Investiţii în energie „verde” la Alba: Parcuri fotovoltaice şi instalaţii eoliene, între cost şi eficienţă

Judeţul Alba este o zonă atractivă pentru firmele care vor să investească în parcuri fotovoltaice sau eoliene. În acest moment, sunt în diferite stadii de realizare 16 astfel de obiective, în zonele Sebeş, Teiuş, Aiud, Roşia de Secaş, Ocna Mureş şi Avram Iancu. Este vorba despre investiţii de milioane de euro în infrastructura de energie „verde”, care, însă, se regăseşte din păcate prea puţin la capitolul eficienţă în buzunarul consumatorului final.

Energia solară a început să-şi facă simţită prezenţa pentru prima dată în sistemul energetic naţional în iunie, când a intrat în statisticile realizate în timp real de Transelectrica. Sursa dominantă în producţia de energie din România este Hidroelectrica, însă cea fotovoltaică avea o pondere de 0,1% din total. La nivel naţional, în proiecte solare sunt numai 177 de MW instalaţi, iar în proiectele eoliene sunt peste 2.100 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare de la Cernavodă.

În Alba, o serie de investiţii în modalităţi de obţinere a energiei regenerabile au făcut obiectul unor proiecte, unele deja în implementare, altele rămase doar la stadiul de documentaţie în lucru, dar toate ce vizează zone cu potenţial din judeţul Alba.

Vă prezentăm investiţii în parcuri eoliene şi fotovoltaice în judeţul Alba:

La Teiuş se amenajează cel mai mare parc fotovoltaic din Alba. Aproape 100 de hectare de teren ar putea fi transformate într-o gigantică „fabrică” de energie „verde”. Consilierii locali din Teiuș au aprobat PUZ-urile pentru contruirea celor două parcuri, pe suprafețe aflate în extravilanul localității.

Cele două parcuri fotovoltaice ar urma să fie construite în Teiuș de firmele “ECG Solar” SRL și “Enerson Power & Gas” SRL. Valoarea totală a investiției se ridică la 72 milioane de euro, bani proveniți din capitalul social al firmelor, credite bancare, metode proprii de obținere de finanțări. Energia creată va fi livrată în sistemul energetic, pe baza unor contracte economice încheiate cu furnizorul național de energie. Terenul pentru primul parc (EGC Solar) este situat în oraşul Teiuş, extravilan şi are o suprafaţă de 869.400 mp. Puterea instalată este de 45 MW. Cel de-al doilea parc fotovoltaic (Enerson Power& Gas) este construit pe un teren în suprafaţă de 110.370 mp. Puterea instalată în acest caz este de 3,5 MW.

La Aiud, consilierii locali au aprobat documentaţia de urbanism pentru amenajarea parcului fotovoltaic în zona Herja, la solicitarea firmei „Renerg Solar Project” SRL Cluj-Napoca. Documentaţia prevede construirea unui parc fotovoltaic pe o suprafaţă de 181.742 mp, cu 40.000 de panouri, în extravilanul municipiului, partea de vest, trasarea drumurilor interioare în relaţie cu căile de acces, condiţiile de realizare ale echipamentelor tehnologice în funcţie de restricţiile LEA 20kV, Situl „Natura 2000” existente pe lot.

Terenul este compus din două parcele, cu destinaţia de teren agricol-arabil, ce va fi transformată în zonă pentru activităţi cuprinzând întreprinderi productive, industriale, agroindustriale, agricole şi activităţi terşiare producţie (amenajare parc fotovoltaic). Se propune amenajarea unor drumuri de incintă ce deservesc cabinele invertoare, cu prospectul minim de 3,5 m şi trei locuri de parcare. Terenul este preluat în concesiune de firma din Cluj, pe o perioadă de 49 de ani, pentru 0,096 euro/mp/an, respectiv 17.448,192 euro/an. Lucrările de amenajare trebuie să înceapă în maximum un an de la data procesului verbal de primire a terenului (31.01.2013).

Tot la Aiud, în faza de proiect se află construirea unui parc fotovoltaic cu 14.584 de panouri, cu o putere instalată de 3,5 MW, pe un teren extravilan, parcela Şosec.

În zona Ocna Mureş, pe strada Berc din Uioara de Sus, este un proiect de instalare a 40.000 de panouri, cu titularul Barth Bolos.

La Sebeş, au autorizaţie de funcţionare patru firme în zona DJ704 FN, pe “drumul vechi al Vinţului”. “Duplo Solar” SRL şi “Ener Rom” SRL gestionează 4.160 de panouri fotovoltaice cu putere instalată de 998,4 kW, investiţia în parcul de “energie verde” a SC “Hugo Solar” SRL are o putere instalată de 739,3 kW, iar cea a SC “GMC Transporti” SRL, de 998,4 kW, pe o suprafaţă de şapte hectare.

Consilierii locali din Sebeş au aprobat în iunie aprobarea avizului de oportunitate şi a documentaţiei PUZ privind construirea a două parcuri fotovoltaice în zona de extravilan a oraşului. Este vorba despre cereri înregistrare la primărie în 19 iunie, depuse de două firme, pentru amenajarea în zona Obreja Mare, pe o suprafaţă de 26.477 mp, a două parcuri fotovoltaice. Solicitările privind aceste investiţii vin din partea firmelor „Dura Solar” şi „Stuyt Solar” SRL, reprezentate de Mircea Lupean din Sebeş. Terenul ce urmează să fie reglementat este situat în extravilanul municipiului Sebeş, în locul numit topic Obreja Mare, acum încadrat ca teren agricol, aflat în proprietatea privată a SC „Agro Paraiso Sebeş” SRL. Accesul la locaţia în suprafaţă de 26.466 mp se face din DN 7, spre Deva.

La Pianu de Jos, „Ari Invest” gestionează un parc fotovoltaic cu o putere instalată de 4,989 MW.

La Roşia de Secaş, pe un teren extravilan “Alba 1 Energy” are proiect pentru parc de 9.600 de panouri fotovoltaice cu putere instalată de 2,4 MW, pe o suprafaţă de 58.500 mp.

Centrale eoliene

În satul Pleşi, comuna Săsciori, are autorizaţie de funcţionare firma “Micro Wind Energy” SRL Săsciori, cu o turbină eoliană de 145 kW şi o turbină de 200 kW. Investiţia este estimată la 550.000 de euro.

O investiţie similară, în curs de realizare, este în zona Lespezi, Testeora şi Divaia – Rotundu din comuna Avram Iancu, în Munţii Apuseni. “ATS IMOB” SRL Cluj are proiect pentru 10 turbine cu o putere instalată de 23 MW şi alte 5 turbine de 11,5 MW, ân extravilanul localităţii.

În comuna Ciugud, în 2012 s-a finalizat un proiect cu finanţare nerambursabilă de 300.000 de euro prin Mecanismul financiar EEA şi Guvernul Norvegiei, în urma căruia funcţionează o centrală eoliană şi 14 panouri fotovoltaice. Energia produsă se utilizează pentru asigurarea iluminatului public în satul Şeuşa şi pentru alimentarea cu apă caldă şi sursă de lumină la o fermă de oi din zonă, potrivit declaraţiilor primarului Gheorghe Damian. Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Universitatea Politehnică Timişoara. Însă, deocamdată, energia produsă în această locaţie nu este livrată în sistemul naţional de energie electrică. În sistemul de iluminat public din localitate au fost înlocuite, tot cu fonduri din acest proiect, 125 de corpuri de iluminat. Edilul din Ciugud mai spune că doreşte eficientizarea iluminatului public în toată comuna, în acest sens fiind aşteptată în zonă o delegaţie din oraşul italian Carrara, care prezintă soluţia utilizării becurilor cu leduri. Cheltuielile cu energia electrică pentru iluminat public sunt de aproximativ 10.000 lei lunar, din bugetul comunei.

Statul român sprijină investitorii privaţi în energie verde (regenerabilă) prin intermediul certificatelor verzi şi prin asigurarea cadrului legal de comercializare a acestora. În prezent, fiecare MWh de energie verde produs din surse regenerabile este recompensat cu un număr de certificate verzi. Certificatul verde este un titlu ce atestă producerea din surse regenerabile a unei cantități de energie electrică, este tranzacționat între producătorii și furnizorii de energie electrică și este facturat consumatorilor de energie electrică.

Pentru extinderea utilizării surselor regenerabile de energie se aplică un sistem de promovare prin certificate verzi, prin care se urmărește, printre alte obiective, reducerea importurilor de resurse primare de energie, stimularea dezvoltării durabile locale și regionale și crearea de noi locuri de muncă, reducerea poluării mediului prin diminuarea producerii de emisii poluante și gaze cu efect de seră. Sistemul de promovare prin certificate verzi se aplică producătorilor care dețin capacități de producere din surse regenerabile și care sunt acreditați de ANRE. Producătorii acreditați beneficiază de un număr de certificate verzi, emise lunar de operatorul de transport și sistem, proporțional cu cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile.

Susţinerea energiei electrice din surse regenerabile este o obligaţie pe care România şi-a asumat-o prin procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Producătorii acreditaţi beneficiază de un număr de certificate verzi, emise lunar de operatorul de transport şi sistem, proporţional cu cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile.

În facturile de energie electrică emise consumatorilor, după 30 noiembrie 2012, se regăseşte şi valoarea certificatelor verzi (12%), corespunzătoare cantității de energie electrică activă consumate, calculată cu un preţ egal cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate (CV/MWh) estimată de către ANRE şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată.

Potrivit unei declaraţii recente a vicepereşedintelui ANRE, Emil Calotă, facturile la energia electrică pentru consumatorii finali ar urma să scadă cu 4%. „Opinia publică ar trebui să se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relativ simplă ar putea să fie de genul: Aşa cum bula imobiliară a făcut atât de multe valuri acum câţiva ani şi s-a calmat (…), cred că şi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare şi considerăm că începând cu 2014 investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate”, a declarat Calotă, citat de Mediafax.