Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

În jur de 15.000 de deținuți printre care tâlhari, pedofili și violatori ar putea beneficia de grațierea PSD-ALDE

Publicat

Penitenciarul Aiud

Odată cu adoptarea ordonanței de urgență pentru amnistie și grațiere, ar putea să iasă din penitenciare nu mai puțin de 15.000 de deținuți printre care care tâlhari, pedofili și violatori.

Cel puţin aşa susţin specialiştii în Drept care au făcut aceste calcule în baza singurei informaţii care „a scăpat” pe surse până acum din PSD şi anume că de graţiere vor beneficia cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni care se pedepsesc cu până la 10 ani de închisoare.

„Instituţia graţierii vizează persoanele închise, iar amnistia presupune ştergerea infracţiunilor săvârşite, deci vorbim despre un număr extrem de mare de persoane afectate. Există vreun studiu de impact? Ştim în realitate câte persoane sunt vizate? Sunt zeci de mii de persoane care au cazier, ce facem, punem lacăt pe instanţe şi plecăm acasă?

Dacă vor fi vizate infracţiunile cu pedepse de până la zece ani, aşa cum se zvoneşte, să nu uităm că aici intră şi tâlhăria sau violul. Spre exemplu, în cazul de viol de la Vaslui, peste 10 ani a luat doar liderul grupului, restul au luat mai puţin. Îi lăsăm în libertate pe aceştia?”, a declarat magistratul.

Mai mult, susţine acesta, avem de-a face cu o politică iraţională ce pune în pericol chiar siguranţa cetăţenilor. „Statul român nu are o politică de reintegrare, gradul de recidivă fiind de peste 60%, iar acum vrem să punem în libertate condamnaţi fără nicio condiţie (să fie acoperită paguba, să nu mai recidiveze), dar şi fără a oferi oportunităţi acestor oameni (un loc de muncă)?

Ce va face o persoană pusă în libertate acum, în mijlocul iernii, fără un loc de muncă, fără sprijinul familiei?”, arată Danileţ.

Numărul deţinuţilor nu justifică o graţiere Potrivit Asociaţiei Naţionale a Penitenciarelor, aproximativ 15.000 de persoane, dintr-un total de 21.000 execută în prezent condamnări de până la 10 ani de închisoare.

Adică peste 70%. „În condiţiile în care ordonanţa va privi deţinuţii cu pedepse sub 10 ani, însă va exclude atât persoanele recidiviste, dar şi infracţiunile violente, vorbim de aproximativ circa 400 de deţinuţi beneficiari ai graţierii. Dacă ordonanţa va include şi faptele de corupţie, un element nou faţă de precedentele graţieri, atunci mai vorbim de încă o sută de persoane”, susţine Sorin Dumitraşcu, liderul sindicatelor din penitenciare.

În opinia acestuia autorităţile nu ar trebui să repete eroarea de la promulgarea recursului compensatoriu, atunci când zeci de infractori violenţi au fost lăsaţi în libertate. „Sper să dea dovadă de mai multă competenţă”, a completat acesta.

Lipsesc argumentele pentru o astfel de ordonanţă Specialiştii au subliniat faptul că nu există nici argumente solide pentru o graţiere şi amnistie. În ceea ce priveşte numărul deţinuţilor, acesta este printre cele mai scăzute din ultimii ani.

„Avem în jur de 21 de mii de deţinuţi, un număr extrem de scăzut. În 2006, erau 38 de mii şi nu am dat graţiere. Ştiu că este Centenar, dar putem face o bibliotecă, sau o catedrală dacă nu ne place să citim. Hai să nu fie despre hoţi”, a subliniat Sorin Dumitraşcu.

Costurile unei astfel de legi în contextul în care lipsesc studiile de impact ale unei asemenea legi, în forma vehiculată, economiştii susţin că, după o analiză cost-beneficiu, un astfel de act normativ nu va întări coeziunea socială ci doar va slăbi încrederea în statul de drept.

„Beneficiile unei astfel de legi sunt foarte dubioase, în caz că ele există. Dacă, aşa cum susţin cei ce propun această măsură, vorbim de reparaţia unor măsuri judiciare incorecte, atunci vorbim de beneficii nesemnificative, din moment ce măsura nu e dorită de societate.

În aceste condiţii o eventuală amnistie va slăbi statul de drept, şi anume principiul fundamental că suntem cu toţii egali în faţa legii”, a declarat economistul Bogdan Glăvan.

Condamnaţii în funcţie de infracţiuni Potrivit datelor furnizate de ANP, în privinţa infracţiunilor, situaţia este următoarea:

– 5.064 persoane ispăşesc pedepse pentru crime. Cei mai mulţi deţinuţi au pedepse de peste 10 ani de închisoare.

– 3.825 persoane ispăşesc condamnări pentru furt. Cei mai mulţi deţinuţi au pedepse până în 5 ani de închisoare.

– 2.770 persoane ispăşesc condamnări pentru tâlhărie şi au primit pedepse până în 10 ani de închisoare.

– 1.969 persoane ispăşesc condamnări pentru infracţiuni sexuale fiind condamnaţi la sub 10 ani de închisoare.

– 964 persoane ispăşesc condamnări pentru infracţiuni legate de traficul de droguri. Din acestea, 127 de persoane au condamnări mai mari de 5 ani de închisoare.

– 232 de persoane sunt condamnate pentru infracţiuni de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie.

sursă: Adevărul.ro

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    miercuri, 19.12.2018 at 22:38

    Da, dar cine e in fata coloanei de talhari ? Dragnea. Niciodata la iesirea din puscarie nu a existat in capul coloanei un sef de partid. Caz unic, nu numai in istoria Romaniei.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

Vouchere de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Cine sunt cei care vor beneficia de sprijin

Publicat

Populația vulnerabilă din România va primi, în 2023, un sprijin din fonduri europene în valoare de 1.400 de lei, în două tranșe, pentru plata facturilor la energie, a anunțat sâmbătă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). 

Voucherele tipărite ar urma să fie distribuite de Poșta Română și vor putea fi folosite pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia (energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți, etc.). 

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în această perioadă, prețul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică și cu peste 535% la gazele naturale. În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal.

„În aceste condiții, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocată pentru achitarea facturilor la energie. Concomitent, din cauza creșterii prețurilor la energie s‑au majorat și prețurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

Pentru a contracara această situație, Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va asigura finanțarea pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzire persoanelor/familiilor vulnerabile, precum și pentru acordarea în continuare a ajutoarelor pentru alimente și mese calde. Măsurile sunt propuse în cadrul a două proiecte de Ordonanță de urgență, publicate în consultare pe site-ul MIPE”, se precizează în comunicat.

1.400 de lei pentru facturile la energie, în două tranșe, până la finalul anului

Sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

  • 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 1 iarnuarie 2023 – 30 iunie 2023;
  • 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 1 iulie 2023 – 31 decembrie 2023.

Cine sunt cei care vor beneficia de sprijinul pentru compensarea prețurilor la energie

Conform propunerii de ordonanță, vor beneficia de măsură:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

b) persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

c) familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare;

d) familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Regional pentru perioada de programare 2014–2020, în limita economiilor identificate la nivelul acestor programe și a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014–2020.

Voucherele tipărite, distribuite de Poșta Română. Cum se vor putea plăti datoriile către furnizorii de energie

Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională „Poșta Română” S.A, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României.

Voucherul conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura fondurile pentru acordarea acestor ajutoare prin virarea sumelor în contul bancar al CN Poșta Română SA.

Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijinul aferent unei singure categorii din care fac parte la data acordării acestuia. Listele detaliate cu persoanele/ familiile care au dreptul să primească acest ajutor vor fi comunicate CN Poșta Română de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Șase noi tranșe de 250 de lei pentru alimente și mese calde

De asemenea, MIPE anunță că, tot din fonduri europene, va continua să finanțeze și măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziția de alimente și mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023.

„Este un moment în care România, ca și multe alte state europene, se confruntă în cu provocări acute, cu multiple crize care se suprapun. Tocmai de aceea este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toți românii să treacă cu bine peste acestă perioadă. Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranță anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în țara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile, măsurile luate contribuind in mod real si direct la creșterea calității vieții lor și la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacitatii gospodăriilor de a‑și asigura nevoile imediate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Mai mulți beneficiari de vouchere sociale

Potrivit propunerii de act normativ, vor avea dreptul la aceste ajutoare:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;

b) persoanele – copii și adulți -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;

c) familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;

d) familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;

e) familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Veniturile menționate sunt cele nete, determinate prin adunarea tuturor veniturilor pe care le poate avea o persoană: pensii din acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din premii și jocuri de noroc sau venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru beneficiarii nou introduși de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu ocazia actualizării listelor cu beneficiari vor fi eliberate noi suporturi electronice. În cazul ultimelor liste transmise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în 2023, distribuția și alimentarea cardurilor nou emise pot fi realizate până la data de 31 martie 2024.

sursa: mfe.gov.ro, mediafax.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 6 cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor în localitățile din județ, 26 noiembrie

Publicat

Au fost înregistrate 6 cazuri COVID noi în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), sâmbătă, 26 noiembrie. 

În județul Alba, sunt 109 cazuri active. Incidența COVID în județul Alba este de 0,29.

De la începutul pandemiei, în Alba au fost 59.627 cazuri confirmate, 58.387 persoane vindecate, 1.311 decese.

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, au fost făcute 146 testări: 27 PCR (17 la Spitalul Județean și 10 la DSP), 119 teste rapide.

Cazuri COVID raportate în ultimele 24 de ore în județul Alba

Urban

  • Alba Iulia – 1 caz
  • Blaj – 3 cazuri
  • Cugir – 1 caz

Rural

  • Bucerdea Grânoasă – 1 caz

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
OCOLIŞ 2.05 1
ORAŞ CUGIR 1.23 31
ALBAC 1.03 2
CUT 0.79 1
BUCIUM 0.73 1
SĂLCIUA 0.73 1
FĂRĂU 0.68 1
SOHODOL 0.61 1
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0.54 2
HOREA 0.53 1
CRICĂU 0.51 1
MUNICIPIUL BLAJ 0.48 10
GÂRBOVA 0.47 1
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.44 1
ŞIBOT 0.43 1
ORAŞ ABRUD 0.39 2
METEŞ 0.37 1
VINŢU DE JOS 0.36 2
MUNICIPIUL ALBA IULIA 0.35 27
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.34 11
ORAŞ CÂMPENI 0.28 2
ORAŞ TEIUŞ 0.28 2
ORAŞ OCNA MUREŞ 0.15 2
IGHIU 0.14 1
MUNICIPIUL AIUD 0.12 3

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cele mai bune universități din România: Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica București, pe primele locuri

Publicat

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București sunt pe primele locuri și în ediția din acest an a Metarankingului universitar, realizat independent de un grup de experți. 

Față de anul trecut, în topul universităților s-au produs mai multe modificări. Astfel, universitățile de medicină din București și Cluj-Napoca și Universitatea Transilvania și-au întărit pozițiile, în condițiile în care instituții precum Universitatea de Vest din Timișoara sau Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași au coborât ușor în clasamet.

UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca a rămas singură pe locul 4, loc pe care anul trecut îl împărțea cu Universitatea de Vest din Timișoara.

Metarankingul Universitar a fost elaborat și publicat inițial sub egida Ministerului Educației și Cercetării în 2016, cu consultanță internațională. Între 2017 și 2021 Metarankingul a fost publicat sub egida Asociației Ad Astra a Cercetătorilor Români.

Metarankingul Universitar reunește principalele rankinguri internaționale ale universităților, oferind o imagine mai stabilă asupra performanței unei universități, dincolo de performanțele potențial întâmplătoare/fluctuante în anumite rankinguri specifice.

Metarankingul Universitar – 2022 – clasamentul universităților românești

Nr. Universitatea – Punctaj cvintile – Poziție

  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – punctaj: 20 – poziția: 1
  • Universitatea din București – punctaj: 16 – poziția: 2
  • Universitatea Politehnica București – punctaj: 15 – poziția: 3
  • Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca – punctaj: 14 – poziția: 4
  • Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București – punctaj: 13 – poziția: 5
  • Universitatea Transilvania din Brașov – punctaj: 13 – poziția: 5
  • Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași – punctaj: 12 – poziția: 6
  • Universitatea de Vest din Timișoara – punctaj: 10 – poziția: 7
  • Academia de Studii Economice din București – punctaj: 8 – poziția: 8
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – punctaj: 8 – poziția: 8
  • Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași – punctaj: 6 – poziția: 9
  • Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași – punctaj: 5 – poziția: 10
  • Universitatea din Oradea – punctaj: 5 – poziția: 10
  • Universitatea Politehnica Timișoara – punctaj: 5 – poziția: 10
  • Universitatea din Craiova – punctaj: 4 – poziția: 11
  • Universitatea Dunărea de Jos din Galați – punctaj: 4 – poziția: 11
  • Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – punctaj: 4 – poziția: 11
  • Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș – punctaj: 3 – poziția: 12
  • Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca – punctaj: 3 – poziția: 12
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – punctaj: 3 – poziția: 12
  • Universitatea Ovidius din Constanța – punctaj: 3 – poziția: 12
  • Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova – punctaj: 2 – poziția: 13
  • Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara – punctaj: 2 – poziția: 13
  • Universitatea Aurel Vlaicu din Arad – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Universitatea din Pitești – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Universitatea Maghiară Sapientia din Transilvania – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Universitatea Titu Maiorescu – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Universitatea Valahia din Târgoviște – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Academia Tehnică Militară Ferdinand I – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București – punctaj: 1 – poziția: 14
  • Universitatea Tehnică de Construcții București – punctaj: 1 – poziția: 14

sursa: ubbcluj.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Crosul Unirii 2022, la Alba Iulia. Sute de alergători au luat startul în Cetatea Alba Carolina

Publicat

Sute de copii, tineri și adulți au luat startul sâmbătă, 26 noiembrie, la cea de-a 53-a ediție a Crosului Unirii. Evenimentul este organizat la Alba Iulia în cinstea Zilei Naționale, în Șanțurile Cetății din Cetatea Alba Carolina, în zona „Gothic”. 

Printre cei care au alergat în cadrul competiției s-a aflat și președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, dar și o femeie în vârstă de 92 de ani, fost medic.

Clasamentul va fi alcătuit individual pe categorii de vârstă (la stabilirea categoriei de vârstă se ia în calcul anul nașterii). Toți participanții vor primi tricouri și se vor premia cu diplome și medalii fiecare categorie de vârstă, atât feminin cât și masculin.

Vezi PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Primul participant care a trecut linia de sosire a fost Mihăiță Neagu.

Program Crosul Unirii Alba Iulia – 26 noiembrie

  • Orele 11.00 – 11.30 Distribuirea tricourilor
  • Ora 11.30 START 1 -2 km Copii până la 13 ani, F și M
  • Ora 11.45 START 2 – 2,7 km Categorii de vârstă 14 ani – 70+, F și M
  • Ora 12.30 Festivitate de premiere

Categorii de vârstă:

  • copii până la 11 (M; F)
  • 12 – 13 ani (M; F)
  • 14 – 15 ani (M; F)
  • 16 – 17 ani (M; F)
  • 18 – 19 ani (M; F)
  • 20 – 29 ani (M; F)
  • 30 – 39 ani (M; F)
  • 40 – 49 ani (M; F)
  • 50 – 59 ani (M; F)
  • 60 – 69 ani (M; F)
  • 70 +

Competiția este organizată de Primăria Alba Iulia, în parteneriat cu Clubul Sportiv Municipal Unirea Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax