Ioan Dîrzu: A fi proprietar nu presupune neapărat condiții optime de locuit

În contextul în care un studiu privind condiţiile de locuire din România indică faptul că este ţara europeană care înregistrează cea mai mare proporție a persoanelor care sunt proprietare ale propriei locuințe (96%), deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu, se adresează ministrului Muncii, respectiv Mediului de Afaceri, pentru detalii despre politica referitoare la creşterea mobilităţii locuitorilor şi situaţia chiriilor.

“Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert Stiftung România, a lansat recent un nou infografic despre evoluţia condițiilor de locuire în România.

Conform studiului, România este țara europeană care înregistrează cea mai mare proporție a persoanelor care sunt proprietare ale propriei locuințe: 96%. Totodată, România este țara în care se înregistrează cea mai mică diferență între proporția proprietarilor de locuință în rândul persoanelor cu nevituri mici și al celor cu venituri mari: numai 2 pp. În general, ponderea mare a proprietarilor propriei locuințe este caracteristică fostelor țări comuniste.

Mobilitatea locativă este unul din mecanismele care asigură o bună funcționare a pieței de locuințe. Țările cu proporție mare a proprietarilor locuințelor sunt și cele care înregistrează (conform celor mai recente date, din 2012) o mobilitate locativă redusă. La polul opus, în țările cu proporție mare a chiriașilor mobilitatea locativă este peste medie.

Din păcate, a fi proprietar, în România, nu presupune neapărat accesul la condiții optime de locuit.  România are cea mai mare densitate de locuire din UE (1,0 camere/persoană), în timp ce media Uniunii este de 1,6 camere/persoană.
Acest lucru este și mai evident dacă analizăm rata de supraaglomerare a locuințelor: jumătate din populația României trăiește în condiții de supraaglomerare, proporția fiind de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Supraaglomerarea locativă este și ea o caracteristică a țărilor ex-comuniste. În ultimii 10 ani, în România s-a înregistrat o tendință de diminuare a ratei de supraaglomerare.

Din păcate, de această tendință beneficiază doar persoanele cu venituri mari (indicatorul a scăzut de la 54,1%, în 2007, la 44,3%, în 2016); la persoanele cu venituri mici, scăderea a fost nesemnificativă (de la 61,5% la 60,6%).

Proprietatea asupra locuinței nu asigură nici un nivel acceptabil al cheltuielilor cu întreținerea acesteia. Exceptând cazul excepțional al Greciei, România înregistrează una din cele mai mari proporții a celor care cheltuiesc pentru locuință mai mult de 40% din veniturile disponibile ale gospodăriei („cost overburden”).

În calitate de deputat social democrat, sunt preocupat de creșterea mobilității cetățenilor României, de creșterea calității condițiilor de locuire și de o piață avantajoasă pentru încheierea contractelor de locațiune (chirii).

Ținând cont de situația de fapt descrisă, vă rog să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1.Care este politica Guvernului/ ministerului privind creșterea mobilității locative a cetățenilor români?

2.Cum pot fi asigurate prețuri mai avantajoare la chirii petru tinerii români?

3.Cum combate Guvernul României piața neagră a închirierii locuințelor (neîncheierea contractului de locațiune și nedeclararea veniturilor obținute din chirii)?

4.Cum poate Parlamentul României, în calitate de autoritate legiuitoare, să sprijine demersurile Guvernului în vederea creșterii mobilității locative în România?”, transmite deputatul de Alba.