FOTO-DOCUMENT: Cum a fost construită, în urmă cu 91 de ani, Catedrala din Alba Iulia în care s-au încoronat regii României Mari

Catedrala Încoronării din Alba Iulia a fost primul lăcaș de cult important construit după 1918 în Transilvania,  provincie în care românii fuseseră socotiţi, secole de-a rândul, o naţiune „illicită“. Lăcașul de cult ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea regilor României Mari: Ferdinand şi Maria.

Istoria Catedralei Ortodoxe din Cetatea Alba Carolina este strâns legată de festivităţile Încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria, în urmă cu 91 de ani, în 15 octombrie 1922. Încă din vara anului 1920,  prim-ministru din acea vreme, Alexandru Averescu, a primit nobila misiune de a pregăti actul încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria.

Dinamitarea zidului de Vest al Cetăţii

Constructorii vremii au decis că trebuie făcută o breşă în partea de vest a fortificaţiei bastionare de secol XVIII. Asta, în primul rând pentru a uşura lucrările de ridicare a Bisericii. „Cel mai probabil zidul de vest al fortificaţiei a fost dinamitat în două locuri. La acţiunea de demolare a zidului a fost implicată armata. Ulterior, terasa din faţa actualei Catedrale a Încoronării, care a fost folosită de-a lungul timpului ca teren de instrucţie militară, a fost adusă la acelaşi nivel“, a spus Dan Anghel, de la Muzeul Naţional al Unirii. După ce o parte a zidului a fost dărâmat, restul a fost pur şi simplu îngropat, chiar dacă avea o înălţime de 6 metri. Pentru a nivela zona, constructorii s-au folosit de pământul din şanţul zidului de apărare.

Presa vremii a descris cu lux de amănunte momentul Încoronării Regilor României Mari. Una peste alta, perioada în care a fost ridicat unul dintre primele mari lăcaşuri de cult din Transilvania după Marea Unire, pentru a servi drept loc de încoronare pentru monarhii României Mari, era una tulbure. Erau primii ani după Primul Război Mondial, când autorităţile române din Transilvania au preluat frâiele administrative, după ce între 1867-1918 s-a aflat sub stăpânire austro-ungară.

Catedrala, ridicată în 9 luni

Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia a fost construită în timp record. Începută în 1921, a fost gata în nouă luni. Edificiul sfinţit în septembrie 1922,  avea un scop precis: „trebuia să fie locul Încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca regi ai tuturor românilor sau ai României reîntregite după Primul Război Mondial”.

Decorul pictural, ce poartă semnătura lui Costin Petrescu, respectă programul iconografic tradiţional ortodox, la care influenţele agresive sunt evidente. Printre artiştii care au lucrat, alături de maestrul Petrescu, a fost şi Traian Achim din Alba Iulia, fapt mai puţin cunoscut celor care-i trec pragul Catedralei. Biserica-catedrală a fost ridicată în mijlocul unei incinte dreptunghiulare, compusă din patru pavilioane inegale ca dimensiuni, amplasate pe colţ şi legate între ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise. Etajate, corpurile din colţurile de sud-est şi nord-est au la mijloc un portic deschis care permite accesul în incintă. Pe latura de vest, corpurile de colţ au un singur nivel, dominant fiind turnul-clopotniţă care atinge o înălţime de peste 58 de metri

Momentul Încoronării

Istoria spune că, la Încoronare, în 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand a avut un gest autoritar: şi-a pus coroana pe cap singur. Gestul a fost pus de înalţii ierarhi şi pe influenţa tradiţiei occidentale, în special franceze. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm nici că Regele Ferdinand era catolic, aşa că poate nu era încântat să fie încoronat chiar de un ierarh ortodox. Iar la vremea respectivă, România nu avea încă o biserică ridicată la rangul de Patriarhie. În fruntea bisericii era doar un Mitropolit Primat.

Trebuie spus că Încoronarea propriu-zisă nu a avut loc chiar în Catedrală, ci pe platoul din faţă. În incinta lăcaşului de cult s-a ţinut doar un Te Deum, o slujbă specială care se face la mari evenimente. A fost o sărbătoare de neegalat descrisă pitoresc de cronicile vremii şi imortalizată prin numeroase fotografii. Au participat reprezentanţi ai tuturor caselor regale din Europa. Catedralei i-au fost atribuite şi valenţele fostei ctitorii a lui Mihai Viteazul din 1597, din vechea Cetate a Albei, ca să-i sporească valoarea simbolică.Încoronarea din 1922 a constituit momentul de glorie al Monarhilor, dar şi al desăvărşitei Românii Mari.

După anul 1948, monumentul istoric din Cetatea Alba Iulia  a primit şi denumirea de Catedrală a Reîntregirii Neamului. Aceasta pentru a minimaliza momentul  din 1922.În incinta ansamblului arhitectural îşi are sediul şi Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, ce are jurisdicţie asupra bisericilor din judeţele Alba şi Mureş.

Latura de Vesst, văzută de la 100 metri înălţime

Punerea în practică a proiectului de scoatere la lumină a zidului de Vest al Cetății ridicată de austrieci a început în vara anului 2011. Lucrările au presupus excavarea a sute de mii de metri cubi de pământ, de pe o suprafaţă de un hectar de teren, care acoperea şanţul din fața Catedralei. În total, a fost reabilitată o suprafață de 46.000 metri pătrați. Între zona din faţa Catedralei şi șanţurile Cetăţii vor fi cinci puncte de acces. Lucrările au fost realizate de firma Grup Corint SA, câştigătorul licitaţiei organizate de Primărie. Valoarea totală a proiectului este în valoare de 68,3 milioane de lei, din care 80 la sută sunt fonduri europene.

Ultimul termen de finalizare a lucrărilor anunțat de administrația locală este mijlocul lunii în curs. După tăierea panglicii, administraţia locală intenţionează să organizeze licitaţii pentru concesionarea spaţiilor multifuncţionale din această zonă, pentru organizarea de evenimente cultural-artistice, inclusiv spaţii pentru terase şi loc de joacă pentru copii.

Clădirile emblematice din incinta Cetăţii Alba Carolina din Alba Iulia prind un alt contur de la înălţime. Dovadă este şi imaginea surprinsă de drona fotografului Romulus Oprişcan, de la 100 de metri înălţime. În plan îndepărtat se văd cele două Catedrale, Ortodoxă şi Catolică Palatele Episcopale, Palatul Principilor,  iar în prim plan zidul de Vest al fortificaţiei ridicate de habsburgi în urmă cu 275 de ani.

Nicu NEAG