EXIT POLL PREZIDENŢIALE 2014: Ponta şi Iohannis, în turul doi. Diferenţe între 6 şi 10 procente. Tăriceanu, Udrea şi Macovei, între 4 şi 6%

Cele mai multe voturi la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie le-au obţinut Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Aceştia intră în turul al doilea, potrivit datelor celor patru exit-poll-uri comandate de televiziunile de ştiri. Victor Ponta a obţinut între 38 şi 41,5% din voturi, în timp ce Iohannis a obţinut între 31 şi 32%.

Sondajele la ieşirea de la urne au fost realizate de Sociopol, IRES, CSCI şi CSOP şi reprezintă situaţia de la ora 19.00.

REZULTATE:

SOCIOPOL: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 5%, Monica Macovei – 4%, Kelemen Hunor – 4%. Dan Diaconescu – 4%, Corneliu Vadim Tudor – 3%

IRES: Victor Ponta – 41,50% , Klaus Iohannis – 31,2%, Călin Popescu Tăriceanu – 5,3%, Elena Udrea – 5,1%, Monica Macovei – 4,5%, Kelemen Hunor – 3,5%, Dan Diaconescu 3,3% din voturi, Corneliu Vadim Tudor – 2,9%, Teodor Meleşcanu – 1%

CSCI: Victor Ponta – 40% , Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 5%, Monica Macovei – 5%, Kelemen Hunor – 4%, Dan Diaconescu – 4%

CSOP: Victor Ponta – 38,2%, Klaus Iohannis – 32,1%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 6%, Monica Macovei – 6%.

În cursa pentru alegerea preşedintelui României s-au înscris Victor Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), Klaus-Werner Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL), Elena Gabriela Udrea (Partidul Mişcarea Populară), precum şi candidaţii independenţi Monica Luisa Macovei, Călin Popescu Tăriceanu şi Teodor Viorel Meleşcanu, Cristian Dan Diaconescu (Partidul Poporului – Dan Diaconescu), Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (Partidului Popular Maghiar din Transilvania), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), William Gabriel Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo) şi candidatul independent Gheorghe Funar.

Urnele s-au deschis la ora 7.00, şi s-au închis la orele 21.00.

Primii doi clasaţi se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, programat pe 16 noiembrie.

Declaraţiile candidaţilor care intră în turul doi

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, duminică seară, că este mândru că mulţi români au avut încredere în proiectul său de preşedinte, menţionând că în următoarele două săptămâni se va adresa tuturor românilor, pentru că se simte responsabil pentru toţi.

Premierul a spus că se simte extrem de mândru că mulţi români au avut încredere în proiectul său de preşedinte, după 10 ani de ură şi dezbinare.

„Mulţumesc celor care au crezut ca e important să voteze. Îi rog pe cei ce au votat pentru mine să îmi fie încă o dată alături în 16 noiembrie, pentru că atunci putem într-adevăr să pornim pe acest drum de care România are nevoie”, a spus premierul.

Ponta a ţinut să menţioneze că în următoarele două săptămâni se va adresa tuturor românilor, indiferent că l-au votat sau nu sau dacă au venit sau nu la vot. El a menţionat că se simte responsabil pentru toţi.

Ponta a declarat, duminică seară, că îl invită pe contracandidatul intrat, împreună cu el, în turul doi al prezidenţialelor, la emisiuni televizate alături de el în a doua săptămână a campaniei care urmează, nu pentru confruntări, ci pentru dezbateri pe teme importante.

Klaus Iohannis, candidatul ACL, a declarat, duminică, la scurt timp după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor, că rezultatul alegerilor prezidenţiale este unul foarte bun, care arată că se produce schimbarea, el mulţumindu-le românilor care au ieşit la vot. Iohannis a adăugat că el este singurul candidat rămas în cursă „dispus să garanteze independenţa justiţiei şi a statului de drept”.

”Avem un rezultat foarte bun, care arată că se produce schimbarea. Vreau să mulţumesc românilor care şi-au folosit votul şi au votat, indiferent pentru cine au votat şi în special celor care au votat pentru mine”, a spus Klaus Iohannis.

Iohannis a arătat că au rămas în confruntarea din turul al doilea doi candidaţi: el şi Victor Ponta, astfel că românii vor avea de ales între ”România lucrului bine făcut şi România lucrului prost făcut”.

”Acum e clar că au rămas în competiţie doi candidaţi: eu şi Victor Ponta. Este evident că românii au de ales între două variante: pe de o parte România lucrului bine făcut, o Românie normală, iar pe de altă parte România lucrului prost făcut, a scandalului şi a minciunii. De acum, competiţia este doar între noi doi”, a afirmat Klaus Ioh

El a mai spus că este singurul candiat rămas în competiţie „dispus să garanteze independenţa justiţiei şi statul de drept”.

”Chem alături de mine pe toţi românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid. În ciuda tuturor pomenilor electorale, a tuturor ordonanţelor făcute să creeze avantaj pentru candidatul Guvernului, iată că rezultatul arată foarte clar: românii au votat corect”, a adăugat Iohannis.

Cum se alege preşedintele României

Mandatul preşedintelui este de cinci ani. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte mai mult de două mandate. Preşedintele nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicip altă funcţie publică sau privată, potrivit Constituţiei. Preşedintele României are imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Pentru alegerea în funcţia de preşedinte, candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă acest lucru nu se întâmplă, se organizează al doilea tur de scrutin, în acest caz pe 16 noiembrie 2014.

În turul doi intră primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Va fi ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenţei naţionale, al unităţii și al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

Atribuţii în raport cu Guvernul:

– desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

– în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;

– poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanţă deosebită; poate lua parte la ședinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii; prezidează şedinţele Guvernului la care participă

Atribuţii în raport cu Parlamentul

– adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

– după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

– după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

– promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuţii în domeniul politicii externe

– încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului;

– la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

– reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Președintele României.

Atribuţii în domeniul apărării

– este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

– Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;

– În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj;

– dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuţii

– conferă decoraţii și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

– numește în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

– acordă graţierea individuală.

sursa: mediafax