FOTO: Revelion la Gheţarul Scărişoara. Speologi din cinci zone din ţară au sărbătorit trecerea dintre ani pe cel mai mare bloc de gheaţă subterană

Speologi de la Asociaţia Speologică “Sfinx” Gârda au închinat paharul de şampanie de la Revelionul 2013 în partea turistică a peşterii Gheţarul Scărişoara. Specialişti din Gârda, Bucureşti, Braşov, Arad şi Turnu Severin au sărbătorit trecerea în noul an în speranţa ca acesta să aducă noi descoperiri de noi goluri subterane care să fie explorate şi cercetate.

Acest mod inedit de sărbătorire a revelionului a fost inspirat de profesor dr. Iosif Viehmann (87 de ani) de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, cercetător asociat la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” Cluj (primul institut de speologie din lume, fondat în 1920 de Emil Racoviţă – părintele biospeologiei). Împreună cu studenţii săi, pentru o perioadă de peste 30 de ani, acesta a întâmpinat venirea noilor ani în peşteri.

Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba.

În prezent, cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (I.S.E.R.) departamentul Cluj continuă studierea acestei peşteri.

Astfel, se fac studii ce “vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani – este cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume –  (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)”, pe baza depozitului de gheaţă din  peştera Gheţarul Scărişoara – a precizat doctor Aurel Perşoiu, fost cercetător la I.S.E.R.

În 2007, s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei.

Rezultatele preliminare ale cercetărilor arată că „există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11m şi 36m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi”, a spus profesor dr. Bogdan Onac, directorul departamentului Cluj al I.S.E.R. Astfel, blocul de gheaţă din peştera Gheţarul Scărişoara cu cei peste 120.000 metri cubi, din comuna Gârda, ar putea depăşi volumul blocului de gheaţă din peştera Dobsinska din Slovacia, care este între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, care este considerat în prezent cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume.

Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute de A.Szirtfi (1847) şi J.Vass (1857) care, prin faptul că menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în Gheţar, dovedeşte faptul că acesta era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate de geologul Karl Peters (1861). Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmidl (1863). Primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a intemeiat în 1907 Biospeologia ca ştiinţă (studiul amimalelor ce trăiesc în peşteră) şi care a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj în 1920.

Gheţarul Scărişoara este prima peşteră declarată Monument al Naturii în România în 1938. În urma unei expediţii organizate de M. Pop în 1947 sunt descoperite şi explorate cele 2 rezervaţii Ştiinţifice. Urmează două etape de cercetare şi studiere a Gheţarului întreprinse de cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, între 1963 -1968 şi 1983 –1992 coordonate de M. Şerban, I. Viehmann, T. Rusu, Gh. Racoviţă, V. Crăciun, E. Silvestru, B. Onac. În 2001 Asociaţia Speologică „Sfinx” Gârda explorează noi laterale ale peşterii şi finalizează amenajarea actuală a porţiunii turistice a Gheţarului, introducând lumina artificială în sala „Biserica”.

Peştera are 3 intrări, şi se află la o altitudine de 1165 m faţă de nivelul mării. Ea are o lungime de peste 700 m şi o diferenţă de nivel de 105 m.

Citește și Mesaje de Anul Nou 2016 * Felicitari de Anul Nou 2016 * Mesaje de Revelion 2016 * Mesaje haiose de Anul Nou 2016

Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 m şi un diametru de 50 m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află „Sala Mare” a cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 metri cubi ce are o grosime maximă de 36 m şi a cărui strate datate de la o adâncime de circa 20m (din cei 36 m determinaţi) au între 2000 şi 3500 de ani vechime. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. Din capătul Nord-Vestic al Sălii Mari, de pe un balcon al Sălii „Biserica” se pot admira scăldate în lumina reflectorului cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.

Din „Sala Mare”, între Blocul de Gheaţă şi peretele de calcar se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, în care se poate întra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj (str Clinicilor Nr.5 , Cluj Napoca).

În Gheţar trăiesc lilieci şi gândăcei de 2-3 mm numiţi „Pholeuon prozerpinae glaciale”, iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost a fost dezgropat un schelet de Rupicapra.