FOTO: Bătălia de pe „Câmpul Pâinii”, victorie importantă a creştinismului împotriva expansiunii otomane, celebrată la Șibot

Reprezentanți ai autorităților locale din județele Alba și Hunedoara și-au dat întâlnire sâmbătă, 13 octombrie, pe „Câmpul Pâinii”, situat pe șoseaua națională, la limita județelor Alba și Hunedoara, pentru a omagia împlinirea a 539 de ani de la Bătălia de pe „Câmpul Pâinii”, considerată ca fiind cea mai importantă victorie a unei armate creștine, purtată împotriva otomanilor în zona Transilvaniei.

Manifestarea a fost organizată de către un grup de inițiativă format din: Primăriile Șibot, Geoagiu, Cugir și Romos, reprezentanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Orăștie, Asociației Cadrelor în Rezervă și Retragere „gl Nicolae Macici”, Grupului de Inițiativă „Centenar Marea Unire Alba Iulia – 2018”, Societății „Astra” Filiala Orăștie, Asociației „Pro Cugir”, Societății Culturale „Vinereana” și ai Asociației „Câmpul Pâinii” Vinerea – Cugir.

La eveniment au fost prezenți Vasile Marcel Filimon – primarul Comunei Șibot, Dacian Herlea – viceprimarul comunei Șibot, Vasile Cărăgut – primarul orașului Geoagiu.

Evenimentul a debutat cu o slujbă de pomenire a eroilor care s –au jerfit în aceea zi, pe câmpul de luptă, participanții au depus coroane de flori.

Tot aici putem aminti rostirea bilingvă a rugăciunii „Tatăl Nostru” atât în limba română cât și latină, moment în care cavalerii din „Ordinul Scutierilor de Mühlbach – Sebeș” au îngenuncheat și s –au rugat, împreună cu preoții.

Rând pe rând, autoritățile și invitații au susținut alocuțiuni în care au evocat importanța istorică a victoriei de pe „Câmpul Pâinii” și a personalității eroului de atunci, comitele de Timișoara și comandantul armatei Ungariei în timpul lui Matei Corvin, Pavel Chinezul (sau Cneazul – cum mai este el cunoscut în epocă). Astfel, au vorbit în fața asistenței: Vasile Marcel Filimon – primarul comunei Șibot, dr. Mihai Căstăian – cercetător științific secția Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, acesta fiind și director al Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie, prof. Nicolae Florea (acesta expunând o alocuțiune mai complexă despre contextul politic, desfășurarea bătăliei din 1479 și o caracterizare a personajelor istorice implicate), col.dr.ing. Constantin Avădanei – vicepreședintele Filialei Alba a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria”, scriitor col (r) Ioan Brad, Ec. Ioan Străjan ambii din partea Fundației „1 Decembrie 1918 pentru unitatea și intregritatea României”, col (r) Iancu Crețu – președintele Asociației Cadrelor în Rezervă și Retragere „gl.Nicolae Macici” Orăștie, ing. Voicu Aurel – președintele Asociației „Pro Cugir”.

Invitații speciali ai mainifestării, au fost cei din „Ordinul Scutierilor de Mühlbach – Sebeș” alături de Cavalerii din „Ordinul Cavalerilor Templieri” Deva. Aceștia îmbrăcați în echipamentele militare medievale ale epocii, au susținut un fața asistenței, un scurt moment de luptă demonstrativă între cavaleri.

La finalul evenimentului, a fost aprins simbolic, un foc de tabără, prin care organizatorii au dorit să „reaprindă flacăra recunoștinței pe câmpul biruienței!”.

„Bătălia de pe Câmpul Pâinii reprezintă un moment istoric semnificativ, o victorie creștină asupra unei numeroase oștiri otomane din care au pierit 30.000 de turci. Intervenția salutară a comitetului de Timişoara, Pavel Chinezu, aflat în fruntea oştilor bănăţene, a schimbat soarta pe câmpul de luptă. Sacrificiul celor 10.000 de creştini subliniază importanţa acestei confruntări în epocă.

Această bătălie este la fel de importantă ca cea de la Podul Înalt purtată în anul 1475 , de către Ștefan cel Mare, sau ca ceea de la Călugăreni, purtată în anul 1595, de către Mihai Viteazul.

Consecința victoriei de pe Câmpul Pâinii, a fost stoparea timp de 50 de ani, a incursiunilor de jefuire Imperiului Otoman în zona Transilvaniei”, a mai declarat dr. Mihai Căstăian.

La 13 octombrie 1479, trei armate conduse de Ali-bei, Isa-bei și Bali-bei, însumând 60.000 de ostași sprijiniți și de 5.000 de munteni conduși de Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș) s-a confruntat cu oastea voievodului Transilvaniei Istvan Bathory. Lupta a început în zona localității Șibot, pe aliniamentul Văii Cugirului, și s-a terminat într-o zonă situată între satele comunei Binținți (azi Aurel-Vlaicu) și Gelmar. În momentul hotărâtor al  luptei, când oastea creștină era pe punctul de a fi înfrântă, pe câmpul de luptă a sosit, venind din pădurea Romosului, Comitele de Timișoara Pavel Chinezul, care schimba soarta bătăliei în favoarea transilvănenilor cu prețul a 8.000 de vieți creștine. În rândurile armatei creștine, s-au aflat soldați aparținând tuturor naționalităților conlocuitoare din aceea perioadă în zona Transilvaniei : români, unguri, sași, secui și sași.

Cu efectivele decimate serios, turcii se vor retrage o parte prin Munții Cugirului – Prislop, iar o parte prin zona Romos, Romoșel, Vaidei.

Potrivit dr. Mihai Căstăian zona geografică a câmpului de bătălie, s-ar afla o groapă comună în care ar fi îngropați soldații creștini alături de cei turci.

În ziua următoare, 14 octombrie 1479, trupele creștine victorioase intrau în cetatea din Alba Iulia.

Pe locul bătăliei din anul 1479, situat la granița confluinței județelor Alba și Hunedoara, inițiatorii manifestărilor prin vocea directorului Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie, dr. Mihai Căstăian, doresc pe viitor ridicarea unui monument național și a unui centru de infromare turistică, în sălile caruia să fie evocate secvențe din timpul bătăliei. Acesta va cuprinde manechine, arme și proiecție audio – video.

Sorin Giurca