32 de europarlamentari care vor reprezenta România în legislativul european. Sunt aşteptaţi să se prezinte la urne 318.157 de alegători cu drept de vot, care vor depune buletinele în urnele amenajate în 439 de secții din județ. Au fost stabilite şi listele finale cu preşedinţii secţiilor de votare şi locţiitorii acestora.

Cetăţenii care doresc să-şi exprime votul la alegerile europarlamentare pot verifica online la ce secţie de vot sunt arondaţi. Detaliile se regăsesc pe www.registrulelectoral.ro.

Noul Parlament European va avea 751 de deputați, care vor avea un mandat de 5 ani. România va avea 32 de reprezentanţi, cu unul mai puţin decât în mandatul anterior, din cauza aderării Croaţiei la Uniunea Europeană. La startul campaniei electorale s-au prezentat 14 partide, o alianţă electorală şi 8 candidaţi independenţi. 18 milioane de români cu drept de vot din ţară şi din străinătate sunt aşteptaţi la vot, din care 318.157 alegători din judeţul Alba.

În urma tragerii la sorţi de la Biroul Electoral Central (BEC), PDL ocupă prima poziţie pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare, iar poziţia a doua este a PMP. Urmează UDMR, PSD-UNPR-PC şi PNL.

Printre numele care regăsesc pe liste, pentru judeţul Alba se află următorii candidaţi: de la PDL, Mircea Hava care ocupă locul 11 pe listă, de la PNL, Florin Roman, locul 12 pe lista liberalilor, pe locul 14 în lista PMP se află Clement Negruţ, la PSD Victor Negrescu locul 17, iar pe 32 se află Vera Cristescu, de la Forța Civică pe locul doi se află Diana Laura Pavelescu, iar de la PNȚCD pe locul 12 este Alin Ioan Popa.

Vezi Lista canditaților la alegerile Europarlamentare

Vezi Lista presedintilor si loctiitorilor din sectiile de votare ALBA

În perioada 19-22 mai, au fost operate următoarele modificări pe listele preşedinţilor şi locţiitorilor secţiilor de votare din Alba:

Alba Iulia, Secţia 5: preşedinte Darie Bucura

Alba Iulia, Secţia 18: preşedinte Ioan Anghel

Alba Iulia, Secţia 38: locţiitor Alina Maria David

Aiud, Secţia 59: locţiitor Octavia Dumitru

Aiud, Secţia 60: locţiitor Adela Monca Tomoiag

Aiud, Secţia 65: preşedinte Delia Ocnean

Cugir, Secţia 148: locţiitor Gabriela Burbea

Hopîrta, Secţia 267: preşedinte, Mihaela Daniela Tiucă-Orian

Şona, Secţia 405: preşedinte Mariana Cîmpean

Valea Lungă, Secţia 424: preşedinte Gabriela Maria

Valea Lungă, Secţia 427: preşdinte Ioana Maria Man

Sohodol: preşedinte, Dalia Cameria Muntea

Potrivit calendarului alegerilor europarlamentare 2014, vineri, 23 mai este termen limită pentru distribuirea către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare a buletinelor de vot, a ștampilelor de control și a stampilelor cu mențiunea „votat”, a formularelor pentru încheierea proceselor verbale, a formularelor listelor electorale suplimentare și a celorlalte materiale necesare desfășurării procesului electoral.

Sâmbătă, 24 mai se încheie campania electorală.

Duminică, 25 mai, la ora 6.00 se face verificarea urnelor, a listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor

VOTUL începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

De luni, 26 mai, de la ora 21.00, până miercuri, 28 mai, ora 21.00 se pot depune cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală.

În anul 2009, prezența la vot pentru alegerile europarlamentare în România a fost de 27%.

Numărul de alegători înscriși pe listele din Alba și numărul de secții de votare pe raza unității administrativ-teritoriale stabilite prin dispoziția primarului:

Total 318.157 alegători și 439 secții de vot:

Abrud – 4816 alegători – 4 secții de vot

Aiud – 22.608 alegători – 24 secții de vot

Alba Iulia – 61.802 alegători – 50 secții de vot

Albac – 1.762 alegători – 5 secții de vot

Almașu Mare – 1.106 alegători – 5 secții de vot

Arieșeni – 1.446 alegători – 4 secții de vot

Avram Iancu – 1.339 alegători – 2 secții de vot

Baia de Arieș – 3.591 alegători – 7 secții de vot

Berghin – 1.747 alegători – 4 secții de vot

Bistra – 4.041 alegători – 5 secții de vot

Blaj – 17.171 alegători – 17 secții de vot

Blandiana – 846 alegători – 3 secții de vot

Bucerdea Grânoasă – 1.899 alegători – 2 secții de vot

Bucium – 1.390 alegători – 4 secții de vot

Câlnic – 1.367 alegători – 2 secții de vot

Cîmpeni – 6.592 alegători – 9 secții de vot

Cenade – 780 alegători – 1 secție de vot

Cergău – 1.297 alegători – 3 secții de vot

Ceru Băcăinți – 233 alegători – 1 secție de vot

Cetatea de Baltă – 2.436 alegători – 5 secții de vot

Ciugud – 2.480 alegători – 6 secții de vot

Ciuruleasa – 1.017 alegători – 2 secții de vot

Crăciunelu de Jos – 1.710 alegători – 2 secții de vot

Cricău – 1.730 alegători – 3 secții de vot

Cugir – 23.470 alegători – 22 secții de vot

Cut – 1.067 alegători – 1 secție de vot

Daia Română – 2.520 alegători – 2 secții de vot

Doștat – 751 alegători – 2 secții de vot

Fărău – 1.351 alegători – 5 secții de vot

Galda de Jos – 3.762 alegători – 7 secții de vot

Gîrbova – 1.649 alegători – 3 secții de vot

Gîrda de Sus – 1.458 alegători – 3 secții de vot

Hopîrta – 936 alegători – 5 secții de vot

Horea – 1.717 alegători – 6 secții de vot

Ighiu – 5.542 alegători – 6 secții de vot

Întregalde – 595 alegători – 4 secții de vot

Jidvei – 4.197 alegători – 5 secții de vot

Livezile – 1.181 alegători – 4 secții de vot

Lopadea Nouă – 2.338 alegători – 6 secții de vot

Lunca Mureșului – 2.066 alegători – 3 secții de vot

Lupșa – 2.785 alegători – 4 secții de vot

Meteș – 2.494 alegători – 6 secții de vot

Mihalț – 2.829 alegători – 4 secții de vot

Mirăslău – 1.843 alegători – 5 secții de vot

Mogoș – 761 alegători – 3 secții de vot

Noșlac – 1.505 alegători – 3 secții de vot

Ocna Mureș – 12.431 alegători – 11 secții de vot

Ocoliș – 554 alegători – 4 secții de vot

Ohaba – 653 alegători – 3 secții de vot

Pianu – 2.941 alegători – 5 secții de vot

Poiana Vadului – 922 alegători – 1 secție de vot

Ponor – 505 alegători – 2 secții de vot

Poșaga – 950 alegători – 5 secții de vot

Rădești – 1.121 alegători – 3 secții de vot

Rîmeț – 524 alegători – 4 secții de vot

Rimetea – 964 alegători – 2 secții de vot

Roșia de Secaș – 1.232 alegători – 3 secții de vot

Roșia Montană – 2.431 alegători – 5 secții de vot

Sălciua – 1.381 alegători – 2 secții de vot

Săliștea – 1.894 alegători – 4 secții de vot

Sîncel – 2.194 alegători – 3 secții de vot

Sîntimbru – 2.487 alegători – 4 secții de vot

Săsciori – 1.379 alegători – 6 secții de vot

Scărișoara – 1.379 alegători – 7 secții de vot

Sebeș – 26.012 alegători – 20 secții de vot

Șibot – 2.145 alegători – 4 secții de vot

Sohodol – 1.541 alegători – 4 secții de vot

Șona – 3.631 alegători – 5 secții de vot

Șpring – 2.122 alegători – 4 secții de vot

Stremț – 2.130 alegători – 3 secții de vot

Șugag – 2.357 alegători – 3 secții de vot

Teiuș – 6.199 alegători – 7 secții de vot

Unirea – 4.209 alegători – 8 secții de vot

Vadu Moților – 1.136 alegători – 1 secție de vot

Valea Lungă – 2.526 alegători – 6 secții de vot

Vidra – 1.430 alegători – 3 secții de vot

Vințu de Jos – 4.480 alegători – 7 secții de vot

Zlatna – 6.922 alegători – 11 secții de vot

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Proprietarii de centrale de apartament, vizați de o nouă taxă. Revenirea la sistemul centralizat, imposibilă la Alba Iulia

Publicat

Proprietarii centralelor de apartament riscă să fie taxaţi în câţiva ani cu sume importante. Cel care a readus în discuție acest lucru este președintele PSD, Marcel Ciolacu. 

Taxa despre care se discută neoficial este de aproximativ 150-200 de euro pe an pentru o centrală individuală, dar suma ar putea fi adaptată pentru fiecare țară, prin legislația națională, la fel cum se întâmplă la taxele pentru autoturisme.

Statele Uniunii Europene încearcă să dezcurajeze centralele individuale pe gaze, sub pretextul poluării.

În această vară se discută ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

Printre măsurile discutate sunt inclusiv cele legate de centralele de apartament.

O alternativă ar putea fi centralele de bloc sau de cartier.

Introducerea unui alt sistem de încălzire în România este nu doar costisitor, dar și greu de gestionat.

București vs. orașele mici

Spre exemplu, la București unde oamenii au fost împiedicați să își instaleze centrale și sunt dependenți de centralele de cartier, sistemul este complet nefuncțional.

Sute de mii de locuitori ai Capitalei nu au avut căldură și apă caldă în perioada iernii, iar costurile cu gigacaloria au ajuns la cote istorice.

Acest lucru nu s-a întâmplat în orașele din provincie, spre exemplu la Alba Iulia.

”Centralele de apartament sunt folosite doar atunci când ai nevoie, centralele de cartier funcționează non-stop.

Sunt curios dacă cineva poate pune la dispoziție niște studii care să arate că e mai eficient așa și că merită investiția.

Dacă este vorba doar despre taxe, atunci e clar” a spus Marius B., proprietarul unei firme care vinde centrale de apartament din Alba Iulia.

Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, ia în considerare și alte soluții:

„Cred că trebuie să avem în vedere că România, în ultimii 30 de ani, a avut o politică puternică pro-instalare gaz pentru încălzire.

O posibilitate pentru cei care stau la casă reprezintă pompele de căldură, respectiv centralele pe peleti. Sistemul care rămâne este încălzirea electrică, dar este mult mai scumpă”.

La Alba Iulia, revenirea la un sistem centralizat ar fi extrem de dificilă, dacă nu imposibilă. Asta cel puțin din punct de vedere al costurilor.

Centralele de cartier au fost dezafectate de mult, iar rețelele de distribuție din canale s-au deteriorat odată cu trecerea timpului.

Ultimii albaiulieni au renunțat la încălzirea centralizată acum 9 ani, în 2012.

Oamenii folosesc centralele individuale, multe dintre ele eficiente și extrem de confortabile din punct de vedere al vieții de zi cu zi.

La fel se întâmplă și în alte orașe din țară, unde oamenii e puțin probabil să fie dispuși să renunțe la ele.

Ce se întâmplă la nivel european

Brian vad Mathiesen este un cercetător universitar, specializat în sisteme inteligente de energie, la Universitatea Aalborg, Danemarca.

El a spus că centralele pe gaz au o viață de 12-15 ani, astfel încât orice interdicție ar trebui stabilită în următorii câțiva ani pentru a face diferența – și pentru a pregăti cetățenii pentru o nouă paradigmă.

Brian vad Mathiesen spune că acest lucru nu ar trebui să fie decis de Comisie. Ar trebui să solicite statelor membre să decidă și să aibă o dezbatere la nivel național, astfel încât fiecare țară să poată veni cu propriul ei termen.

Cercetătorul crede că soluția ar fi extinderea sistemelor de încălzire centralizată, alături de folosirea noilor tehnologii pentru încălzire, și anume pompele de căldură, care au devenit accesebile pentru mare parte populație, combinate cu folosirea panourilor fotovoltaice.

Noua directivă europeană revizuită pentru energia regenerabilă, care ar urma să fie adoptată la jumătatea acestei veri descurajează puternic folosirea gazelor pentru încălzire, pe viitor, scrie euractiv.

Va fi descurajată utilizarea gazelor naturale pentru încălzire și, mai mult, s-ar putea chiar impune ținte temporale pentru a se renunța la actualele sisteme de încălzire cu gaze care sunt deja în funcțiune.

Foarte pe scurt spus: va fi descurajată inclusiv montarea centralelor termice individiuale pe gaze, utilizarea celor actuale și, pe viitor, ele s-ar putea chiar interzice, pe baza unui calendar.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Câți români au fost informatori ai fostei Securități, în România comunistă. Marius Oprea: Au fost preluați de noile structuri

Publicat

Peste o jumătate de milion de români au fost informatori ai Securității în perioada comunistă, potrivit cercetătorului Marius Oprea. 

Acesta citează date din arhiva lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care s-a ocupat intens de această problemă și care a creat și o lege care îi poartă numele.

Potrivit lui Oprea, CNSAS nu a avut acces la cartoteca fostei Securități, care conținea evidența informatizată a ”rețelei informative”, care a fost preluată din mers de noul SRI.

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

Câți au fost

”Informatorii Securităţii au fost mulţi: în total, peste jumătate de million de oameni (mai precis, există 507.003 ”dosare de reţea” arhivate).

Dintre aceştia, 144.289 erau activi şi furnizau informaţii Securităţii în 1989, dosarele lor fiind ”în lucru” la ofiţeri. Deci, în total 651.302 de informatori despre care ”se ştia”.

Ei n-au rămas de izbelişte: au fost preluaţi de noile ”strucruri de informaţii”, în special de SRI – cum s-a întâmplat şi cu securiştii care-i recrutaseră.

Aşa s-a făcut că numărul doarelor acestora care au ajuns la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost mult mai mic” arată cercetătorul Marius Oprea, într-un articol publicat de Mediafax.

Categorii de informatori, potrivit lui Marius Oprea:

Prima categorie, aşa-zisele gazde, erau cei care, cu voie sau de nevoie (adică în urma unui şantaj), îşi puneau locuinţa periodic la dispoziţia unui ofiţer de Securitate.

Acesta din urmă îşi putea întâlni astfel sursele de informaţii în condiţiile de conspirativitate prevăzute de regulament.

A doua categorie o constituiau colaboratorii Securităţii, care erau cam jumatăte din totalul celor înregistraţi în evidenţele reţelelor informative. Ei aveau întâlniri ocazionale cu securiştii, oferindu-le informaţii semnate.

Cei care acceptau compromisul până la capăt, deveneau informatori. În acel moment, declaraţiile anterioare sau orice document care cuprindea datele lor de identitate, excluzând angajamentul si registrul de evidenţă erau distruse, pentru a se asigura protecţia reţelei informative.

După ce, printr-un acord scris, informatorul primea un pseudonim operativ, colaborarea lui cu Securitatea lua un caracter organizat, întâlnirile cu ofiţerul de legătură devenind mai mult sau mai puţin periodice.

Ultima categorie la care registrele reţelei informative a Securităţii fac referinţă o constituie rezidenţii. Ei erau oameni în care Securitatea avea deplină încredere, fiind capabili să-şi dezvolte chiar o mini-reţea informativă proprie şi chiar să treacă la iniţiative, în postura unor ofiţeri de Securitate sub acoperire.

Fiind lunar plătiţi pentru activitatea lor, rezidenţii erau consideraţi un fel de securişti cu jumătate de normă.

De altfel, foarte mulţi dintre ei erau capabili prin poziţie socială şi pregătire de o colaborare la un asemenea nivel cu Securitatea.

O categorie aparte au fost membrii de partid folositi în “munca de Securitate”, numiţi în documentele  operative “persoane de sprijin”.

După 1968, conform ordinelor date de Ceauşescu personal, un comunist nu putea fi racolat de Securitate ca informator, decât cu avizul forurilor de partid locale, cerut expres şi nominal de către şeful inspectoratului Securităţii. Acordul nu era niciodată refuzat.

Evidenţa acestor informatori mai de soi era ţinută de primul secretar al judeţului, de ofiţerii care îi aveau în reţea şi de şeful Inspectoratului, care emitea adresele în vederea aprobării către primul secretar.

Ceea ce se poate reconstitui mai greu, dar totuşi se poate, prin cercetarea dosarelor celor urmăriţi de ei (pentru că delaţiunile nu li se păstrau în mape nominale), este activitatea de turnător a fiecăruia. Cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu…

Ofițerii de Securitate aveau obligația de serviciu de a racola minim 40 de informatori.

Sursă: Marius Oprea – Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Românii se vor putea trata în spitale private, de la 1 iulie. Cum va funcționa sistemul bazat pe ”contribuția personală

Publicat

Românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Măsura intră în vigoare de la 1 iulie. 

Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare.

În acest interval, beneficiarul  poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.

De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată.

„Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.

Pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului – detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.

Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.

Alte detalii pe: Digi24

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate