FOTO: Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” din Aiud, mănăstirea unde se pomenesc zilnic martirii neamului românesc

Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” – Aiud, ridicat la rangul de mănăstire, este situat pe „Râpa Robilor”, în localitatea Aiud, şi a fost înfiinţat în 1 ianuarie 2005.

Lucrările la monumentul-biserică numit „Calvarul Aiudului” au început în 1992 şi au contribuit la construcţie atât Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, cât și foștii deținuți politici din țară și străinătate.

Lăcaşul de cult a fost construit în memoria martirilor din temnițele comuniste româneşti, iar arhitectura a fost proiectată de Anghel Marcu și Nicolae Goga.

Monumentul este construit perpendicular pe „Râpa Robilor”. Pe acoperiș sunt vizibile 14 cruci îngemănate care exprimă unitatea în suferință a celor care au fost privaţi de libertate, dar privite separat cele șapte cruci amintesc de cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe. Cele şapte cruci îngemănate duc în spate o cruce mare care simbolizează Crucea Neamului.

Pentru a ajunge în interiorul bisericii, trebuie coborâte 24 de trepte care simbolizează păşirea spre întunericul din celulele comuniste. Monumentul „Calvarul Aiudului” a fost sfinţit de Mitropolitul Bartolomeu în anul 2005.

Cu binecuvântarea Arhiepiscopului Irineu al Alba Iuliei, în anul 2011 a început construirea noului ansamblu monahal.

Până în prezent au fost construite biserica principală, două paraclise, osuar, spațiu muzeal desfășurat pe o suprafață de 1.000 mp, spațiu pentru bibliotecă, sală de proiecții și arhivă, acestea însumând încă 1.000 m2, corp de chilii, bucătărie, trapeză și spații tehnice.

Mănăstirea se prezintă în formă de „U”, cu cele două laturi înfipte în „Râpa Robilor”, în centru fiind biserica, înconjurată de un gard de sfinte cruci, reprezentate în trei dimensiuni, cele mici ale copiilor, cele mijlocii ale tinerilor, iar cele mari ale adulților, toate însumând cimitirul martirilor din care se naște biserica.

Aceasta are formă de elipsă, construită din două ziduri. Pe zidul interior este vizibilă biserica, iar zidul exterior simbolizează regimul comunist care a obstrucționat Biserica să-și mărturisească sfinții pe care în mod firesc ar fi trebuit să-i vedem sub streașina bisericii, încadrați în ocnițe.

Biserica mai are și o formă de ou culcat, grație elipsei, care simbolizează Învierea, dar și alte două forme care apar în Sfânta Scriptură: cea de corabie și cea de chit sau cașalot, cum se utilizează în prezent.

Osuarul se află sub Sfânta Masă, are formă circulară, având 127 de ocnițe, unde se vor așeza osemintele martirilor din Aiud.

Muzeul amenajat sub biserică, unde va fi reprezentată o celulă din Aiud, precum și biblioteca, prevăzută cu sală de lectură, sală de proiecții și amfiteatrul fac parte din Centrul de Studii Martirologice.

Mănăstirea organizează anual Simpozionul de Martirologie, în parteneriat cu Arhiepiscopia Alba Iuliei și cu alte instituții.

Din anul 2019, Arhiepiscopia Alba Iulia editează o dată la doi ani Caietele Memorialului Aiud, lucrare publicată la Editura Reîntregirea sub coordonarea pr. lect. univ. dr. Oliviu Botoi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia şi Consilier cultural eparhial, care a oferit pentru Basilica.ro detalii referitoare la istoricul aşezământul monahal.

Potrivit Protos. Gavriil Vărvăruc, stareţul mănăstirii, Sfânta Liturghie, precum şi slujba de pomenire pentru martirii neamului românesc, sunt oficiate zilnic.

Mănăstirea este aşezată pe strada Eroilor, nr. 3, în Aiud.

La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor“, elita rezistenței românești.

sursa: basilica.ro

foto: Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia