Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Heliport la Blaj: Proiectarea și execuția lucrărilor, lansată la licitație. Unde va fi amplasat și cum va arăta

Publicat

Licitația pentru proiectarea și construirea unui heliport în municipiul Blaj a fost lansată. Potrivit documentației, heliportul urmează să fie amenajat pe un teren de circa 9.600 mp, aflat pe partea stângă a DN 14B, la ieșire din Blaj spre Teiuș.

Pe heliport va putea ateriza elicopterul MI – 17 aflat în dotarea Inspectoratului General de Aviație al MAI – cel mai mare elicopter aflat în exploatare în România, dar și alte elicoptere din această clasă sau mai mici, atât de stat cât și private, ceea ce va permite executarea unor misiuni în folosul comunității și al regiunii. Heliportul va putea fi utilizat atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte.

Primăria Blaj a lansat marți, 22 iunie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație pentru proiectare și execuția lucrărilor pentru obiectivul „Realizare heliport în municipiul Blaj”.

Valoarea totală estimată este de 1.778.311,26 de lei, fără TVA.

În scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației, în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu a celorlalte state ale Uniunii Europene, a redresării și dezvoltării asistenței medicale, inclusiv a sistemului de urgență prespitalicesc, Primăria municipiului Blaj dorește să amenajeze un heliport de suprafață, destinat elicopterelor care execută misiuni aeromedicale SMURD și în situații de urgență, pentru un trafic aerian pe timp de zi și pe timp de noapte, după reguli de zbor la vedere (VFR).

Amplasamentul propus pentru realizarea heliportului este adiacent Drumului Național DN 14B, pe partea stângă, la ieșirea din localitatea Blaj spre Teiuș, pe un teren cu o suprafață de 9.618 mp.

Platforma heliportuară va avea o suprafață de 441 mp și va fi formată din 23 cm îmbrăcăminte rutieră din beton, 20 cm strat de fundație superior, 30 cm strat de fundație din agregate naturale de balastieră, 20 cm strat de pământ stabilizat cu lianți hidraulici, strat anticontaminant din material geotextil.

Drumul de acces va avea o suprafață de 827,35 mp + remiză 128,85 mp.

Împrejmuirea heliportului se va face perimetral, cu un singur acces, atât rutier cât și pietonal, pe drumul care face legătură dintre DN 14B și heliport. Împrejmuirea heliportului se va realiza din panouri prefabricate din plasă zincată bordurată, cu înălțimea de 1,8 metri și stâlpi intermediari metalici, la pas de 2,5 metri. Lungimea perimetrală a suprafeței împrejmuite este de aproximativ 620 ml.

Accesul auto se va realiza printr-o poartă metalică din panouri de plasă bordurată cu o deschidere minimă de 5 metri.

Heliportul va fi echipat cu o unitate mobilă de stingere a incendiilor.

Rezultatele așteptate a fi atinse prin realizarea investiției:

  • asigurarea infrastructurii necesare operării elicopterelor care execută misiuni aeromedicale și în situații de urgență;
  • reducerea timpului de transport a: pacienților, organelor sau a echipei medicale pentru prelevarea organelor în vederea transplantului, a personalului care intervine în situații de urgență și a materialelor;
  • evitarea aglomerărilor din traficul rutier sau a blocajelor provocate de accidentele rutiere, inundații sau înzăpeziri, pentru deplasarea la locul intervenției;
  • sporirea gradului de disponibilitate a serviciilor medicale, printr-o mai bună acoperire a teritoriului;
  • reducerea timpului de răspuns în situații de urgență;
  • posibilitatea operării cu elicopterele atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate;
  • asigurarea disponibilității de executare a misiunilor aeromedicale 24/7;
  • îmbunătățirea trinomului: cost/misiune/eficiență.

Prin amenajarea unui heliport destinat celui mai mare elicopter aflat în exploatare în România, elicopterul MI – 17 aflat în dotarea Inspectoratului General de Aviație al M.A.I., vor putea ateriza toate elicopterele din această clasă s-au mai mici, atât de stat cât și private, permițând executarea unor misiuni în folosul comunității și al regiunii:

– cercetarea şi supravegherea din aer:

  • pentru respectarea normelor privind ordinea şi siguranţa publică;
  • a traficului rutier pe căile de comunicaţii;
  • pentru urmărirea, căutarea, descoperirea şi prinderea evadaţilor, dezertorilor sau a altor persoane despre care există date şi indicii temeinice că intenţionează să săvârşească sau au săvârşit infracţiuni, ori care se sustrag măsurii arestării preventive sau executării pedepselor privative de libertate;
  • pentru prevenirea şi combaterea braconajului şi a exploatării ilegale a altor resurse biologice şi nebiologice;
  • pentru evaluarea situaţiei şi a evoluţiei acesteia în zonele afectate de calamităţi naturale, accidente, incendii, explozii, avarii, poluări cu diverse substanţe.

– căutarea şi salvarea persoanelor aflate în dificultate sau a căror viaţă este pusă în pericol;

– sprijinul aerian al forţelor de intervenţie din cadrul tuturor structurilor M.A.I., prin: transport aerian, debarcare, paraşutare, coborâre rapidă din elicopter şi asigurare din aer a acţiunilor;

– transportul aerian al:

  • bunurilor materiale afectate de calamităţi naturale, accidente, incendii, explozii, avarii;
  • apei, hranei şi a bunurilor de strictă necesitate, în zonele afectate de dezastre;
  • delegaţiilor oficiale şi demnitarilor;
  • armamentului, muniţiilor, materialelor explozive, a altor substanţe periculoase, precum şi a materialelor care necesită un timp scurt de transport (inclusiv substanţe şi produse farmaceutice).

– escortă aeriană a:

  • coloanelor oficiale;
  • transporturilor speciale.

– comandă-control prin:

  • supravegherea şi coordonarea din aer a operaţiunilor şi acţiunilor structurilor M.A.I.;
  • filmarea, înregistrarea şi transmiterea în timp real a imaginilor în centrele operaţionale, ziua şi noaptea.

– stingerea incendiilor de suprafaţă cu ajutorul instalaţiilor speciale de la bordul elicopterelor;

– informarea/alertarea publică:

  • cu ajutorul dispozitivelor de comunicare acustică;
  • prin difuzare de materiale informative de la bordul elicopterelor.

– misiuni umanitare şi transport aeromedical de urgenţă în cooperare cu SMURD.

Descrierea obiectivului de investiție:

– reguli de zbor: VFR de zi și VFR de noapte, fără procedură de apropiere PinS;

– elicopter critic de proiectare: MI 17;

– tipul heliportului: de suprafață;

– structura platformei de aterizare: betonată;

– platforma de aterizare va avea formă pătrată cu dimensiunile în plan de 20 x 20 m;

– pe heliport nu va fi aterizat mai mult de un elicopter în același timp;

– heliportul nu va fi deschis traficului aerian internațional;

– pe heliport nu vor exista:

  • organe de trafic aerian;
  • depozit de carburant și posibilități de alimentare cu combustibil a elicopterelor;
  • hangar;
  • dispecer de sol.

– Se va amenaja o cale rutieră de acces la heliport.

– Se va realiza împrejmuirea amplasamentului, perimetral, cu un singur acces, atât rutier, cât și pietonal.

– Se va amenaja o parcare în suprafață de aproximativ 129,00 mp, racordată la drumul de acces proiectat, având aceeași structură rutieră cu a drumului.

– Se va realiza o cameră pentru personal, echipamente electrice și echipamente și o remiză pentru Unitatea Mobilă de Stingere a Incendiilor.

– Heliportul va fi dotat cu un indicator al direcției vântului, luminat.

– Heliportul va fi prevăzut cu marcaje și marcaje luminoase.

– Alimentarea cu energie electrică se face de la instalația electrică de 230 V.

– Se va realiza încă un circuit de alimentare a tabloului de comandă, independent, dintr-un generator independent, pentru situații de avarie și UPS.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ACTUALITATE

Medicul Bogdan Popa, fost manager al Spitalului Aiud își lansează o carte de poezii. Poemele fericirii și schimbare de perspectivă

Publicat

Medicul Bogdan Popa, fost manager al spitalului din Aiud își lansează, în decembrie, primul volum de poezii. Intitulat ”Poemele fericirii”, volumul cuprinde versuri despre dragoste, zbor și speranță.

Despre cum a ajuns să scrie poezie, la prima vedere o pasiune mai puțin obișnuită pentru un medic, ce l-a determinat să aleagă exprimarea în versuri și semnificația volumului, l-am întrebat chiar pe autor.

Medicul Bogdan Popa a fost managerul Spitalului Municipal Aiud în perioada 2017 – iulie 2022. Spune că experiența de la unitatea medicală, în special cea din perioada pandemiei, l-a adus în fața unor situații unice, situații care i-au adus o schimbare de perspectivă.

Primul volum de poezie: ”Am simțit nevoia să  descriu ceea ce am trăit”

”Este primul volum de poezie pe care l-am scris. Mai sunt autorul unui capitol dintr-o carte de specialitate, de ecografie cardiacă, în urmă cu câțiva ani. În facultate am scris un eseu, am ținut un jurnal, dar am scris mai mult pentru mine.

Ceva s-a schimbat în timpul pandemiei, nu știu exact de ce atunci, dar atunci am trăit niște evenimente destul de intense, plus experiența din terapie intensivă, într-un fel pe care nu-l pot explica sută la sută. Am simțit nevoia să descriu ceea ce am trăit, și ca evenimente exterioare, și ca senzații, trăiri.

Am mai scris poezie, nepublicată, prima dată în anul VI de facultate. Am visat într-o noapte că am scris o poezie, m-am trezit dimineața nu-mi mai aduceam aminte nimic. După câteva luni, am scris prima poezie și apoi, sporadic, altele. Niciodată până acum nu am avut intenția sau material pentru a realiza un volum”, ne-a spus Bogdan Popa.

Pasiunea de a scrie: o sete care se autoalimentează

Autorul explică cum și-a conștientizat pasiunea de a scrie, ce înseamnă și de ce a ales să-și lanseze primul volum de poezie.

”Este o pasiune, talent nu știu dacă este. Am mai scris pe Facebook anumite articole și am văzut o reacție de interes și încurajări din partea celor care au citit.

Odată ce încep să scriu, fie că vorbim de proză sau poezie, timpul pentru mine trece altfel, mult mai repede. Apare ca o sete care se autoalimentează. Se întâmplă uneori să scriu ore în șir, fără să simt senzația de oboseală. Din ce am văzut, ce am citit și din experiența altora, este un fel de indicator că acea activitate este o pasiune”, spune Bogdan Popa.

Acesta explică cum, prin poezie, a reușit să diminueze din stresul vieții cotidiene, mai ales cel din perioada pandemiei.

”Este poezie autentică, personală, sunt senzații trăite, prin versuri am încercat să ilustrez în modul cel mai simplu posibil și cel mai fidel, emoțiile. Este vorba mai ales de perioada pandemică. E vorba de poezii cu temă ce se referă la dragoste, iubire, zbor, speranță.

Cred că suntem într-o fază – noi toți, eu pot să vorbesc în primul rând despre mine – în care multiple aspecte sociale, politice, sanitare, tot ce înseamnă viața socială determină un stres major. Cred că avem cu toții nevoie de o zonă de confort, de o pasiune, sigur pentru fiecare dintre noi aceasta poate să fie alta, dar eu am găsit-o în alesul cuvintelor și în creionarea acestora în poezii”, mărturisește Bogdan Popa.

Poemele Fericirii

Autorul spune că a ales titlul volumului, ”Poemele fericirii”, inspirat din opera unor poeți sau scriitori consacrați, ale căror creații le-a simțit mai aproape de suflet.

”Unul dintre motivele pentru care am ales titlul volumului <Poemele Fericirii> este faptul că îmi place foarte mult poezia lui Lucian Blaga, mai ales primele volume de poezie. <Poemele luminii> le-am simțit foarte cristaline și aproape de sufletul meu.

Pe de altă parte, este influența, fascinația chiar, de a citi Nicolae Steinhardt, autorul celebrei cărți <Jurnalul Fericirii>.

Titlul în sine cumva încearcă să reflecte interesul spre acești autori și o oglindire a unor trăiri personale, pe care eu le-aș încadra în zona de fericire”, a spus Bogdan Popa.

Acesta menționează sprijinul ”concret și foarte structurat”, în demersul său privind lansarea cărții, oferit de Ștefan Balog și Ioan Hădărig, de la Fundația Inter-Art.

”Un suport concret și foarte structurat am primit de la Ștefan Balog, care s-a ocupat, împreună cu editura, de realizarea efectivă a cărții. Prefața este scrisă de către Ioan Hădărig din Aiud, care are multe volume de poezie, un poet veritabil și un om de cultură.

Este prima dată când lansez un volum, sper să nu fie și ultima”, mai spune autorul.

Evenimentul de lansare a volumului de poezii ”Poemele Fericirii” are loc în 16 decembrie, de la ora 17.00, la Restaurantul ”La Conac” din Alba Iulia. Prezintă poetul Ioan Hădărig.

În lucru: o carte despre experiența de cinci ani la conducerea spitalului din Aiud

Bogdan Popa intenționează să continue să scrie și să publice. Acum lucrează la o altă carte, despre experiența avută la spitalul din Aiud.

”Am în lucru o carte, care este despre experiența pe care am trăit-o la spitalul din Aiud și în special în perioada pandemică. Au fost lucruri deosebite care s-au întâmplat, care ne-au scos pe toți din zona de confort, care ne-au obligat să trecem prin situații unice, chiar și pentru cei care lucrau în sistemul sanitar de mai multă vreme.

Va fi o carte legată de experiența avută la conducerea spitalului, cei cinci ani în care am activat la conducerea unității din Aiud”, a spus Popa.

Cartea va fi publicată, cel mai probabil la sfârșitul anului 2023 sau în primăvara anului 2024.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Vasile Șușca, tezaur viu UNESCO la Alba Iulia: Meșterul popular care ține în viață o tradiție veche de mii de ani

Publicat

De peste 20 de ani meșterul popular Vasile Șușca confecționează măști tradiționale românești. Este din Maramureș și a primit titlul onorifc de tezaur uman viu, o inițiativă UNESCO prin care se oferă recunoștință celor ce duc tradiția la nivel de artă. 

L-am găsit la Alba Iulia, la standurile amenajate în parcarea Casei de Cultură a Studenților, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie 2022. La micul său stand are expuse măștile care l-au făcut cunoscut în România, dar și peste hotare.

Pentru câteva minute am vorbit cu meșterul popular despre ceea ce înseamnă măștile sale, dar mai ales ce semnificație au ele.

Măștile cu care a venit la Alba Iulia sunt cele tradiționale din Maramureș, mai exact din satul său natal Săcel. Sunt măști care se folosesc la ceea ce meșterul numește un ”teatru popular rimat”.

Un teatru care îmbină spectacolul, cu misticismul si tradiția populară. Fiecare mască primește un botez, un botez al celui care o poartă, acela este și cel care îi oferă măștii personalitate.

În trecut măștile se foloseau la mai multe sărbători, sau datini, dar cu trecerea timpului aproape toate au dispărut.

Însă unele au mai rămas, iar meșterii populari încearcă să le țină în viață prin ceea ce ei realizează. Una dintre tradițiile care încă mai sunt vii, este ”Viflaim-ul”, un teatru popular în versuri care se joacă pe ulițele satului, în perioada Crăciunului și unde se folosesc măștile tradiționale.

CITEȘTE ȘI: PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Măștile pe care Vasile Șușca le face sunt numai din produse naturale, din blană de oaie sau de capră, coarne de berbec. Măștile tradiționale care ies din mâna meșterului din Maramureș pot fi văzute și chiar cumpărate la Alba Iulia în cele două zile dedicate producătorilor locali, cu ocazia Zilei Naționale a României de la Alba Iulia.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BLAJ, 1 Decembrie: Te Deum în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime”, de Ziua Națională a României

Publicat

1 Decembrie, Ziua Națională, Blaj: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică marchează Ziua Națională a României prin celebrarea unui Te Deum solemn în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.

Evenimentul va avea loc joi, 1 decembrie 2022, de la ora 13.00 și va fi transmis în direct de TVR 3 și de canalul Youtube Radio Blaj TV.

Imediat după Te Deum-ul din Catedrala Blajului, TVR 3 va difuza Mesajul Preafericitului Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, cu ocazia Zilei Naționale a României.

De asemenea, postul public de televiziune va difuza, pe același canal, un documentar dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, cu imagini de arhivă și vocea Episcopului Martir, în cadrul căruia vor vorbi scriitoarea Ana Blandiana, profesorul universitar doctor Ion Buzași și elevul blăjean Bogdan Barta.

La 1 decembrie se sărbătoresc 104 ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, Fericitul Episcop Martir greco-catolic Iuliu Hossu fiind cel care a citit Declarația de Unire în acel moment istoric.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Festivalul „România Tradițională”, deschis la Alba Iulia. Produse gastronomice și târgul meșterilor populari

Publicat

Prima ediție a festivalului de tradiții și obiceiuri „România Tradițională” s-a deschis miercuri, 30 noiembrie, în zona monumentului lui Avram Iancu (Casa de Cultură a Sindicatelor) din Alba Iulia.

Vizitatorii vor putea găsi la târgul meșterilor populari produse de uz gospodăresc, pielărie, olărit, cusături și țesături, arta lemnului, dogărie, împletituri, decorațiuni de sărbători, icoane pe sticlă, măști populare, podoabe din ceramică, sticlărie, ceramică de Horezu.

De asemenea, aceștia vor putea degusta produse gastronomice tradiționale. 

Festivalul este dedicat României autentice și va uni, în perioada 30 noiembrie – 1 Decembrie, la Alba Iulia, târgul meșterilor populari, cu ateliere demonstrative de meșteșuguri și gastronomie tradițională, culminând cu spectacole folclorice extraordinare prin care toate provinciile românești vor fi reprezentate.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Încă de la prima ediție, meșteri populari din județul Alba, dar și din zone geografice și etnografice ale țării, vor oferi publicului vizitator o diversitate impresionantă de obiecte create de aceștia – produse de uz gospodăresc, cojocărie, olărit, cusături și țesături, arta lemnului, dogărie, împletituri, decorațiuni de sărbători, icoane pe sticlă, confecționare măști populare, podoabe din ceramică, sticlărie, ceramică de Horezu.

Nici gastronomia tradițională nu va lipsi în aceste zile. Astfel, vor putea fi degustate bucate delicioase realizate cu multă atenție și respect față de rețetele strămoșești.

Atmosfera de sărbătoare va culmina cu spectacolul folcloric extraordinar, un adevărat „regal” tradițional susținut de soliști îndrăgiți, grupuri instrumentale, vocale și de dansuri, ce reprezintă toate regiunile istorice ale României, dar și din Republica Moldova (Bardar, Ialoveni) – Grupul „Tărăncuța”.

Program Festivalul de tradiții și obiceiuri România Tradițională, 30 noiembrie – 1 decembrie, la Alba Iulia:

30 noiembrie 2022

  • orele 12:00 – 20:00 – Târgul meșterilor și producătorilor tradiționali
  • ora 14:00 – Deschiderea oficială a Festivalului
    • Spectacol folcloric extraordinar

1 Decembrie 2022

  • orele 12:00 – 20:00 – Târgul meșterilor și producătorilor tradiționali
  • ora 14:30 – Spectacol folcloric extraordinar

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax