INTERVIU | Directorul ADR Centru, Simion Crețu: „Este prematur să ne îngrijorăm de soarta orașului și a județului nostru, la regionalizare”

Regionalizarea României, unul dintre cele mai controversate proiecte ale momentului, dezbătut  la nivel central, dar și la nivelul regiunilor și al județelor din țară, a generat o mulțime de discuții, în special pe tema capitalelor de regiune. Acesta a devenit un țel pentru toate orașele mari din regiuni, care au început să facă un inventar al „condițiilor” pe care le îndeplinesc pentru a putea obține titlul. Astfel, din discuțiile și dările de seamă de până acum ale oficialilor, Alba Iulia nu s-ar situa tocmai pe cel mai favorabil loc, însă este cert că ne dorim (atât la nivel înalt cât și la nivelul cetățenilor de rând), ca regionalizarea să aducă orașului un statut care să îi permită dezvoltarea și creșterea nivelului de trai.

Pe această temă, am cerut părerea directorului Agenției de Dezvoltare Regională Centru, Simion Crețu, care ne-a explicat că este prematur să ne îngrijorăm despre soarta orașului, județului și regiunii noastre și că cel mai sigur mod de a păstra o direcție constructivă este de a continua proiectele începute și a ne concentra pe dezvoltare.

Vă prezentăm în continuare răspunsurile oferite de Simion Crețu la întrebările Alba24:

1. Domnule Simion Crețu, în calitate de director al ADR Centru, care este părerea dumneavoastră despre importanța și semnificația regionalizării României?

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în calitatea sa de organ executiv de la nivel regional, conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, este de părere că este nevoie de regionalizare la nivelul României, mai ales pentru întărirea dezvoltării economice și sociale. Considerăm oportună crearea prin lege a 8 regiuni prin transformarea actualelor regiuni statistice în unități administrativ teritoriale cu personalitate juridică, structuri care vor include toate administrațiile comunale, orășenești, municipale și județene actuale. Deciziile ce se vor lua la nivel regional vor trebui să fie luate de către organisme regionale, a căror conducere sa fie aleasă de cetățenii regiunii respective.

Repartizarea competentelor intre stat si regiuni trebuie stabilita prin Constitutie și/sau prin lege, in acord cu principiile descentralizării politice și subsidiarității. Potrivit acestor principii, functiile trebuie exercitate la un nivel pe cit posibil mai apropiat de cetățeni. Aplicarea legislației naționale, atit direct cit si prin delegare, trebuie sa fie, ca regula generala, responsabilitatea regiunii.

Este nevoie de regionalizare pentru:

– a determina dezvoltarea economică și socială;

– utilizarea eficace si eficientă a resurselor locale și întărirea sistemului de planificare și alocare a resurselor pentru dezvoltare, aspecte tratate momentan mai mult la nivel național;

– creșterea competitivității economice;

– accesarea si utilizarea eficienta a fondurilor europene si nationale pentru a oferi cetatenilor garantia cresterii bunastarii;

– simplificarea si optimizarea administratiei locale si centrale;

– aducerea deciziilor privind dezvoltarea la nivelul corespunzător (nivelul local sau județean este câteodată prea mic pentru a lua decizii cu impact în dezvoltare, în special pe domeniul economic, social, de sănătate, inovare, turism, iar nivelul național este prea sus, luându-se decizii de importanță națională care au impact local uneori nesemnificativ, sau nu este inclus într-un context care sa tina seama de nevoile locale);

– dezvoltarea urbană și dezvoltarea rurală și corelarea acestora;

– dezvoltarea cooperării intra și inter regionale.

Este necesar ca regiunile de dezvoltare să fie regiuni administrative și nu doar regiuni de dezvoltare economico-socială, în special pentru a avea posibilitatea de a lua decizii la nivel regional și de a decide regional. Momentan în România, la nivel regional, deciziile se iau de către Consiliile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de organe deliberative, care reprezintă regiunea, dar rămâne marele inconvenient că acestea nu au personalitate juridică.

2. Este cazul să ne îngrijorăm că Alba Iulia va avea de suferit de pe urma noii organizări administrativ-politice?

Nu îngrijorările sau temerile sunt cele care trebuie să guverneze procesul regionalizării. Aceasta este o reformă mai amplă a aparatului administrativ, care nu presupune desfiinţarea judeţelor. Susţinem un proces de regionalizare decis de către cetăţeni. Orice modificare trebuie discutată cu cetăţenii, agreată politic si acceptată de Uniunea Europeană. În acest moment, având în vedere amploarea fenomenului și a schimbărilor politico-administrative pe care le presupune, este prematură orice fel de îngrijorare. Alba Iulia și județul Alba trebuie să se dezvolte în continuare, să atragă și să implementeze proiecte pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și să devină locuri atractive pentru investitori.

3. Faptul că ADR Centru se află în Alba Iulia este un avantaj pentru județ?

ADR Centru are sediul la Alba Iulia de 14 ani, iar în acest interval aici s-a format o echipă competitivă, cu specialiști în domeniul managementului proiectelor finanțate din fonduri publice ale Uniunii Europene. Activitatea ADR Centru din ultimii ani înseamnă implementarea Programelor Phare, a unor programe de dezvoltare de nivel guvernamental și, recent, a Programului Operațional Regional 2007-2013 și a 13 proiecte regionale, în domenii foarte diverse, de la sprijinirea și pregătirea funcționarilor din cadrul administrației publice locale, până la strategii în domeniul energiilor regenerabile, sau la sprijinirea rețelelor de microîntreprinderi.

Prin implementarea tuturor acestor programe de dezvoltare în Regiunea Centru, ADR Centru a gestionat atragerea unor fonduri nerambursabile în valoare de peste 600 milioane euro în întreaga Regiune, din care sume importante au fost contractate și cheltuite în proiecte din Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Abrud, Zlatna și alte localități din județ. Pe lângă aceste fonduri nerambursabile, valorile investite în proiecte au dublat, în realitate, sumele de care am beneficiat cu toții prin proiectele de infrastructură, de îmbunătățire a mediului socio-economic, sau de turism, care au fost finalizate deja, sau care sunt în implementare. Practic, la Alba Iulia sunt gestionate fondurile nerambursabile alocate pentru dezvoltare Regiunii Centru. Autoritățile publice locale, ONG-urile și firmele din cele șase județe ale Regiunii Centru implementează la acest început de an 370 de proiecte, pe care le gestionează ADR Centru în calitate de Organism Intermediar al Programului REGIO. Rezultatele obținute de Agenție în cadrul acestui program situează Regiunea Centru în primele locuri la nivel național ca număr de proiecte depuse, proiecte implementate, relevante la nivel regional, dar și ca rată de absorbție a fondurilor. Unele din aceste proiecte au fost promovate chiar de către Uniunea Europeană, la nivel continental, ca exemple de proiecte relevante.

ADR Centru are încheiate și mai multe parteneriate internaționale inter-regionale, cu regiuni din Germania, Ungaria, Moldova, dar și colaborări bune cu regiuni din Italia, Marea Britanie, Franța și Polonia. Dintre acestea, un aspect cu totul deosebit îl reprezintă colaborarea de 11 ani cu Landul Brandenburg, care are aici, chiar în sediul ADR Centru, o reprezentanță de nivel regional, singura de acest gen, până în prezent, din întreaga țară. Tot la Alba Iulia s-a semnat recent, chiar de Ziua Națională, parteneriatul dintre cele două Agenții care se preocupă cu Dezvoltarea Regională în Regiunile cu același nume, ”Centru”, din România și Republica Moldova.

4. Ce ar putea face Alba Iulia și județul Alba pentru a avea cât mai puțin de pierdut de pe urma regionalizării?

Subliniez că este prematură orice abordare referitoare la pierderi și disfuncționalități. În întregul județ trebuie continuate proiectele începute și trebuie abordată o poziție constructivă pentru valorificarea oportunităților și eliminarea punctelor slabe. Crearea unor poli de dezvoltare economică, pe specificul economic identificat al zonei respective, ar putea constitui o prioritate. Fiecare astfel de pol poate fi gândit cu câte o zonă de dezvoltare socio-economică cu componente de: infrastructura urbană, educație – inclusiv învățământ profesional de profil si de specialitate, infrastructura de sănătate. De asemenea, pot fi acordate anumite facilități cu privire la locația investiției (infrastructură/ suprastructură/servicii), corelate cu oferta de forță de muncă, sau cu oferta pentru formare profesională.

5. Ar fi un avantaj dacă Alba Iulia ar fi un oraș mai mare? Cum ar putea deveni un oraș mai semnificativ pe harta administrativ-politică a României?

Orice centru urban dezvoltat, este semnificativ pe harta țării. În acest moment, Alba Iulia este într-o postură dezavantajată față de municipii cum sunt Cluj Napoca, Sibiu, Târgu Mureș, ca să le amintim doar pe cele mai apropiate. Un conglomerat cu o populație mai mare de 100.000 locuitori, care se constituie într-un pol de atracție pentru o zonă geografică mai largă, reprezintă un avantaj important în cadrul oricărei regiuni europene. Nivelul ridicat de atractivitate economică și demografică al unui astfel de pol manifestă tendințe centrifuge, iar spre o astfel de zonă converg nu doar investițiile ci și specialiștii bine pregătiți. În plus, județul nostru este dezavantajat și de existența unor localități monoindustriale, afectate de restructurare economică, cu un nivel ridicat al șomajului de lungă durată. Trebuie ca un municipiu puternic să prezinte oferte de muncă atractive pentru persoanele active, în special pentru tineri și să elimine deficitul de specialiști în domenii economice cheie, sau în unele domenii sociale.

Consider că trebuie identificată o zonă de dezvoltare care, pe lângă municipiile Alba Iulia și Sebeș, poate să cuprindă și câteva comune din zonă. Crearea unui astfel de pol trebuie urgentată, urmând ca, în termenul cel mai scurt posibil să fie elaborat și un studiu de potențial al zonei, pe baza căruia să se treacă la elaborarea și implementarea unor proiecte majore de dezvoltare.

6. Cum va influența regionalizarea investițiile/atragerea de investiții în Alba Iulia și județul Alba?

Sistemul actual de dezvoltare regionala in cele 8 regiuni de dezvoltare este un sistem functional, viabil si trebuie sa fie folosit ca pilon pentru schimbarile propuse in viitorul apropiat.

Deciziile regionale ar trebui să meargă în direcția stabilirii unor programe de cooperare intraregională în domenii ce vizează:

– conectivitatea regiunii, atât internă, cât şi externă

– competitivitatea, iniţiativa privată şi activitatea de afaceri, inovarea

– dezvoltare rurală, agricultura, dezvoltarea turismului rural şi provocările specifice ale pieţei muncii în zonele rurale

– dezvoltarea turismului

– promovarea oportunităților specifice județului Alba

– pregătirea locală/regională pentru situaţiile de urgenţă

– schimbări de mentalitate (depăşirea perceperii apartenentei la un alt judet ca pe o „divizare”) şi promovarea extinderii cooperării şi a contactelor intraregionale.

Este necesar ca în Alba să se consolideze un centru universitar de renume, să se realizeze o sală polivalentă , avem nevoie de un sistem eficient și performant de intervenții în situații urgență și de un spital performant cel puțin de nivel microregional. În plus, a venit momentul propice pentru valorificarea optimă a investițiilor substanțiale în obiectivele de patrimoniu cultural și turistic de care dispune Alba Iulia, în așa fel încât acest domeniu să poată deveni o componentă semnificativă a economiei locale.

7. Cum îi va afecta regionalizarea pe oamenii de rând și cum va fi influențat nivelul de trai?

Sunt necesare decizii la un nivel superior celui județean, dar care nu ține neapărat de nivelul național, sunt decizii care țin de politicile locale dar care implică colaborare și cooperare pentru a avea impactul scontat și fără a distribui fondurile peste tot, cu rezultate reduse și eficiență redusă din punctul de vedere al dezvoltării. Astfel ar trebui transferate la nivel regional deciziile privind dezvoltarea economică și socială, care să se bazeze pe o punere în aplicare a politicilor naționale adaptate la nevoile locale de dezvoltare.

Potrivit principiilor descentralizării politice și subsidiarității, funcțiile administrative trebuie exercitate la un nivel pe cât posibil mai apropiat de cetățeni. Aplicarea legislației naționale, atât direct cât și prin delegare, trebuie să fie, ca regula generală, responsabilitatea regiunii. Principial, procesul regionalizării este menit să reducă sistemul centralist al administrației actuale și să-l apropie de nevoile reale ale oamenilor.