Hidroelectrica investește peste 2,3 milioane de lei pentru reparații la casa vane priză de la barajul Tău. Problemele semnalate

Hidroelectrica investește peste 2,3 milioane de lei pentru lucrări de reparații în vederea reducerii debitelor de infiltrații la casa vane priză de la barajul Tău. 

Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale (SPEEH) Hidroelectrica SA a lansat pe 25 aprilie, în platforma SEAP, o licitație pentru lucrări de intervenție în vederea reducerii debitelor de infiltrații casa vane priză baraj Tău.

Valoarea totală este estimată la 2.332.621,53 de lei.

Lacul de acumulare și barajul Tău fac parte din Treapta a II-a, Tău-Șugag şi este alcătuită din: aducțiunea principală Tău – Șugag, nodul de presiune şi centrala Șugag, precum şi derivaţia secundară Dobra, împreună cu captările secundare aferenţe: Șugag şi Comendii, aparţine de S.C. Hidroelectrica S.A. fiind în administrarea S.H. Sebeş.

Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeș – treapta Șugag.

Treapta a II-a CHE Şugag cu lacul de acumulare Tău se compune din:

• barajul în arc Tău, cu înălțimea de 78 m, care creează o acumulare cu un volum total de 21,30 mil. mc de apă la NNR;
• galeria de aducțiune principală în lungime de 8.140 m, cu diametrul de 4 m, continuată cu castelul de echilibru și puţul forțat cu lungimea de 311 m;
• centrala subterană Şugag echipată cu 2 turbine Francis de 75,00 MW;
• galeria de fugă în lungime de 5.456 m care conduce apele turbinate în lacul Obrejii de Căpâlna;

Casa vane priză de la barajul Tău este o cavernă subterană, amplasată aval de priza de apă la o distanţă de 220 m în versantul drept, având posibilitatea de acces printr-o galerie de acces cu o lungime de 50 m.

Caverna are forma unui puț cu următoarele caracteristici tehnice:

• Înălțimea interioară totală: 15,60 m
• Cota radier aducțiune la casa vanei: 723,85 mdM
• Cota prag vane: 723,85 mdM

Construcţia barajului a început în 1973, prin excavaţiile de la galeria de deviere, dar după terminarea excavaţiilor de la baraj (din 1975) execuţia a fost întreruptă, fiind reluată în 1980 cu betonarea fundațiilor. Barajul s-a terminat în 1985, data la care acumularea a fost dată în exploatare.

La data inspecției, s-au constatat următoarele deficienţe/infiltraţii:

• defecţiunile locale ale betonului şi cca. 4-5 infiltrații (scurgeri) accentuate la casa vane priză;
• s-au observat cca. 3-5 infiltraţii accentuate şi defecţiuni locale ale betonului, inclusiv la rosturi în galeria de acces, la casa vane prize;
• zone de infiltraţii, însoţite de depuneri de calcită, în special la rosturile dintre inele;
• parte din drenaje și rosturi nebetonate corespunzător necesită lucrări de reabilitare;
• infiltraţii sub forma de jeturi în zona de racord a pereţilor cu radierul în casa vane priză;

Infiltraţiile în zona casa vane priză, baraj Tău au o istorie veche de peste 37 de ani. Chiar şi în condiţiile în care debitele infiltrate s-au menţinut la valori stabile în raport cu variaţia nivelurilor în acumularea Tău, problema a fost considerată suficient de importantă justificându-se reparaţiile anterioare, al căror efect a fost temporar, apoi diminuându-se în timp.

Principalele cauze posibile care au dus la degradarea casa vane priză sunt:

• Deteriorarea drenajelor sau etanșărilor existente:
• Pierderea în timp a eficacităţii injecţiilor cu suspensie de ciment pentru umplerea intradosului cămășuielii din beton armat;
• Alte lucrări care condiţionează calitatea execuţiei lucrărilor, în special asigurarea scurgerii apelor stagnante de pe traseul obiectelor/galeriei;
• Perioada şi modul de funcţionare, vechimea de 37 ani de exploatare, în condiţia de nivele variabile;
• Împingerea muntelui, această presiune este declanșată de fenomene ca: relaxarea rocii ca urmare a redistribuirii eforturilor în masiv; curgerea plastică a rocilor slabe, fenomene fizico-chimice de natură să degradeze roca în jurul golului excavat. Aceste împingeri apar instantaneu după deschiderea profilului la rocile curgătoare, ele se dezvoltă în timp funcţie de natura rocii şi a altor factori care intervin pe parcurs precum: apa, degradări în contact cu aerul, natura sprijinirilor etc.;
• Existenţa unor neetanşeități ale căptușelii/cămășuielii de beton (segregări, fisuri, foraje pentru injecții, rosturi de betonare tratate incorect). Prin aceste neetanşeităţi ale cămășuielii de beton, pot avea loc exfiltraţii de apă din interiorul lucrărilor hidrotehnice spre masivul de rocă. Aceasta apă pătrunde și circulă în masivul de rocă migrând spre suprafaţa și spre golurile subterane ale caselor de vane şi galeriilor de acces;

Deficienţele semnalate au condus în timp la pierderea etanșeităţii în zonele mentionate/critice, acestea fiind principalele cauze care au generat creşterea debitelor exfiltrate.

Întreţinerea galeriilor hidrotehnice este legată de o atentă monitorizare şi de demararea unor acțiuni imediate specifice menţionate în regulamentul de exploatare şi întreţinere al acestora.

Lucrări propuse sunt următoarele:

• Injecţii de umplere a golurilor de la extradosul cavernei casa vane priză şi galerie de acces;
• Injecţii de impermeabilizare ale căptuşelii/cămăşuielii casei vanelor, a galeriei de acces şi remedierea sistemului de drenaj de pe galerie de acces şi din casa vane priză;
• Reparaţii la galerie – pereți interiori/boltă cu mortare pe bază de ciment bicomponent pentru protecția şi impermeabilizarea suprafeţelor de beton:
• Aplicarea unei pelicule hidroizolatoare bicomponente în zonele afectate.