În 20 mai, se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu. Cum a fost primit la Alba Iulia în 1990 (VIDEO)

În data de 20 mai 2014, se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu, om politic, om de cultură şi reper moral al societăţii româneşti. Supranumit „Seniorul”, Corneliu Coposu a fost preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat din 1990 până în 1995, lider al opoziţiei politice din România postdecembristă. A fost deţinut politic în timpul regimului comunist.

La vârsta de doar 5 ani, în 15 septembrie 1919, Corneliu Coposu a fost înscris la școala confesională română unită, pe care a terminat-o la 28 martie 1923. A intrat la Colegiul Sf. Vasile din Blaj, doar după ce a urmat clasa a cincea în particular și după ce a obținut o dispensă de vârstă. La numai 16 ani a intrat la Facultatea de Drept și Științe de Stat din Cluj. După absolvire, în 1934, s-a înscris la doctorat, pe care l-a obținut după 3 ani. Pe lângă faptul că a fost un elev şi student strălucit, Corneliu Coposu a fost şi campion de haltere la Clubul Sportiv Universitar.

În 1933 a înființat filiala Cluj a PNȚ iar în 1935 a fost ales președinte al Uniunii Studenților Democrați din Universitatea Cluj și președinte al Tineretului Național Țărănesc. În 1937, Coposu a fost condamnat la 3 luni și o zi de închisoare, fiind acuzat de posesia unor documente şi corupție într-un contract de armament.

A fost secretarul politic al lui Iuliu Maniu. A fost ţinut în arest preventiv din 1947 până în 1956, când a fost conamndat la muncă silnică pe viaţă pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi „crimă contra reformelor sociale”. Până în 1962 a fost închis în regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În aprilie 1964 a fost pus în libertate, după 17 ani de detenție şi a fost angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcții-Montaj București, atelierul de tâmplarie mecanică.

Încă dinainte de Revoluţie, Corneliu Coposu a reuşit să facă să funcţioneze, ilegal, un grup de ţărănişti, care aveau misiunea de a păstra Partidul Naţional Ţărănesc, desfiinţat de comunişti, pe care în înregistrează în 1990 sub numele Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) şi pe care îl conduce până în 1995.

Corneliu Coposu, huiduit la Alba Iulia în 1 decembrie 1990

În 1 decembrie 1990, la prima sărbătorire a Zilei Naţionale a României de după Revoluţie, Corneliu Coposu a fost prezent la Alba Iulia, alături de reprezentanţi ai Puterii, Ion Iliescu, Petre Roman şi alţii. La o tribună amenajată în Parcul Unirii, în faţa a mii de oameni cu pancarte şi steaguri, veniţi din toată ţara, după discursurile lui Ion Iliescu şi Petre Roman, la microfon a urmat conducătorul Opoziţiei, Corneliu Coposu. „Ca la un semn”, apariţia sa s-a sincronizat perfect cu o furtună de huiduieli, consemnează jurnalişti prezenţi la eveniment.

„Stăpânirile şi domniile sunt vremelnice. Naţiunile vrednice sunt eterne. Neamurile înaintează, peste oprelişti, pe drumul destinului lor. Datori suntem cu toţii să închinăm un gând evlavios de aducere aminte marilor artizani al Unirii în frunte cu Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad, Octavian Goga, Teodor Mihaly, Valeriu Branişte, Ion Lupaş, Onisifor Ghibu, Iosif Jumanca, Ion Flueraş, Episcopul Cristea, Episcopul Iuliu Hossu, şi tuturor creatorilor de istorie. Să ne descoperim în faţa celor două drapele, care înfrăţite ne-au condus la victorie: al Partidului Naţional Român şi al Partidului Social-Democrat Român”, a spus Corneliu Coposu în discursul său, la Alba Iulia. Vedeţi mai jos în video discursul lui Coposu.

Potrivit sursei citate, huiluielile la adresa lui Corneliu Coposu au fost înscenate.

„În primul rând trebuie înţeleasă viaţa politică de atunci. Liderii opoziţiei au acceptat invitaţia de a fi prezenţi la Alba-Iulia numai dacă vor putea ţine discursuri, alături de reprezentanţii statului. Secretarul de la acea dată a lui Ion Iliescu i-a confirmat fratelului nostru că va putea vorbi la miting în faţa televiziunii. Cornel ( dl. Coposu n.a.) ne-a povestit că atunci când a trecut prin Galtiu ţăranii l-au aşteptat în număr mare, fără căciuli pe cap şi l-au rugat să mai zăbovească printre ei. Grăbit, a trebuit să-i refuze. La tribună, continuă doamna Rodica Coposu, sora Seniorului, poziţia sa era undeva în colţ. Când a văzut pancarte cu “Vatra Românească Tulcea” atunci şi-a dat seama că totul era aranjat de dinainte. Încă de la plecare ne spunea că ei, liderii opoziţiei, vor plăti scump acea ieşire în public”, scrie sursa citată, citând-o pe una dintre surorile lui Corneliu Coposu.

În mai 1995, Corneliu Coposu a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză cetățenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Ambasadei Franței la București ceremonia înmânării înaltei distincții. Moartea sa, în noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România.

Sursa foto: wwmp.ro