FOTO DOCUMENT: Zlatna, primul orașul minier din Transilvania în care s-a folosit mașina cu abur

Mașina cu aburi de 14 cai putere a fost pusă în funcțiune la topitoriile miniere din orașul Zlatna în anul 1838. Proiectul a fost pus în practică de către o firmă respectabilă din Viena, pentru suma de 10.000 de florini. Contractul încheiat între constructor și beneficiar prevedea și o serie de condiţii legate de instruirea personalului care urma să manevreze mașinăria, dar și de consumul de lemne.

Detalii ale achiziției mașinii cu abur  sunt oferite într-o lucrare manuscris din 1792, reprodusă în cartea „Zlatna de odinioară“, scrisă de scrisă de Florin Bota, Horia Ciugudean şi Gabriela Mircea. Potrivit documentului, tratativele între Curtea de la Viena şi administraţia minieră din Zlatna, pentru fabricarea mașinăriei, au început încă din 1834.

„La 1 decembrie 1836, administraţia domeniului Zlatnei se adresează Tezaurariatului, manifestându-şi acordul cu privire la construirea unei maşini cu aburi la topitoriile de aici, arătând unele avantaje ce s-ar putea obţine de pe urma acestei inovaţii în procesul de producţie. Se specifică însă că, în scopul punerii în funcţiune a maşinii, nu va mai putea fi folosită căldura de la cuptoarele de topit din cauza conţinutului de sulf care produce coroziune la conductele de aburi“.

Costurile achiziției: 10.000 de florini

Tratativele dintre constructor şi beneficiar s-au soldat cu încheierea, la 22 decembrie 1836 „a unui proiect de contract, prin care firma vieneză (KK Bergwerksproducten Verschleissdireczion) reprezentată de mecanicul John Punchon şi asociatul său Metneuv Fletcher se obligau să construiască pentru administraţia minieră şi metalurgică din Zlatna (K. Berg – Hutten – und Herr Herrschaftsadministration) o maşină cu aburi de 14 cai putere pentru suma de 10.000 florini“.

Contractul încheiat între cele două părți prevedea și o o serie de condiţii legate de termenul de execuţie al maşinii, caracteristicile tehnice, instruirea personalului necesar deservirii maşinii, consumul de lemne al acesteia, costul lucrării precum şi modalităţile de plată.

1747, înființarea Uzinei metalurgice

Pentru mineritul din Transilvania şi, în concret, pentru întreprinderea metalurgică din Zlatna, 1747 a fost un an decisiv. A fost construită noua topitorie din care s-a dezvoltat apoi uzina pentru prelucrarea metalelor neferoase.

Înfiinţarea uzinei metalurgice din Zlatna, în anul 1747, la nivelul tehnic al timpului, a fost determinată de mai mulţi factori şi anume: bogăţiile subsolului din zonă, progresele şi inovaţiile realizate în tehnica prelucrării metalelor şi nevoia stringentă pentru statul austriac de a realiza venituri substanţiale din producţia minieră. Construcţia marii întreprinderi pentru topit metale din Zlatna (Feuer Schmaltz Hulte) începe la 7 iulie 1747 şi se termină patru luni mai târziu. Suma cheltuită: 1743 florini şi 12 1/4 creiţari. Florinul era monedă de aur de aproximativ 3,5 grame (bătută din 1252, în Florenţa), iar creiţarul monedă din argint bătută în Austria până în 1891(60 de creiţari valorau un florin).
Fost centru al administraţiei miniere în epoca stăpânirii romane şi sediul celor mai înalţi demnitari, Zlatna redobândeşte în veacul al XVIII-lea importanţa sa economico-administrativă avută în antichitate.

În prezent, Zlatna trăieşte din amintiri şi cu speranţa că exploatarea minieră care a dat viaţă oraşului sute de ani va fi redeschisă la un moment dat. Asta, după ce combinatul de prelucrare a cuprului Ampelum s-a închis în 2004, iar peste 1.000 de oameni au rămas fără loc de muncă.

Nicu NEAG

sursa foto: arhiva Florin Bota