Actualitate
EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: ”Capcane” din subiectele de la proba de ROMÂNĂ. Ce ar fi putut greși elevii la examen
După prima probă la examenul de Evaluare Națională, cea scrisă la Limba și literatura română, unii dintre elevi au spus că subiectele nu au fost grele.
Însă cadrul special de desfășurare a examenului – măștile pe față, emoțiile și lipsa de concentrare ar fi putut să-i influențeze la rezolvarea acestora.
Unii profesori au identificat posibile ”capcane” din subiectele la Română, ce ar fi putut determina greșeli în rezolvarea acestora.
În ceea ce privește compunerea de la subiectul al doilea, aceasta a fost aceeași din testul de pregătire nr 16 publicat de minister.
Un cadru didactic a explicat pentru edupedu.ro care dintre cerințe ar putea fi problematice pentru candidați.
Subiectul I
În ceea ce privește cerințele cu găsirea unor sinonime și explicarea rolului cratimei, în opinia profesorului, ar fi fost ușor dacă era învățată teoria.
La punctul 3 (cerință: Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: lumina aceea fierbinte oprită în hârtia geamului, o ușă care dădea într-un balconaș” – 4 puncte/ Rezolvare: oprită = participiu cu valoare adjectivală prin conversiune (procedeul adjectivizării); balconaș = substantiv derivat cu ajutorul sufixului diminutival „-aș”), o posibilă greșeală era să nu fie identificată conversiunea și să se confunde cu derivarea.
La punctul 4, diftongul, putea fi identificat greșit cuvântul geamantane. Profesorul spune că acesta nu are diftong deoarece vocala e are valoarea 0, dispare.
Vezi și Subiectele la MATEMATICĂ 2020 la Evaluarea Națională
La punctul 5 (două idei principale/secundare din textul dat), puteau fi confundate ideea principală care sintetizează și cea secundară, care poate cuprinde și detalii (explicația este în text).
Subiectul II:
La punctul 1 și 2, elevi trebuiau să fie atenți să scrie complet cerințele (data, județul; sursa, titlul articolului).
La punctul 3 (modul și timpul verbelor ”a avut” și ”să renunțe”) – trebuia cunoscută teoria, gramatica.
La punctul 4 (funcția sintactică a cuvintelor ”traseul” și ”lui” din ”traseul marelui inventator român este deviat de la adevăratele lui aspirații și aptitudini”) – în cazul ”lui” = atribut pronomial genitival, pronume personal, să nu fie confundat cu pronumele posesiv ”său” și să greșească funcția punând întrebarea greșit „aspirațiile cui?”, în loc de „ale cui aspirații?”.
sursă: edupedu.ro
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News