Guvernul a modificat Codul de Procedură Penală, prin ordonanţă de urgenţă. Precizări de la Ministerul Justiţiei

În şedinţa de miercuri, 5 februarie, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare a noului Cod de proocedură penală. Ministerul Justiţiei a transmis că Executivul a aprobat șase acte normative prin care se vor asigura, pe de o parte, resursele umane, respectiv un plus de câteva sute de posturi de magistrați și grefieri, prin mărirea schemelor de personal, degrevarea instanțelor de anumite activități și raționalizarea instanțelor cu volum mic de activitate, iar pe de alta, cele legislative.

Este vorba despre Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative; Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Proiectul de Lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea; Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției; Proiect de Hotărâre privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reprezentanţii MJ precizează că, în materie penală și procesual-penală, modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a două demersuri legislative separate:

– Ordonanță de Urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii;

– un proiect de Lege conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite.

Prin proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, s-a aprobat suplimentarea cu 90 a numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.

În același context al asigurării punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală și al aplicării în condiții corespunzătoare a noului Cod de procedură civilă, numărul de posturi al Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi suplimentat cu 10 de posturi de grefier și două posturi de magistrat-asistent.

Citeşte şi NOILE CODURI din Justiție au intrat vigoare din 1 februarie 2014. S-a redus limita maximă a pedepsei la mai multe infracțiuni

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative aprobat de Guvern a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei din 31 ianuarie.

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative aprobat de Guvern a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei din 31 ianuarie.

Potrivit acestuia, se dispun metode de cercetare sau supraveghere speciale şi dacă urmărirea penală este începută in rem.

DIICOT va avea competenţă pe anumite infracţiuni (furt, tâlhărie, piraterie, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută simplă, brancrută frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, delapidarea), dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro.

În privinţa aplicării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive. Însă, după judecarea definitivă a cauzei, nu pot fi combinate dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive.

Alte modificări: „Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.”

La articolul 31 alin.(1) după litera d) se introduce o nouă literă, lit.e), cu următorul cuprins: „e)  pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.”