Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Guvernul a adoptat Strategia de dezvoltare teritorială: Patru autostrăzi construite până în 2035 și alte proiecte mari propuse spre realizare


Publicat

autostrada albaGuvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) „România policentrică 2035. Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni”. Pe termen lung, Guvernul are în vedere, printre altele, realizarea a două autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud și est-vest și realizarea a două autostrăzi la exteriorul Carpaților, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Prin Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) „România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni”, Guvernul propune ca dezvoltarea teritoriului României în perspectiva anului 2035 să fie concentrată pe asigurarea unui teritoriu funcțional, administrat eficient, astfel încât să fie asigurate condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi şi să aibă un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei. SDTR stabileşte o viziunea integratoare a acțiunilor de dezvoltare la nivelul teritoriului national, în conexiune cu evoluțiile din spațiul european și international. În acest sens, SDTR vizează creşterea accesibilităţii către zonele dezvoltate din centrul Europei și valorificarea poziţiei geografice a teritoriului naţional și deschiderea la Marea Neagră, pentru o repoziționare a ţării noastre ca actor-cheie în circuitele economice între spațiul european vestic şi spațiul estic.

Fie că este vorba despre politicile sectoriale de mediu, transport, agricultură, educație, sănătate sau alte domenii, deciziile de politică publică produc efecte la nivel teritoriului și, implicit, asupra oamenilor. Pentru ca efectele să devină convergente, este necesar ca deciziile publice să ia în considerare teritoriul, transformând particularităţile locale sau regionale în politici localizate în teritoriu. Teritoriul furnizează imaginea globală, integrată, care poate contribui semnificativ la fundamentarea deciziilor de politică publică și la eficientizarea utilizării fondurilor publice prin alocarea fondurilor acolo unde indică necesitățile teritoriale.

Prin SDTR este stabilit cadrul strategic de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României pe termen lung, necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.

Strategia de dezvoltare teritorială a României este necesară deoarece asigură documentul-cadru care relaționează în profil teritorial strategiile sectoriale naționale, precum și orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt și mediu (ex: exerciţiile bugetare ale UE), reunește toate aspectele dezvoltării, problemele, tendințele, potențialul de dezvoltare și riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exercițiior bugetare național și al UE.

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP), sub coordonarea primului-ministru, scenariul România Policentrică urmărește, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (orașe mari/medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

Obiectivele generale pe care Guvernul și le propune, în cadrul acestei strategii, vizează:

– asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european, prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;

– creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive;

– dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;

– protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială;

– creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

Prin aceste cinci obiective generale, cele 18 obiective specifice și cele 10 linii directoare de planificare, documentul orientează procesul de dezvoltare și furnizează reperele strategice de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii, stabilind o serie de acțiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel național, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal și un plan de acțiuni prioritare pe termen scurt (3 ani), mediu (7 ani) și lung (mai mult de 10 ani).

Pe termen scurt, strategia a identificat, ca acțiuni prioritare, printre altele, negocierea şi semnarea documentelor tehnice şi politice necesare racordării României la reţelele paneuropene de transport de energie, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – secţiunea Reţeaua de localități, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărţi de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României și elaborarea de planuri de prevenţie, pregătire şi intervenţie, revizuirea metodologiei privind conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor de urbanism, stabilirea mecanismului instituțional de cooperare pentru implementarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) etc.

Pe termen mediu, ca acțiuni prioritare, sunt prevăzute: elaborarea de strategii instituţionale pentru toate zonele transfrontaliere, realizarea a cel puțin 10 proiecte investiţionale cu relevanţă SUERD finanţate din cadrul programelor operaţionale, realizarea a cel puțin două noi sisteme de traversare peste Dunăre și a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creșterea lungimii digurilor construite(inclusiv pe Dunăre) și asigurarea captării apei în bazine de refugiu, realizarea în minimum 10 orașe reședință de județ a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar și a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale și legături cu zonele de patrimoniu cultural și centrele urbane și rurale, realizarea de strategii pentru zonele urbane funcţionale, creșterea ponderii locuințelor din mediul urban și din mediul rural racordate la rețele edilitare de apă/canal și  la stații de epurare a apelor uzate, realizarea a cel puțin 5 sisteme de servicii publice integrate transfrontalier, din care cel puțin 2 servicii medicale, constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, rețea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general și realizarea sistemului cadastral românesc.

Pe termen lung, Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud şi est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaților, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmației), realizarea a cel puțin unei autostrăzi de legătură între Moldova și Transilvania, realizarea a cel puțin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpații Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între oraşele cu potențial de pol transfrontalier, modernizarea rețelei de transport feroviar, modernizarea rețelei de transport rutier, transformarea Bucureștiului într-un pol competitiv la nivel european, proiecte de investiții pentru creşterea stocului de locuinţe sociale la nivel de unitate administrativă, reabilitarea a 10 centre istorice și realizarea de lucrări de împădurire.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a Strategiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează şi supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind Planul de implementare a Strategiei de dezvoltare teritorială a României. Acesta are în vedere principiul transparentei și al consultării instituțiilor relevante pentru implementarea strategiei. Planul de implementare se actualizează la intervale de 3 ani, pe baza concluziilor raportului periodic privind implementarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se va constitui o unitate de monitorizare și evaluare a implementării strategiei, iar sistemul de monitorizare va fi verificat şi reactualizat anual, pentru a include noile reorientări strategice ori de politici.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate