FOTO – VIDEO | 25 de ani de când românii și-au luat rația de libertate. Revoluția, comemorată la Alba Iulia cu slujbe religioase, plachete și diplome

Revoluționari, autorități, politicieni și preoți , au comemorat, în 21 decembrie 2014, la Alba Iulia 25 de ani de la Revoluţia din 1989. Alba Iulia a fost unul dintre primele orașe din România unde, după Timișoara, s-a aprins flacăra Revoluției. La Alba Iulia primele manifestații împotriva dictaturii comuniste au început în seara de 21 dececembrie. La 25 de ani de când românii și-au luat rația de libertate, autoritățile și revoluționarii au dezvelit plăci comemorative, au depus coroane și au înmânat diplome și plachete revoluționarilor.

Evenimentele au început în faţa Instituţiei Prefectului, la ora 09.30, cu dezvelirea și sfințirea unei plăci comemorative, urmată de depuneri de coroane la Troiță.

Au continuat apoi în Cetate, la Monumentul Eroilor Revoluţiei, unde, începând cu ora 10.00, a fost programată cea de-a doua depunere de coroane.

Au fost depuse coroane din partea Asociației revoluționarilor din Alba, Senatului României, Camerei Deputaților, Instituției Prefectului județului Alba, Consiliului Județean Alba, Primăriei și Consiliului Local al municipiului Alba Iulia, Ministerului Afacerilor Interne, Muzeului Național al Unirii și Direcției de Sănătate Publică a județului Alba.

Din partea partidelor politice, au depus coroane Partidul Social Democrat, Partidul Conservator și UNPR (PSD + PC + UNPR), Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Mișcarea Populară (PMP).

Începând cu ora 10:30, Asociația de revoluționari a depus o coroană la Troiţa din faţa Catedralei Ortodoxe.

Evenimentele au continuat în Sala Unirii, unde de la ora 11:00 au ținut cuvântări oficialități și reprezentanți ai revoluționarilor (Mihai Babițchi, Gabriel Suciu), după care au fost înmânate plachete comemorative.

”Au trecut 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 și foarte mulți dintre noi, chiar dintre cei mai în vârstă, au uitat că românii se hrăneau cu deșeuri, se încălțau cu deșeuri, se îmbrăcau cu deșeuri, se culturalizau cu deșeuri. Magazinele, fie ele alimentare sau cu produse industriale erau goale. Carnea, laptele, pâinea, ouăle, untul, uleiul, erau raționalizate. În apartamente oamenii înghețau iarna de frig. Apa caldă se dădea ”doar la anumite ore” și nu ajungea deseori decât la etajele inferioare. Televiziunea funcționa numai câteva ore pe zi, iar cea mai mare parte era dedicată cultului deșănțat al personalității cuplului de dictatori. Iar peste toate domnea omniprezentă teama. Teama de a vorbi, teama de a acționa, de a face ceva ca lucrurile să se schimbe. Teama de prietenul cel mai bun, înfricoșat el însuși și probabil ușor șantajabil, teama de vecini, de colegii de serviciu și chiar de unii membri de familie care puteau fi informatori. De 45 de ani, România trăia într-un adevărat labirint al absurdului, în care valorile umane păreau definitiv compromise. Revoluțiile anului 1989 din Europa de Est au dovedit cât de greșită era acea explicitare. Revoluția din decembrie 1989 din România nu a fost organizată de o elită intelectuală cu un program clar de reconstrucție a societății, ci a pornit ca o mișcare de revoltă generalizată, îndelung stăpânită a maselor populare împotriva totalitarismului comunist de tip ceaușist.

Participarea entuziastă în final a întregii populații la evenimente și sacrificiul celor aproape 4.300 de morți și răniți, chiar dacă a condus la prăbușirea regimului comunist, nu a însemnat automat câștigarea libertății, instaurarea democrației și statului de drept sau obținerea prosperității pentru întregul popor. Puterea în stat a fost confiscată imediat de un grup de nomenclaturiști și securiști din linia a II-a, în frunte cu Ion Iliescu. A urmat jefuirea nerușinată a avuției naționale, sub lozinca așa numitei privatizări și a economiei de piață.

Au ajuns în fruntea țării și în parlament gargaragii de duzină, agramați cultural, lipsiți de principii morale, vocali în ședințele de partid, pe stradă sau în cafenele, dar incapabili să discearnă între interesul național și cel clientelar de partid. Însă nu toți cei din clasa politică au fost așa.

A trebuit să vină anul 2014 pentru ca speranța să renască în România. Buldozerele DNA au scos la suprafață o holcăială fetidă de corupți, în mai toate partidele politice. Alegerile prezidențiale din acest an au dovedit ceea ce părea pierdut pentru mult timp, solidaritatea oamenilor, impresionantă mai ales în turul al doilea al alegerilor. O solidaritate care a amintit de decembrie 1989. Românii au demonstrat că și-au păstrat voința și înțelepciunea pentru a lupta până la capăt pentru un drept fundamental. ” a declarat Mihai Babițchi, președinte de onoare al Asociației 21 decembrie 1989.

Mai apoi, prefectul Gheorghe Feneșer a dat citire mesajului primului ministru.

”Suntem astăzi la 25 de ani de la Revoluția din 1989. Eu aș vrea să spun celor care au avut curajul să iasă în stradă, ca unul care face parte din cei mulți care nu au fost în fruntea revoluționarilor, că îi respectă și că trebuie să le fim recunoscători pentru totdeauna. Decembrie 1989 a fost un moment de cotitură în viața românilor și a României. Cei care au riscat, ieșind în stradă, în toată țara, dar și aici la Alba Iulia și la Cugir, aceștia sunt cei care merită altă tratație din partea noastră. Insituțiile statului trebuie să respecte eroii. Eu cred că Revoluția din 1989 și tot ce s-a întâmplat de atunci și până acum, a mers în sensul pozitiv a vieții românilor și a României.”, a precizat președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

”Astăzi e o zi deosebită. E o zi deosebită în Alba Iulia, dar e o zi deosebită și pentru România. Un președinte pe care l-am vrut atâta de mult depune jurământul. Astăzi sunt sigur că se va vota bugetul. […] Și astăzi trăim într-o lume a deșeurilor. Și astăzi din păcate și mâncarea este un surogat. Și lucrurile astea nu suntem noi de vină, noi avem o singură vină, că prea mult suportăm. Noi avem o vină că nu am înțeles că după zilele Revoluției trebuia să înceapă cealaltă revoluție. Revoluția afară. Să avem pe ce ne mișca, să avem străzi, să avem locuri de muncă, să se construiască. […] Și noi suntem de vină, noi, cei care, cineștie de ce și pentru ce, ne-am închinat tot timpul la câte un partid. Dar nu foarte mulți din cauză că credeam într-o doctrină, ci pentru privilegii, ăsta este omul. Mă bucur că împreună cu albaiulienii am reușit să continuăm revoluția în Alba Iulia și să facem ceea ce de 300 de ani aproape nu s-a făcut.” a declarat primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.

În continuare, în semn de recunoștiință pentru revoluționarii Albei, au fost înmânate de către președintele Consiliului Județean Alba Ion Dumitrel și de către primarul municipiului Alba Iulia Mircea Hava, diplome, plachete și albumul aniversar, consacrate implinirii a 25 de ani de la Revoluția Română.

Mai apoi, toți cei prezenți au fost invitați la o masă, organizată la Hotel Cetate.

Vă prezentăm o galerie foto de la evenimentele de astăzi: