EXCURSII și DRUMEȚII inedite în județul Alba. Care sunt cele mai frumoase locuri de vizitat, la sfârșit de mai

Județul Alba este înzestrat cu numeroase frumuseți naturale. Începând de la cetăți, mănăstiri, chei și peșteri, continuând cu sate răsfirate, înzestrate cu tradiții și obiceiuri populare.

De la Cetatea Alba Carolina până în Munții Apuseni, unele dintre cele mai atractive zone turistice din țară, vizitatorii pot retrăi istoria orașului Marii Uniri și se pot delecta cu peisaje, faună și floră, poposind la Cascada de la Vidra sau străbătând șoseaua Transalpina.

Citește și Ghid de vacanță, iunie 2021: Condiții de călătorie și restricții în țările preferate de români pentru concediul din această vară

Fără îndoială, principala atracție turistică se află chiar în orașul reședință a județului.

Cetatea Alba Carolina

Cetatea bastionară Vauban atrage mii de turişti care vin să viziteze Cetatea și șanțurile acesteia, participând la evenimentele organizate aici.

Aceasta a fost construită în formă de stea, la începutul secolului al XVIII-lea, pe Dealul Citadelei, cu rol în apărare și consolidare a puterii habsburgice, pe plan local.

Cea mai mare cetate din România oferă numeroase puncte turistice care pot fi vizitate.

Doritorii pot trece sub Porțile Cetății și pot vizita cele două catedrale: Catedrala Încoronării și Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail.

Vizitatorii pot alege ce traseu turistic vor să parcurgă. Opțiunile sunt:

• Traseul celor Trei Fortificaţii;
• Traseul Porţilor;
• Traseul Neamului Românesc;
• Traseul Sudic;
• Traseul Estic;
• Traseul Nordic.

Cei care ajung înainte de ora 12.00 la Poarta a III-a vor lua parte la ceremonia de schimbare a gărzii, care are loc în fiecare zi.

Sala Unirii este una dintre cele mai importante clădiri din țară. Aici s-au ținut lucrările Marii Adunări Naționale, la 1 decembrie 1918.

În acest loc, încărcat cu istorie, a avut loc Marea Unire, dar și moartea lui Horea.

Facem trecerea din „inima Cetății” și ne deplasăm înspre Sebeș.

Orașul este situat la 20 kilometri de municipiul Alba Iulia și se ajunge ușor pe DN1.

Biserica Evanghelică din Sebeș

Sursă foto: Facebook – Biserica Evanghelică Lutherană – Sebeș

La jumătatea secolului al XII-lea, în locul unde se află acum Biserica Evanghelică, era situată o biserică din lemn.

Sașii care erau stabiliți în zonă, au ridicat, la începutul secolului XIII, o bazilică romanică.

În acea perioadă au existat invazii, biserica fiind distrusă. Sașii au reînceput construirea ei, însă de această dată realizat-o în stil gotic.

Biserica are o vechime de aproape 8 secole.

Orga bisericii este folosită o singură dată pe an, de Paște.

Există o adevărată organizare a slujbelor bisericești, în sensul că, fiecare persoană știe locul pe care se așază, în biserică.

Tinerii ocupă locurile din spate, cele din față fiind rezervate vârstnicilor.

Rămânem situați în orașul Sebeș, pentru a vizita o clădire devenită muzeu.

Casa Zapolya

Sursă foto: Facebook – Dorin Nistor – Primar

Este amplasată în centrul orașului, Sebeș, lângă Primărie. Casa a fost construită în secolul al XV-lea, fiind un mic palat ce a servit ca sediu al Dietei Transilvaniei, iar mai târziu ca reşedinţă a voievozilor provinciei.

Denumirea clădirii provine de la regele Ungariei, Ioan Zapolya, decedat în această locație.

Se presupune că demisolul clădirii a fost folosit drept închisoare.

Din 1951, „Casa Zapolya” a fost transformată în muzeu.

Monumentul a fost restaurat în perioada 1960-1962.

În toamna anului 2001 muzeul din Sebeş şi-a schimbat titulatura în Muzeul Municipal „Ioan Raica”.

Dealul cu melci

Este o arie protejată, de interes național, situată pe partea stângă a văii Arieșului, în Țara Moților, la 15 kilometri vest de Câmpeni și la 10 kilometri nord de comuna Vidra.

Zona protejată se întinde pe o suprafață de 0,6 ha și are o vechime de 60-70 milioane de ani.

Rezervația este una dintre cele mai spectaculoase puncte fosilifere din Transilvania.

Din punct de vedere geologic, reprezintă un conglomerat de gresii și marne în care sunt încrustate 35 de specii de moluște.

În milioane de ani, bancuri imense de melci s-au pietrificat, rezultând rezervaţia din prezent.

Pentru a ajunge la Dealul cu melci puteți alege ruta dinspre Arieșeni spre Câmpeni.

Vă deplasați 35 de kilometri până la barajul de la Mihoiești.

Aici veți vedea un indicator spre muntele Găina.

Traversați barajul și urmați drumul asfaltat. În comuna Vidra, pe partea dreaptă, o să observați un panou informativ cu locația în care vreți să ajungeți.

„Dealul cu melci” este situat la aproximativ 20 de kilometri de la baraj.

Castelul Templul Cavalerilor

Sursă foto: Facebook – Castelul Templul Cavalerilor

Situat în Cheile Vălișoarei, numite și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii, Castelul are o vechime de aproape 700 de ani.

Istoria acestuia spune că la origine, acesta a fost punct de vamă al Imperiului Austro-Ungar.

Se spune că a fost construit de un nobil, după care a fost transformat în cazarmă militară.

In timpul celui de-al Doilea Război Mondial, castelul a ajuns ruine, ulterior fiind reconstruit, recăpătând parțial aspectul medieval.

Turiștii pasionați de drumeții pot alege traseul Castelul templul Cavalerilor – Versantul drept, care este ușpr de parcurs și are o durată de 2 ore și 30 de minute.

Altitudinea maximă a cheilor este de 779 metri. Se pot observa patru versanți: Colţul Cetăţii, Colţul Vilii, Colţul Diacului şi Colţul Bogza.

Cheile sunt situate între Alba și Cluj, pe DJ 107M.

Cascada Vârciorog

La ieșirea din comuna Arieșeni, pe drumul național 75, există un indicator care ne semnalizează prezența cascadei Vârciorog.

Drumul este marcat cu punct galben, pe lângă afluentul râului Alb.

Este o arie protejată, de interes național, situată în vestul Transilvaniei, in apropierea satului Vanvucești, Arieșeni.

Aria naturală se află în sud-estul munților Bihorului, cursul superior al văii Vârciorog, afluent al Arieșului Mare.

Cascada este o spectaculoasă cădere de apă de peste 15 metri înălțime și se află într-o pădure de conifere, la poalele Vârfului Piatra Grăitoare.

Reprezintă una dintre cele mai vizitate obiective turistice din zona Arieșeni-Vârtop.

Traseul este accesibil pe tot timpul anului.

În apropierea cascadei poate fi vizitat Vârful Piatra Grăitoare.

Pentru a ajunge la cascadă, din centrul comunei Arieșeni, urmați drumul național înspre Vârtop.

După aproximativ 2 kilometri, pe partea stângă veți observa un indicator care vă ghidează înspre locație.

Ghețarul de la Scărișoara

Un alt obiectiv valoros, dar și spectaculos este Ghețarul de la Scărișoara. Acesta datează din preajma anului 1847.

Peștera adăpostește al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei.

De asemenea, este una dintre cele mai importante peșteri din țară.

Se deschide la suprafață sub forma unui aven, această formă însemnând o intrarea verticală de peșteră, având 48 de metri adâncime.

Coborând scările metalice, se face accesul spre Sala Mare, în mijlocul acesteia aflându-se un bloc de gheață.

Cea mai spectaculoasă zona a Ghețarului este Biserica. În această zonă se află stalactite și stalagmite care își schimbă dimensiunea în funcție de anotimp.

Este vechi de 4000 de ani, are o grosime de 22 metri și lungime de 400 metri.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

Schitul „Izvorul Tămăduirii”, Poșaga

Schitul este situat în Poșaga, la jumătate de oră de localitatea Sălciua, lângă pârâul „Valea Poșegii”.

A fost construit în anul 1933 și oferă o demonstrație de istorie, dar și un peisaj grandios.

Este înconjurat de un gard de piatră pe care sunt pictate chipuri ale domnitorilor și personajelor istorice, începând de la Burebista până la Horea, Cloșca și Crișan.

Poarta mănăstirii este realizată din lemn de stejar, asemeni bisericii, realizată pe o fundație de piatră.

In apropiere, la circa 100 de metri, regăsim vestitul izvor, numit “Izvorul Tămăduirii”. Acesta este cunoscut ca fiind o apă curgătoare cu proprietăți tămăduitoare.

Se spune că, multe femei care au băut apă din acest izvor, s-au vindecat de boli incurabile.

La circa 5 kilometri distanță de schit se găsesc Cheile Poșegii.

Pentru a ajunge la schit, se merge din Turda, pe Valea Arieșului, cam 40 de kilometri, iar apoi se face dreapta pe sub pod.

Se trece prin satul Poșaga de Jos, un sat cu un drum foarte îngust cu o singura banda de mers, dar asfaltat.

Transalpina

Transalpina este cea mai înaltă șosea din țară. Aceasta străbate Munții Parâng de la nord la sud, trecând prin județele Alba, Sibiu, Vâlcea și Gorj.

Transalpina atinge altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Mai este denumită și „Drumul regelui”, deoarece Regele Carol al II-lea, în anul 1935, a inaugurat traseul la Poiana Sibiului, împreuna cu familia regală.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar.

Deşi oficial este închis traficului rutier, din cauza lucrărilor de amenajare în desfăşurare, drumul a devenit o atracţie pentru turiştii din toate colţurile ţării, dar şi pentru străinii care vizitează România.

Ruta integrală a Transalpinei (DN 67 C, lungime 134 km): Sebeș – Petrești – Sebeșel – Săsciori – Laz – Căpâlna – Mărtinie – Șugag – lacul Tău – lacul Oașa – Obârșia Lotrului – Rânca – Novaci.

Cascada Vidra

Cascada Vidra mai este cunoscută și sub denumirea de Cascada de la Pișoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri.

Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase.

Este o rezervație peisagistică, aflată pe un prag stâncos de calcare.

În jurul său se află o pădure de amestec conifere-foioase, lângă cascadă situându-se, de asemenea, trei bolovani gigantici.

La 500 de metri de cascadă, lângă drumul asfaltat, poate fi vizitat Dealul cu melci.

Pentru a ajunge la Cascada Vidra: de la ieşirea din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 kilometri, vei ajunge în satul Nemeş, comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

Cetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii

Se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 kilometri nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, locaţia fiind aflată la 1.083 m altitudine.

Este situată la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii.

A fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

Un lucru interesant este acela că, au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor.

S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o forma rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-romană.

Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60.

Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţă din perioada clasică a civilizaţiei dacice, obiecte de ceramică, sticlă şi vase de bronz.

Accesul la Piatra Craivii se face pe ruta Alba Iulia – Șard (DN 74) – Bucerdea Vinoasă (DJ 107 H), iar distanța din Alba Iulia la locație e de 20 de kilometri.

Satul Rimetea

Satul Rimetea este situat în județul Alba, în nordul Depresiunii Trascăului, la o altitudine de 550 de metri.

Este înconjurat de masive montane mai înalte cu 500 – 600 de metri și este străbătut de la nord la sud de râul Rimetea.

Este, probabil, cel mai frumos sat din Transilvania, atât din punct de vedere arhitectural, cât și cu privire la mediul înconjurător.

Este singurul sat din România distins cu premiul „Europa Nostra” al Comisiei Europene pentru conservarea patrimoniului cultural material.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra in Patrimoniul Mondial.

Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele şi să le păstreze stilul autentic.

În satul Rimetea vizitele turiștilor sunt foarte dese. Aceștia sunt impresionați de casele albe şi ferestrele verzi ale acestora, neschimbate de sute de ani.

Satul are o populație majoritară de origine maghiară.

Interesant este că, mai mult de jumătate din cele 300 de case, își păstrează culoarea albă, specifică secolului XIX.

În anul 2000, Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice a desemnat localitatea Rimetea drept zonă arhitecturală şi urbană protejată.

Pentru a ajunge în această localitate, dinspre Alba Iulia, se urmează drumul spre Aiud şi de acolo către Buru, pe Drumul Național 75, ce trece prin valea Aiudului.

Peștera Poarta lui Ionele

Este situată pe teritoriul comunei Gârda se Sus, în Munții Bihorului, la o altitudine de 810 de metri si are o lungime de 131 de metri.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice.

Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor.

Peștera este foarte bine amenajată și iluminată.

În perioadele ploioase sau după trecerea iernii, în interiorul peșterii, poate fi admirată o cascadă și un lac subteran.

Ultima parte a locației este rezervată doar oamenilor de știință, deoarece în această zonă se află casa unei colonii de lilieci.

Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 kilometri drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Cetatea Colțești

Pe drumul ce face legătura între Aiud şi Buru, în nord-vestul judeţului Alba se află Cetatea Trascăului din Colțești, una dintre reperele turistice cunoscute și apreciate de turiști.

Aceștia pot vedea o panoramă deosebită asupra munţilor Piatra Secuiului şi Colţii Trascăului.

A fost construită în anul 1296, pentru apărare, după invazia tătarilor de la 1241.

A fost căminul familiei nobile Thoroczkay, care stăpânea ţinutul nordic al actualului judeţ Alba, din care făceau parte Rimetea şi Colţeşti.

Zidurile au cedat odată cu venirea răscoalei ţărăneşti conduse de Gheorghe Doja, în anul 1514 şi cu incendierea din anul 1713, de către austriecii conduşi de generalul Tiege.

Astăzi, mai pot fi observate doar ruinele celui mai bătrân turn, aşezat pe piscul cel mai înalt, turnul-donjon, un corp de clădire cu mai multe încăperi și o curte.

Turnul-donjon măsoară 20 de metri şi  are 5 etaje.

Cetatea Colțești este situată la aproximativ 5 kilometri sud-vest de satul Rimetea.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă

Sursă foto: Jidvei.ro

Este situat în Cetatea de Baltă, pe malul Târnavei Mici, construit și reconstruit în stilurile renascentist, baroc, avangardist și extravagant pentru acea perioadă, pe alocuri.

Castelul cu patru turnuri a fost ridicat între anii 1615-1624 de Miklos Bethlen, Cancelarul Transilvaniei în acea vreme.

Între anii 1769-1773 a fost reamenajat în stil baroc.

Castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor, de la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare, în perioada comunistă, perioadă în care mobilierul original, decorațiunile și piesele de colecție au dispărut sau au fost distruse.

Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei.

Motivul este acela că, după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului.

Pentru renovarea castelului, familia Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro.

Cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă, pentru a vedea acest castel, trebuie să știe faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

Din 2020 la Castelul de la Cetatea de Baltă se pot face și cazări și degustări de vin pe baza unor programări.

Iezerul Ighiel

Cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România se află la 25 de kilometri de Alba Iulia.

Situat în vestul Transilvaniei, în partea estică a Munților Trascăului, la o altitudine cuprinsă între 900 și 1.276 m, lacul are o suprafață de 20 ha și oferă turiștilor un peisaj pitoresc.

Este o arie protejată din judeţul Alba, aparţinând, administrativ, de satul Ighiel din comuna Ighiu, fiind o rezervație naturală de tip mixt.

Rezervația a fost constituită în 1969, prin Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean Alba.

Iezerul Ighiel s-a format în calcare jurasice masive dispuse peste un fundament de roci eruptive bazice (diabaze și diabaz-porfirite).

Vegetația inițială a fost constituită din păduri de fag, în care apărea diseminat carpenul și bradul.

În ultimii 80 de ani s-au plantat pini și molid, în câteva mici areale, la nord de lac și pe Valea Iezerului, cu scopul fixării versanților.

În pătura erbacee a pădurilor de fag se întâlnește o floră bogată.

Accesul se face pe DN74 din Alba Iulia până la Șard, apoi pe DJ107H până la Ighiu și mai apoi, pe DJ106H, până în localitatea Ighiel.

Aici se termină și drumul asfaltat, urmând apoi un drum forestier, îngust și anevoios, paralel cu pârâul Ighielului, până la lac.

Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” Aiud

Sursă foto: Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia

Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” este situat pe „Râpa Robilor”, în localitatea Aiud, şi a fost înfiinţat în 1 ianuarie 2005.

Biserica mai este numită și  „Calvarul Aiudului” și a fost sfinţit de Mitropolitul Bartolomeu în anul 2005.

Lăcaşul de cult a fost construit în memoria martirilor din temnițele comuniste româneşti, a celor omorâți pe nedrept, iar arhitectura a fost proiectată de Anghel Marcu și Nicolae Goga.

Pe acoperișul schitului sunt amplasate 14 cruci îngemănate. Acestea exprimă suferința celor privați de libertate.

Pentru a ajunge în interiorul bisericii, trebuie coborâte 24 de trepte.

Mănăstirea este aşezată pe strada Eroilor, numărul 3, în Aiud.

Poiana Narciselor de la Negrileasa

Este o locație superbă din Munții Apuseni, situată în Munţii Metaliferi, la est de Vârful Vâlcoi (1.348 m), între Valea Negrilesei şi Valea Grozei.

Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1.150 şi 1.250 metri.

Rezervaţia are o suprafaţă de aproximativ 45 de hectare.

Poiana Narciselor a fost declarată din anul 1995 arie protejată şi se află în custodia Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.

Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare.

Anual, la Negrileasa se serbează „Sărbătoarea Narciselor”.

Toți cei de aici din Apuseni povestesc cu farmec despre cum Negrileasa, un munte aflat la granița dintre comunele Mogoș și Bucium s-a făcut cunoscut datorită imensei coroane de narcise care an de an în luna mai albesc toate poienile din vârful muntelui.

Pe vremuri, ca și acum, poienile acestui munte reprezintă locul în care ciobani din toate părțile se întâlnesc, își povestesc peripețiile și se pregătesc pentru un nou an.

În poiană se ajunge din DN 74 Alba Iulia – Abrud, pe DJ 107, modernizat, care duce la Bucium.

De aici se urmează drumul comunal spre satul Valea Negrilesei, din care se desprinde un drum forestier până la limita rezervaţiei.

Se mai poate ajunge urmărind DN 74 Alba Iulia – Abrud până în satul Feneş apoi pe Valea Feneşului se trece după 10 kilometri prin Rezervaţia “Cheile Feneşului” iar după încă 15 kilometri, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor“.

Rezervația Detunatele

Sursă foto: Facebook – Romania-Istorie/ Turism

Rezervaţia Detunatele din Munţii Apuseni este un alt loc mirific al județului Alba, situată în Munții Metaliferi, lângă orașul Abrud, în comuna Bucium.

Rezervația se întinde pe 24 de hectare.

În rezervație se află două astfel de zone: Detunata Golașă şi Detunata Flocoasă.

Denumirea de Detunata Golașă vine de la faptul că, această zonă, nu este foarte împădurită.

Are multe măguri vulcanice, o suprafață imensă de bazalte prăbușite și o înălțime de 1.258 de metri.

Denumirea celei de-a doua detunată vine de la opusul celei dintâi. Aceasta este izolată și plină de molid.

Cum se ajunge în rezervație

Ca să ajungi să în zonă, trebuie să-ți alegi ca punct de pornire a drumeției localitatea Bucium din Munții Metaliferi.

Pornind cu mașina din Alba Iulia, pe DN 74, treci prin Zlatna, micul oraș cunoscut încă din antichitate sub numele de Ampelum.

De la Zlatna, drumul șerpuiește peste Dâmbul Arsurilor și apoi, pe Valea Cerbului, coboară spre Abrud.

După ce treci de Pasul Bucium, în partea dreaptă se deschide un drum asfaltat ce urcă în comuna Bucium.

Localitatea este alcătuită din şase vechi sate ale minerilor aurari, locuitori vestiți pentru ospitalitatea lor, tradițiile și firea lor.

Comuna Bucium este una din cele mai frumoase din regiunea Moților, reprezentând o atracție pentru turiștii care vin din toate colțurile lumii pentru a admira peisajele.

Din satul Bucium-Șasa începe drumul spre Detunate, drum anevoios la început, dar plăcut, pe măsură ce descoperi frumusețile naturii.

Râpa Roșie

Râpa Roșie este este o arie protejată, rezervație geologică și floristică, de interes național.

Este situată la 3 kilometri de Sebeș spre Daia Română.

Are o suprafață de circa 10 ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului Secașelor.

Râpa Roşie are milioane de “riduri” roşii, care se pot vedea din satelit.

Acesta este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta.

Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive.

Unicitatea locului este dată de alternanţa argilelor roşii cu gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate.

Pe lângă decorul special pe care îl oferă râpa, poate fi admirat şi peisajul floral, cu specii protejate de lege şi fauna.

Valea Frumoasei

Locația este situată în sudul Transilvaniei, în partea centrală a Carpaților Meridionali. Aici, iubitorii de natură îşi pot petrece cateva ore în aer liber.

Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea Petrești și urcă spre Munții Sebeşului.

Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase și traseele secrete printre munții întortochiați.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa.

Cheile Runcului

O arie protejată de interes național, este situată în extremitatea de nord a judeţului Alba, la graniţa către judeţul Cluj, pe teritoriul comunei Ocoliş, între satele Lunca Largă în nord şi Runc, în sud.

Se află în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Ocolișului, afluent de stânga al Arieșului. Altitudinea maximă este de 982 m, în vârful care domină dinspre vest Cheile Runcului.

Altitudinea minimă: 595 m (la intrarea pârâului Ocolișului în chei) și 500 m (la ieșirea pârâului din chei).

Localnicii povestesc despre izvorul uriaşilor. Spune că, de aici îşi astâmpărau setea uriaşii.

Legenda ar fi devenit mai cunoscută în urmă cu 20 de ani când un tânăr din localitate s-a înălţat brusc după ce a băut din izvorul de la Cheile Runcului.

La Cheile Runcului se poate ajunge dinspre DN75 Câmpeni – Turda sau dinspre drumul judeţean Aiud – Buru.

Peștera Urșilor

 

Peştera este situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa.

Are o lungime de 1,5 kilometri. Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice.

Este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani.

Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră.

În această peșteră se formează formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor.

Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

La locție se poate ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu

Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri.

Peștera iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite.

Accesul în interior se face pe o scară de lemn.

Este compusă din două săli. Sala Mare, cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri care adăpostește în mijloc un impresionant ghețar și Sala Mică, care, la rândul ei, conține mai multe formațiuni de stalagmite.

În partea opusă intrării în Sala Mare se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: Focul Viu.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

Cetatea Câlnic

La Cetatea Câlnic se ajunge pornind din Sebeş spre Sibiu pe DN1, iar după 10 km de mers se face dreapta pe DJ 106F şi nu departe se zăresc turnurile cetății.

Aceasta are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea.

În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii).

Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelica, dar şi casa parohială.

Cei care doresc să înnopteze o pot face, chiar în zidurile cetății.

Turiștii pot beneficia de o cameră liberă cu doar 50 de lei pe noapte.

Peștera Pojarul Poliței din Gârda de Sus

Este situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara.

Peștera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

La peșteră se ajunge pe drumul ce ajunge, prin Câmpeni, la Gârda de Sus, pe DC130.

Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar.

De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

Cheile Râmețului

Reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului.

Zona este declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Cum se poate ajunge la locație:

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ.

Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 kilometri.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 metri adâncime.

Cheile Gălzii

Reprezintă o arie protejată de interes național, fiind o rezervație naturală de tip mixt, care este situată în vestul Transilvaniei, în partea estică a Munților Trascăului, la o altitudine cuprinsă între 350 și 700 de m, pe cursul înferior al Văii Galdei.

Este așezată pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, între satele Galda de Sus și Poiana Galdei.

Flora rezervației este compusă din specii de arbori, păduri de foioase, arbusti, ierburi și flori.

Cum se poate ajunge în Cheile Gălzii:

Se parcurge traseul Alba Iulia – Galda de Jos (DJ 107 H) – Mesentea – Benic – Galda de Sus – Întregalde (DJ 107 K), distanța din Alba Iulia în zonă fiind de 38 de kilometri.

Mănăstirea Rămeț

Mănăstirea este situată pe Valea Geoagiului, la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului.

Se află la 34 de kilometri de Alba Iulia și la 18 kilometri de Teiuș.

Aceasta este unul dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, fiind construită undeva înainte de anul 1377.

Este un monument arhitectural unic, având doar două intrări în altar, una ţinând loc de uşi împărăteşti, iar cealaltă de uşi diaconeşti.

Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crişul Alb, în 1377.

În anul 1982 a fost sfinţită piatra de temelie a unei noi biserici.

Noul lăcaş uimeşte prin migala execuţiei ornamentale, de la capitelurile corintice ale coloanelor şi ancadramentele uşilor cu motive neobrâncoveneşti, la faţadele împodobite cu brâuri sculptate sub forma unei funii, de jur-împrejurul bisericii.

Muntele Găina

Muntele Găina este o grupă montană a Munților Apuseni care aparține de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Găina, de 1.486 m.

Aici are loc celebrul Târg de fete de pe Muntele Găina.

Vara, în ziua de Sfântul Ilie sau în cea mai apropiată zi de Sfântul Ilie are loc „Târgul de fete” care care participă fetele care vor să fie pețite de feciori.

Organizatorii sunt aleși din satele Vidra și Bulzești.

Serbarea începe dimineața devreme. Famiile fetelor care sunt de măriat vin cu corturile unde expun zestrea fetelor.

Localnicii cred că pe Muntele Găina, cununia aduce noroc.

Ca să ajungi la locație mergi pe drumul județean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit și practicabil pentru mijloacele auto până pe platou.

Cetatea Aiud

Este una dintre cele mai vechi cetăți din Transilvania, contruită în secolul al XIV-lea, aceasta fiind un monument istoric.

Cetatea are ca principale componente biserica reformată calvină și biserica evanghelică.

A avut în componență 9 tunuri: Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătușilor-fierarilor și Turnul Porții.

Cetatea este situată în centrul Aiudului, la dreapta șoselei naționale București – Oradea, la aproximativ 30 de kilometri de Alba Iulia și la aproximativ 36 de kilometri de Turda.