Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Materia din care vor fi pregătite subiectele pentru clasa a VIII-a. Programa de examen


Publicat

examen teza lucrare

Ministerul Educației a publicat programele pentru Evaluare Națională clasa a VIII-a. Este vorba despre conținuturi aferente semestrului I la Limba și literatura română, Matematică și Limba maternă, pe baza cărora vor fi elaborate subiectele de examen. Reamintim că ministerul a anunțat că a fost eliminată materia din semestrul al doilea.

Miercuri ar urma să fie publicate noi teste de antrenament pentru examen.

Citește și EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Toate testele de pregătire pentru examen și baremele. Ce trebuie să știe elevii de clasa a VIII-a

Noile programe de examen pentru Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a, respectiv noile programe pentru susținerea probelor scrise ale examenului național de Bacalaureat în anul școlar 2019-2020, sunt aprobate prin Ordinul de ministru 4115/10 aprilie, publicat în Monitorul Oficial.

Programa pentru disciplina Limba și literatura română

Programa pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

VEZI EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: SUBIECTELE la Limba și literatura română, prima probă a examenului pentru absolvenții clasei a VIII-a

Subiectele pentru Evaluarea Națională vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare actualizate pentru clasele V-VIII.

1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

Competențe specifice / Conținuturi asociate

1.1  dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date:

– idei principale, idei secundare; ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text; moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog); structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); subiectul operei literare, momentele subiectului; procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); trăsăturile specifice genurilor epic și liric în texte la prima vedere; trăsături ale speciilor literare în texte la prima vedere: schița, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina populară; texte literare (populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii); texte nonliterare.

1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației:

– arhaisme, regionalisme și neologisme; cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune; categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcții pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite; mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; despărțirea cuvintelor în silabe; semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză; semne ortografice: cratima, punctul; valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă și de stil în textul literar; figurile de stil, versificația; categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; elemente de sintaxă a propoziției și a frazei: probleme de acord; funcții sintactice (predicatul verbal şi predicatul nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival genitival, atributul substantival prepozițional, atributul substantival apozițional; atributul pronominal genitival, atributul pronominal prepozițional; atributul adverbial; atributul verbal; complementul direct; complementul indirect; complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod); tipuri de propoziții – principale și subordonate (propoziția subordonată predicativă, propoziția subordonată subiectivă; propoziția subordonată atributivă; propoziția subordonată completivă directă); propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat.

1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor

– elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.

2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competențe specifice / Conținuturi asociate

2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă:

– elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev; părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă și corectă; redactarea unor texte reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural); evidențierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într-o descriere; redactarea unor scurte narațiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor); redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj; motivarea apartenenței unui text la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar; prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificația titlului, procedeele de expresivitate artistică învățate și semnificația/mesajul textului dat; exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere.

2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație:

– elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă; folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență); enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă); expansiunea și contragerea.

Programa pentru disciplina Matematică

Subiectele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.

Competenţe generale ale disciplinei

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete

4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora

5. Analizarea şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă

6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

Vezi integral competențe și conținuturi – Matematică (clasele V-VIII), AICI.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: 10 MAI, ZIUA REGALITĂȚII. Istoria Monarhiei în România, de la sosirea prinţului Carol în Bucureşti, în 1866

Publicat

incoronare 2

Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

În primul rând, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.

10 Mai este marcată în România ca zi de sărbătoare națională, potrivit Legii nr. 103/2015, publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015.

Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.

În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului.

incoronare_bun

Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 „pentru” și doar 244 ”contra”—, prințul Carol a devenit domnitor al României.

La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923.

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: „În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”.

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că „răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată.

Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării.

În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.

În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

incoronare 3

La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei.

Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: „Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (…) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !”

După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.

sursa: agerpres, realitatea.net

sursă foto: rfi.ro, realitateaTV.net, istorie-pe-scurt.ro

sursă video: Youtube Nicu Neag

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Campanie de colectare a deșeurilor electrice la Alba Iulia. Care este programul și procedura

Publicat

O nouă campanie de colectare a deșeurilor electrice se desfășoară la Alba Iulia până în 5 iunie. Cei care doresc să predea aparate electrice de care nu mai au nevoie în gospodărie au la dispoziție acest serviciu gratuit.

Organizatorii RoEcollect, împreună cu Asociația RoRec, Primăria Municipiului Alba Iulia și Garda de Mediu Alba, invită toți cetățenii să se implice în acest program.

Pentru cei care au echipamente electrice mari și grele, există serviciul gratuit de colectare care poate fi apelat la 0755.406.406, număr cu tarif normal, de luni până vineri, între orele 09.00-17.00.

Toate comenzile venite până pe data de 4 iunie vor fi preluate de operatorul de colectare RoEcollect, pe bază de programare telefonică sau prin completarea formularului disponibil aici, direct de la domiciliile dumneavoastră sau de la birou.

Echipele operatorului local vă vor suna în maximum trei zile lucrătoare de la plasarea comenzii, pentru a stabili ziua și intervalul orar de ridicare a deșeurilor.

Echipajele lucrează conform legilor referitoare la prevenția COVID-19.

Europenii produc anual în jur de 10 miliarde de kilograme de deșeuri electrice.

În România doar 10% (aproximativ) din deșeurile electrice sunt colectate. Celelalte electronice aruncate au fost fie reciclate în condiții neconforme, comercializate ilegal, exportate sau pur și simplu aruncate în coșurile de deșeuri reziduale, transmit organizatorii campaniei.

Potrivit sursei citate, chiar și în puținele state membre ale UE cu sisteme de raportare robuste și eficiente, monitorizarea eforturilor de decontaminare și condițiile de tratament la standarde nu sunt întotdeauna în siguranță. DEEE conțin multe materii prime critice care se pierd la gropile de gunoi.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Miercuri începe Evaluarea Națională la clasa a VI-a. Modele de subiecte – Limbă și comunicare, Matematică și Științe ale naturii

Publicat

Miercuri, 12 mai, va fi prima probă de Evaluare Națională 2021 pentru clasa a VI-a. A doua este programată joi, 13 mai. Săptămâna viitoare vor fi testările pentru clasa a IV-a.

După cum a anunțat ministrul Educației, probele vor fi susținute cu prezența fizică a elevilor la acestea și respectarea normelor de prevenire COVID.

Calendar Evaluare Națională 2021 clasa a VI-a

  • Limbă şi comunicare – 12 mai 2021
  • Matematică şi Ştiinţe ale naturii – 13 mai 2021

Subiectele vor fi concepute după modelele testelor PISA. Fiecare probă va dura o oră.

Modele de subiecte pentru Evaluare Națională 2021 clasa a VI-a publicate de Ministerul Educației:

Model subiect/Test 1 Limbă și comunicare_Engleză_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Limbă și comunicare_Engleză_EN VI 2021

Model subiect/Test 1 Limbă și comunicare_Franceză_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Limbă și comunicare_Franceză_EN VI 2021

Model subiect/Test 1 Limbă și comunicare_Germană_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Limbă și comunicare_Germană_EN VI 2021

Model subiect/Test 1 Limbă și comunicare_Italiană_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Limbă și comunicare_Italiană_EN VI 2021

Model subiect/Test 1 Limbă și comunicare_Spaniolă_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Limbă și comunicare_Spaniolă_EN VI 2021

Model subiect/Test 1 Matematică şi Ştiinţe ale naturii_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Matematică şi Ştiinţe ale naturii_EN VI 2021

Pentru elevii de clasa a IV-a, probele de Evaluare Națională vor fi în perioada 18-20 mai, iar pentru cei din clasele a II-a, în 25-28 mai.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România, campioană la nesiguranță rutieră: 85 de victime la un milion de locuitori în anul 2020, dublul mediei din Europa

Publicat

Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura arată că, în ciuda faptului că în anul 2020 au fost restricții de circulație din cauza pandemiei, România a fost tot la coada clasamentului siguranţei rutiere, cu 85 de victime la un milion de locuitori, peste dublul mediei europene.

”Chiar și în anul pandemic 2020, România a fost tot la coada clasamentului siguranței rutiere, cu 85 de victime la un milion de locuitori, peste dublul mediei europene.

Comisarul Adina Vălean cere investiții în domeniu. Suntem de acord, cu mențiunea că banii trebuie cheltuiți cu cap. Fără o schimbare radicală de strategie și de atitudine față de factorul uman, vom rămâne repetenții Europei (și) la acest capitol.

Spre exemplu, adăugarea de benzi la bulevardele urbane, preferată de mulți primari deoarece aduce voturi, face acele drumuri mult mai greu de traversat de către pietoni.

Concentrarea discursului public pe autostrăzi nu va schimba radical poziția codașă a României din cauză că aproape jumătate din victime sunt pietoni și bicicliști, cea mai mare pondere din Europa!

Discutăm de mulți ani pe forumul peundemerg.ro despre Viziunea Zero pentru siguranță rutieră (detalii în document:Viziunea ZERO care pornește de la ideea că oamenii nu sunt perfecți și că pot greși. Niciun efort de a preveni eroarea umană prin infrastructură nu este prea mare.

Numărul acceptabil de vieți umane pierdute pe șosele este zero.

Deci siguranța poate fi crescută preponderent prin infrastructură, nu prin legislație. Așadar, propunerea legislativă recentă de a impune o viteză maximă pe bicicletă este caraghioasă.

Viziunea Zero: Ce urmează, viteza maximă la mersul pe jos?

În spiritul Viziunii Zero, pietonii și bicicliștii sunt participanți la trafic neprotejați, deci trebuie protejați cu infrastructură, și nu blamați regulat cu expresii de tipul „indisciplina pietonilor”.

Remarcăm că politicienii nu se gândesc la aceștia pentru că mulți dintre ei se deplasează exclusiv cu mașina.

Viziunea Zero presupune și ținte clare, precum reducerea cu 50% a victimelor din România într-un deceniu.

Ea nu poate fi aplicată de un singur minister, ci la nivel guvernamental, iar responsabilul cu siguranța rutieră din guvern trebuie să fie tras la răspundere dacă țintele parțiale la 2 ani nu sunt atinse.

Investițiile necesare trebuie derulate la mai multe niveluri, de la separare de sens pe drumuri naționale la măsuri de protecție a pietonilor și bicicliștilor în localități.

Observăm zi de zi dificultăți de coordonare între autorități și implementarea Viziunii Zero știm că va fi o provocare, dar trebuie luat taurul de coarne!” scriu cei de la Asociația Pro Infrastructură.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate