Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Fostul șef SRI Alba a contestat, prin recurs în casaţie, sentinţa de condamnare la închisoare cu suspendare. Procesul se judecă la ÎCCJ


Publicat

tarnuFostul șef SRI Alba, Ioan Tarnu şi ex-poliţistul BCCO, Liviu Schiau, condamnaţi în luna martie la închisoare cu suspendare într-un dosar în care au fost judecaţi pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi favorizarea infractorului, au atacat decizia definitivă cu recurs în casaţie. Procesul se  judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sentinţa pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 martie a fost contestată prin calea extraordinară de atac de ambii condamnaţi în cadrul aceluiaşi dosar. Cauza a avut două termene, iar următoarea înfăţişare a fost stabilită pentru 6 octombrie.

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac la care pot apela părţile dintr-un proces penal, după declararea unei sentinţe definitive. Instanţa poate decide admisibilitatea cererii, după care trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie. Instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii. În final, judecătorii pot pronunţa una dintre următoarele soluţii: respingerea recursului în casaţie, prin menţinerea hotărârii adoptate sau admiterea cererii prin achitarea inculpatului, respectiv prin rejudecarea de către instanţa de apel. În dosarul în care au formulat recurs în casaţie Ioan Tarnu şi Liviu Schiau, instanţa nu s-a pronunţat încă în legătură cu admisibilitatea cererii, scrie adevărul.ro

Reamintim faptul că în luna martie, fostul director al SRI Alba, Ioan Tarnu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Utilajelor Furate. Decizia definitivă a aparținut Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie, după ce, iniţial, Curtea de Apel Alba Iulia l-a achitat, pe motiv că fapte de care era acuzat nu existau. Şi în cazul fostului poliţist BCCO, Liviu Schiau, Înalta Curte a hotărât închisoare cu suspendare, însă pedeapsa a fost doar de doi ani, în condiţiile în care şi acesta fusese achitat de instanţa din Alba Iulia.

Cei doi au fost judecaţi pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului în legătură cu faptele inculpatului Mircea Stanciu, din acest dosar. Ioan Tarnu a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru infracţiunea de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi 2 luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a contopit pedepsele în cea mai grea, de 3 ani de închisoare, pe care a suspendat-o sub supraveghere pe o perioadă de 5 ani. Liviu Schiau a primit 2 ani pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi 2 luni pentru favorizarea infractorului. Şi în acest caz pedepsele au fost contopite în cea mai grea, 2 ani de închisoare, care a fost suspendată sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani. Mircea Stanciu a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni cu executare, faţă de 3 ani şi 2 luni la instanţa de fond.

Dosarul a fost instrumentat de BCCO Alba Iulia din 2011, structură condusă atunci de comisarul şef Traian Berbeceanu. Fostul şef SRI Alba, Ioan Tarnu, alături de 31 de inculpaţi din Dosarul utilajelor agricole furate au fost trimişi în judecată în iunie 2011, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara.

Gruparea infracţională era specializată în furturi de utilaje agricole din Uniunea Europeană, iar prejudiciul produs de aceştia a fost estimat la valoarea de 4,5 milioane de euro. Cinci inculpaţi şi-au recunoscut faptele, în 2011, şi au primit pedepse reduse. Este vorba despre Cornel Daniel Irimia, Iulian Iosif Băda, Florin Radu Liptak, Toma Mihai Jelea şi Ioan Tăuşan. Magistraţii au dispus pentru aceştia pedepse cuprinse între un an de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi 4 ani de închisoare cu executare. AICI, mai multe detalii.

În decembrie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunţat în cazul celorlalţi 24 de inculpaţi, printre care şi Tarnu, Schiau şi Stanciu. Ceilalţi au primit pedepse între 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere şi 11 ani cu executare. Aceştia sunt Antonio Vecchiolla, Dan Ioan Banciu, Ioan Ştefan Bursaş, Andrei Vasile Dărămuş, Mirel Florin Oniga, Cosmin Marin Samoilă, Florin Bujor Bodea, Adrian Ioan Lăscan, Lucian Liviu Sabău, Ştefan Fillip Rus, Cristian Călin Oprea, Corneliu Pantilimon Kaiser, Dănuţ Cristian Băndilă, Ovidiu Trusu, Călin Lubomir Iovanov, Tukacs Dorel Vasile, Daniel Simion Marin, Călin Boier, Mircea Condor, George Vinţan, Iulian Pascu, Dumitru Albu, Viorel Onea, Ionel Niţă.

Citeşte şi Fostul şef SRI Alba, Ioan TARNU şi poliţistul BCCO Liviu Schiau, ACHITAȚI la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul ”utilajelor furate din UE”

Citește și Fostul şef SRI Alba, Ioan Tarnu, condamnat la trei ani închisoare cu suspendare. Decizie definitivă în Dosarul Utilajelor furate



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Liviu S.

    miercuri, 10.08.2016 at 23:43

    Potrivit art. 7, alin. 1, din Legea 39/2003, „grupul infracțional organizat structurat este format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”.
    Grupul infracțional organizat format din inculpații ALBU DUMITRU, IRIMIA CORNEL-DANIEL, DĂRĂMUȘ VASILE și alții a fost constituit în perioada anului 2009 până în data de 23 ianuarie 2011 și a acționat în scopul comiterii mai multor infracțiuni. Acest grup infracțional organizat a fost destructurat în data de 23 ianuarie 2011, moment în care o parte din membrii grupării au fost reținuți și arestați preventiv. Acțiunea poliției de la acea dată privind furtul de utilaje a fost mediatizată prin intermediul unui comunicat de presă emis de DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara. După data de 23 ianuarie 2011, membrii grupării rămași în libertate s-au retras din activitățile infracționale știind că sunt monitorizați de către organele judiciare. Inculpatul STANCIU MIRCEA, a citit în presa locală și online despre reținerea inculpaților IRIMIA CORNEL-DANIEL și DĂRĂMUȘ VASILE, context în care, în cursul lunii februarie, anul 2011, mi-a solicitat să-l îndrum spre organele judiciare pentru a aduce la cunoștința acestora faptul că, în anul 2010, și el a cumpărat de la inculpatul IRIMIA CORNEL-DANIEL un tractor. Ulterior lunii ianuarie 2011, atât inculpatul STANCIU MIRCEA cât și ceilalți mebrii ai grupului infracțional organizat nu au acţionat în mod coordonat sau în alt fel în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
    Sub aspectul laturii subiective, trebuie arătat că fapta este săvârșită cu intenție directă, aceasta trebuind să fie calificată de scop din cel puțin două considerente:
    – Trebuia să știu și să fiu de acord cu sprijinirea grupului infracțional organizat, știind că urmează a fi comise infracțiuni;
    – Trebuia să urmăresc obținerea unor foloase sau avantaje materiale.
    Nu am avut cum să sprijin grupul infracțional organizat în perioada anului 2009 până în data de 23 ianuarie 2011, întrucât nu cunoșteam despre existența acestuia și nici despre activitățile inculpatului STANCIU MIRCEA, raportat la acest grup.
    Față de cele mai sus arătate consider că instanța de fond a Curții de Apel Alba-Iulia – secția penală, a apreciat în mod corect faptul că fapta de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, NU EXISTĂ.
    https://condamnatabuziv.wordpress.com/

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Ajutoare pentru sinistrații din Apuseni, din partea Lions Alba Iulia. Mai multe familii au primit electrocasnice

Publicat

Reprezentanții Lions Club Alba Iulia s-au deplasat în localitatea Gura Sohodol, care a fost afectată de viitură, pentru a distribui 12 aragaze și 12 frigidere noi, venind astfel în sprijinul gospodăriilor afectate, au transmis reprezentanții clubului.

Valoarea electrocasnicelor donate a fost de 15.034,00 lei, acestea fiind achiziționate cu sprijinul Lions Club Alba Iulia, Lions Club Decan București, Trans Prima SRL, Albatros Gold SRL și Farmaciei Eladerm.

”Pe această cale facem apel la toți cei care doresc sa vină în sprijinul celor care și-au pierdut agoniseala de-o viața, ajutându-i să revină cât mai repede la normalitate.

Pentru a participa la acțiunile clubului nostru puteți să ne contactați pe e-mail la adresa lions.alba@gmail.com sau la telefon 0726267976 – Florin Florea, Președinte Lions Club Alba Iulia” se arată într-un comunicat transmis miercuri.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

ALBA IULIA: Zona de dezvoltare economică de pe centura municipiului, un vis îndepărtat. Precizările primăriei legate de termene

Publicat

Dezvoltarea zonei economice în partea de est a municipiului Alba Iulia, în proximitatea Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, este în faza declarațiilor și a promisiunilor.

Primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a anunțat în urmă cu o lună că ”în curând vor fi scoase la licitație 13 loturi pentru investitori”.

În realitate însă, potrivit chiar informațiilor furnizate de primărie, ar putea fi vorba despre ani întregi. 

Declarația legată de licitarea celor 13 loturi vine în condițiile în care nici măcar Primăria Alba Iulia nu deține prea multe detalii legate de viitoarea zonă de dezvoltare industrială.

Potrivit unui răspuns al instituției la o solicitare a Alba24.ro, înainte de a concesiona sau vinde parcelele respective, primăria va realiza infrastructura (inclusiv utilitățile). Iar acest lucru este încă departe.

Citește și FOTO: Zonă de dezvoltare economică pe 340.000 mp la Alba Iulia, lângă Autostrada Sebeș-Turda. Anunțul primarului Gabriel Pleșa

Reprezentanții instituției au răspuns unor întrebări adresate de Alba24, legate de etapele pe care trebuie să le străbată înființarea zonei de dezvoltare, înainte de a fi exista la propriu, dar și despre termenele stabilite.

În legătură cu graficul de realizare al zonei de devoltare și de enumerarea etapelor care trebuie străbătute până la atribuirea terenului, primăria a răspuns că aceste informații sunt parte a viitorului PUZ.

”Estimăm ca până la sfârșitul anului să finalizăm Planul Urbanistic Zonal, iar în anul 2022 să finalizăm indicatorii tehnico-economici pentru realizarea infrastructurii și să pornim lucrările în zonă”, se arată în răspuns.

Abia apoi poate fi realizată infrastructura, fără de care nu se va face concesiunea.

De asemenea, reprezentanții administrației locale spun că prețurile de pornire pentru vânzarea sau concesionarea terenurilor se vor stabili conform pieței și vor fi supuse dezbaterii, în viitor.

”Cel mai probabil o să alegem formula de concesionare a terenului pe o perioadă de aproximativ 3 ani, perioadă în care operatorul economic are dreptul de a demara investiția, iar la finalizarea acesteia având posibilitatea de a achiiționa terenul”, au răspuns aceștia.

Instituția nu a stabilit deocamdată condițiile exacte de selectare a companiilor care vor să investească în zonă.

Utilități

Utilitățile vor se vor realiza anterior concesiunii sau vânzării terenurilor.

Reprezentanții primăriei spun că ”orizontul de timp pentru finalizarea utilităților în zonă este anul 2023”.

Aceștia nu au deocamdată idee de costurile pe care le implică realizarea infrastructurii tehnice, însă precizează că este vorba despre aproximativ 1.300 de metri liniari de infrastructură de transport și tehnico-edilitară.

”Orice început este greu și sunt conștient că așteptările sunt mari. Au trecut puțin peste 6 luni de la preluarea actualului mandat și știu că răbdarea multora se apropie de final.

Cu toții vrem să vedem proiecte duse la bun sfârșit, dar și proiecte noi, care să creeze plus valoare, locuri de muncă noi și un magnet pentru cei care își doresc să trăiască în Alba Iulia.

Pentru că acestea toate înseamnă dezvoltare! Iar o dezvoltare sănătoasă astăzi înseamnă sustenabilitate, coerență, eficiență și o latură puternică verde în orice proiect economic sau edilitar-urban” a explicat primarul Gabriel Pleșa, în urmă cu o lună.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum să trimiți fofografii și videoclipuri prin WhatsApp, care pot fi văzute doar o dată. Funcția View Once, funcțională

Publicat

WhatsApp permite trimiterea de fotografii și videoclipuri care pot fi vizualizate o singură dată de către destinatari.

Noua modificare a început să fie disponibilă pentru utilizatorii de iPhone, marți.

La scurt timp după aceea, aplicația de mesagerie a anunțat că toți utilizatorii pot folosi funcția, inclusiv pentru cei care utilizează Android.

După ce obține funcția View once din varianta nouă a aplicației (update), utilizatorul va putea activa dispariția fotografiei sau a videoclipului înainte de a o trimite contactelor sale, atingând noua pictogramă „1” care apare lângă bara de subtitrări.

Fotografiile și videoclipurile care sunt partajate utilizând funcția respectivă nu vor mai fi vizibile în chat, după ce destinatarul iese din vizualizare.

De asemenea, conținutul media nu va fi salvat.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul dă OUG pentru a abroga prevederile privind debranşarea și deconectarea clienţilor rău-platnici la utilități

Publicat

Guvernul urmează să aprobe, în ședința de joi, prin ordonanţă de urgenţă, abrogarea unei prevederi care stabileşte că pe perioada stării de alertă operatorii de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă.

„Prezentul proiect de act normativ are drept scop abrogarea prevederilor articolului 72, alineat (1) din OUG nr. 70/2020, în vederea revenirii la prevederile legislative anterioare intrării în vigoare a OUG nr. 70/2020, care permit – în condiţii contractuale reglementate – deconectarea clienţilor finali rău-platnici.

De asemenea, este avută în vedere şi includerea unei perioade de tranziţie de 90 de zile, în timpul căreia clienţii finali care au beneficiat de prevederile articolului 72, alineat (1) ale OUG nr. 70/2020 nu pot fi deconectaţi pentru debitele restante aferente perioadei de aplicabilitate ale respectivelor prevederi, aceştia având posibilitatea să identifice, împreună cu prestatorii de servicii din domeniile energie electrică şi/sau gaze naturale şi în funcţie de situaţia proprie, soluţii pentru achitarea debitelor restante”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

DOCUMENT: Textul integral al Ordonanței de Urgență poate fi consultat AICI.

FOTO: Pixabay

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate