FOTO: În Cetatea Alba Carolina se găsesc opt ceasuri și cadrane solare, unele vechi de câteva sute de ani. Câte sunt funcționale

În Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia se găsesc nu mai puțin de opt ceasuri și cadrane solare, vechi și de câteva sute de ani. Două dintre acestea sunt încă funcționale. 

Ceasurile solare sunt cele mai vechi dispozitive utilizate pentru a măsura timpul. Acestea depind de rotația și mișcarea soarelui.

Pe măsură ce soarele se deplasează de la est la vest, umbra tijei indicatoare, denumită gnomon, se „așează” pe suprafața gradată a ceasului și indică orele zilei.

În funcție de mișcarea Soarelui, umbra gnomonului se aliniază progresiv cu liniile marcate, indicând astfel momentele din zi.

În toată Transilvania nu sunt mai mult de 100 asemenea cadrane solare, rămase din vremurile în care oamenii se orientau, încă, după soare. Asta în timp ce în Moldova și în Țara Românească, aceste deosebit de interesante și frumoase mărturii ale trecerii noastre prin timp sunt de-a dreptul rarități.

Ora cadranelor solare funcționale din Alba Iulia nu mai corespunde cu ora indicată de ceasurile noastre moderne.

Timpul solar este un timp natural astronomic care depinde de poziția soarelui pe cer, în vreme ce timpul legal este un timp artificial standardizat.

În Cetatea Alba Carolina se găsesc opt ceasuri și cadrane solare

Iată care sunt cele opt ceasuri și cadrane solare din Cetatea Alba Carolina:

• Un cadran solar multiplu, de formă cubică, unic în România, datând, posibil, din 1782, amplasat până nu de mult în Lapidariumul din curtea Catedralei Încoronării, este acum în plin proces de restaurare, la Muzeul Național al Unirii.
• Cel de-al doilea ceas solar este cel mai vechi dintre toate. Are mai bine de 400 de ani și este încă vizibil pe latura însorită a Catedralei Romano-Catolice. Situat pe cel de-al doilea pilastru al Catedralei Romano-Catolice, cel sudic, ceasul solar sculptat în piatră a fost restaurat cu ocazia lucrărilor din 2008.

• Un al treilea ceas solar, vechi de 173 de ani, absolut funcțional, se află în curtea Palatului Episcopal. Ceasul solar, marcat cu anul 1851, se află pe frontispiciul interior sudic al Palatului Episcopal.

• Cel de-al patrulea cadran solar se află în curtea Institutului Teologic Romano-Catolic. Acesta a fost restaurat în anul 1984 și este funcțional, doar că arată timpul solar aferent fusului est-european.

• Alte trei cadrane solare, de secol XVII-XVIII, dintre care două portabile, sunt expuse permanent la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

• Cel mai puțin cunoscut, dar deosebit de valoros și, totodată, inaccesibil, este cadranul solar din Observatorul astronomic al Bibliotecii Batthyaneum, unic în țară, ba chiar și în Europa Centrală. „Gnomonul filar de mare precizie funcționează astfel: o rază de lumină pătrunde printr-un orificiu îngust într-o cameră în care există un cablu întins în planul meridianului, astfel încât centrul fasciculului de lumină cade pe acesta exact în momentul culminației superioare solare (amiază)”, a explicat Dan George Uza, în cartea „Cadrane solare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș”.

sursa text: „Cadrane solare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș”, Dan Uza

sursa foto: Centru Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia