HARTĂ: SEBEȘ, în topul poluării pe țară, duminică. Valorile corespunzătoare particulelor în suspensie PM10, depășite

Calitatea aerului în zona Sebeș este duminică, 24 ianuarie, foarte rea. Potrivit raportărilor de pe site-ul calitateaer.ro, stația de monitorizare AB-2 din Sebeș indica, până la ora 13:00, un indice specific 5 – „foarte rău” – corespunzător particulelor în suspensie (PM10), respectiv o valoare de 113.58 µg/mc.  

Din cele peste 100 de stații de monitorizare în timp real, care alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), doar într-o singură locație valorile erau apropiate de cele de la Sebeș. Este vorba despre stația DJ-6 din județul Dolj, o stație care măsoare emisiile generate de trafic, la Calafat. Până la ora 13:00, aceasta indica o valoare PM10 de 106.06 µg/mc corespunzătoare de asemenea indicelui 5 – „foarte rău”. 

La Sebeș, cea mai mare valoare a PM10 înregistrată în ultimele ore a fost de 203.63 µg/mc (în noaptea de sâmbătă spre duminică), ceea ce reprezintă de peste 4 ori valoarea limită zilnică recomandată pentru protecția sănătății umane.

Reamintim faptul că indicele specific corespunzător particulelor în suspensie < 10 µm se stabilește prin încadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 24 de ore.

După cum se poate vedea pe hartă, cele două stații de monitorizare din municipiile Sebeș și Calafat sunt singurele cu indicele 5 – „foarte rău”, în timp ce în mai multe zone din țară stațiile de la nivel local indicau valori ceva mai scăzute, spre exemplu 4 – „rău” la Alba Iulia, Zlatna, Hunedoara sau în unele zone din Cluj-Napoca.

Potrivit legii nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane în cazul particulelor în suspensie PM10 este de 50 µg/mc.

Particule în suspensie PM10 și PM2.5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei:

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

sursa: calitateaer.ro