FOTO-VIDEO: Evenimentul ”Slow Food”, la Universitatea din Alba Iulia. Tinerii au dovedit că ştiu să gătească sănătos

Cantina Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a găzduit vineri un eveniment organizat pe tema ”Slow Food”, concept promovat de Ziua Mondială Terra Madre. Tinerii implicați în evenimentul concurs au demonstrat că sunt competitivi, iar printre cei care au gătit s-au aflat și bărbați şi nu doar reprezentante ale sexului frumos. Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Consiliului Judeţean Alba, de Conviviumul „Slow Food” Alba Transilvania şi studenţii din UAB.

Rareș Trifan și Gabriela Guș au luat premiile puse în concurs, pentru cele două probe de prezentare și proba de degustare. Dacă Rareș Trifan și-a prezentat salata în versuri de hip-hop, Gabriela Guș a pregătit piept de curcan marinat, cu dulceață de afine și cartofi marinați.Premiile au constat în obiecte de uz casnic.

”A fost foarte bine mi-a plăcut foarte mult juriul, mă așteptam să iau locul doi sau trei”, a declarat Gabriela Guș.

Toți concurenții au primit diplome de participare, iar la eveniment au fost prezenți aproximativ 25 de studenți. La final, organizatorii au oferit câteva jocuri studenților, care au trebuit să ghicească feluri de condimente, legați la ochi.

Conviviumul „Slow Food” Alba Transilvania, prin cele 10 puncte locale, cele două prezidii şi comitetul „Ark of Taste”, doreşte să tragă un semnal de alarmă asupra direcţiei în care se îndreaptă sistemul alimentar românesc. Manifestul “România, o naţiune Slow Food” apare pe fondul dezbaterilor publice despre Reforma Politicii Agricole Comune Europene, a cărei configuraţie va avea consecinţe directe asupra alimentaţiei românilor după 2013.

Convivium-urile Slow Food sunt grupuri locale de membri care organizează cursuri, degustări promovează campanii locale, conectează consumatorii cu producătorii locali şi participă la evenimente internaţionale organizate de Asociaţia Slow Food.

În prezent în România există 10 Convivium-uri: Alba Transilvania, Bran-Moeciu, Bucureşti Valahia Gusturilor, Brusturoasa-Palanca, Braşov, Cluj, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Târnava Mare, Turda, două Prezidii (Brânza de burduf şi Gemurile din satele săseşti) şi un comitet Arca Gustului România (pentru protecţia speciilor ca porcul de Bazna, porcul Mangaliţa Roşie, puiul Gât golaş de Transilvania etc.).

Mişcarea Slow Food în România propune un model complementar pentru o politică în domeniul alimentaţiei, bazat pe următoarele deziderate:

– să le fie redată demnitatea micilor agricultori şi producători şi să le fie recunoscut rolul de furnizori de servicii ecologice şi de custozi ai patrimoniului cultural;

– biodiversitatea locală să fie apreciată drept contribuţie naţională la agricultura durabilă;

– educaţia alimentară să devină una dintre priorităţile sistemului de educaţie publică;

– calitatea hranei şi practicile alimentare să fie recunoscute ca probleme de sănătate publică;

– legăturile dintre consumatori şi producătorii hranei să fie refăcute;

– pieţele comunitare cu produse gustoase, curate şi corect preţuite să fie încurajate şi susţinute de autorităţile locale;

– hrana să fie privită ca parte a patrimoniului şi producţiei culturale;

– administrarea tradiţională a peisajului să fie recunoscută ca indispensabilă turismului durabil;

– consumatorii să aibă dreptul de a alege hrana în cunoştinţă de cauză.