FOTO: Mumia de pasăre Ibis de la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Artefact vechi de peste 2600 de ani

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia deține în colecție artefacte exotice. Una dintre acestea este mumia de Ibis, veche de peste 2600 de ani.

În practicile vechilor egipteni, mumificarea nu era dedicată doar faraonilor, membrilor familiei regale sau aristocraților, ci și animalelor sacre. Astfel, dintre animalele pe care egiptenii le mumificau făcea parte și pasărea Ibis, potrivit reprezentanților Bibiotecii.

 

”Între anii 650 și 250 a. Chr., egiptenii au sacrificat și mumificat milioane de păsări Ibis, dedicate zeului Thoth, zeul artelor, al scrisului, al magiei și înțelepciunii.

În Egiptul antic, se credea că sufletul uman există în trei părți după moarte. Acestea erau Ka, Ba și Akh.

Ka era copia de apoi a sufletului, Akh simboliza umanitatea sufletului rămasă după judecata de apoi, iar Ba, adesea înfățișat ca un ibis, simboliza călătoria între lumi, între viață și moarte.

 

Astfel, am putea spune că Thoth era „bibliotecarul” lui Osiris, motiv pentru care și-a câștigat pentru totdeauna un loc de cinste în împărăția zeităților egiptene” potrivit sursei citate.

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798 de episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Ignatius de Batthyán (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.

Institutul a fost amenajat în clădirea fostei Biserici trinitariene din Alba Iulia. Edificiul, construit în stil baroc între 1719-1738, a suferit modificări în cursul secolului al XVIII-lea, impuse de destinaţiile succesive ale acestuia: biserică cu două turle (1719-1784), depozit, spital al armatei (1786-1792), apoi observator astronomic şi bibliotecă (1792-1798).

Colecţia privată a episcopului Ignatius de Batthyán

Nucleul de astăzi al Bibliotecii Batthyaneum îl constituie colecţia privată a episcopului Ignatius de Batthyán, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise, datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Cele mai importante achiziții sunt făcute din biblioteca arhiepiscopului Vienei, Christoph Migazzi, şi cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča.

Donaţiile au constituit forma principală de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii în cursul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea. Observatorul astronomic a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat o perioadă. Biblioteca a funcţionat neîntrerupt până astăzi, fiind administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia până în 1952. În 1962, a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.

Aula Magna – sala principal a bibliotecii

Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea și decrațiunile iconografice de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.

În 1912, s-au pus aici bazele unui valoros muzeu de arheologie şi de artă sacră, care şi-a îmbogăţit colecţiile în perioada interbelică, perioadă din care datează şi denumirea de Batthyaneum. Valoarea Bibliotecii este dată şi de cele două arhive ale Transilvaniei, a Conventului de la Cluj-Mănăştur şi a Capitlului de la Alba Iulia.

sursă: Biblioteca Batthyaneum/Facebook