Judeţul Alba, în „TOP 3” la capitolul infracţionalitate. 2000 de fapte penale la suta de mii de locuitori. Poliţia reacţionează

Trăim într-un judeţ frumos, încărcat de semnificaţii istorice şi culturale, colorat cu forme de relief unice în ţară şi într-o continuă dezvoltare, graţie demersurilor administraţiei judeţene. Dar, dincolo de pitorescul peisajelor din Alba, judeţul nostru se remarcă şi la un capitol mai puţin fericit: gradul ridicat de criminalitate. Cât de sigură este convieţuirea în acest judeţ din inima Ardealului? Statisticile sunt îngrijorătoare: locul 2 în România în funcţie de evoluţia numărului de infracţiuni comise între ani 1990-2009 şi locul 3 ca număr de infracţiuni, în 2009.

Econtext a realizat o hartă a infracţionalităţii şi un top al celor mai nesigure judeţe din ţară din punct de vedere al criminalităţii. Judeţul Alba ocupă un nefericit loc fruntaş la această categorie şi devine centrul infracţionalităţii din România, alături de Hunedoara şi Gorj. În 2009, statisticile arată că, în Alba, au fost comise numai puţin de 2.207 infracţiuni la o populaţie de 100.000 de locuitori. Nici anii precedenţi nu au fost unii mai liniştiţi din acest punct de vedere. Datele prezentate ne arată că, în Alba, în 1990 au fost identificate 341 de infracţiuni, pentru ca numărul acestora să crească la 2.207 până în 2009. Vorbim, aşadar, de un procent de 547%.

Cel mai sigur judeţ din punct de vedere al infracţionalităţii este, potrivit statisticilor, Galaţi, cu 560 de infracţiuni comise în 1990, 965 de infracţiuni în 2009 şi un procent total de creştere de doar 71%.

Pentru a se stabili rata infractionalităţii, s-a luat în calcul numărul infracţiunilor înregistrate şi soluţionate la 100.000 locuitori (fiind utilizată populaţia stabilă la 1 iulie, în anul de referinţă). Analiza realizată de Econtext a ţinut cont de toate tipurile de infracţiuni comise, respectiv cele împotriva persoanei (vătămare, omor, viol, lovituri), împotriva patrimoniului (furt, tâlharie, delapidare, înşelăciune), contra avutului privat şi public (furt, tâlhărie, delapidare, înşelăciune), infracţiuni silvice, infracţiuni de serviciu (dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite), infracţiuni contra autoritătţii (ultraj), infracţiuni economice (specula), infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială (ultraj contra bunelor moravuri), infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice.

Infracţionalitatea este un fenomen în continuă dezvoltare, iar la baza acestuia stă bineînţeles scăderea nivelului de trai, creşterea ratei şomajului, dar şi a calităţii forţelor de poliţie, care au primit directive directe pentru identificarea acestor infractori. Rând pe rând, pe rolul instanţelor din Alba au apărut dosare noi care vizează în principal grupuri infracţionale masive, sprijinite de oameni cu funcţii importante din instituţiile publice.

Dosare din Alba care au ţinut primele pagini ale ziarelor

Astfel în 2009, în palmaresul infracţional din Alba îşi făceau apariţia, în faţa oamenilor legii, grupul infracţional „Singer”, un lot de infractori acuzaţi că au cauzat un prejudiciu de peste 600.000 de euro folosindu-se de mitul maşinilor de cusut cu acelaşi nume. Aceştia au reuşit să convingă zeci de persoane să le vireze în conturi sume considerabile de bani, sub promisiunea că maşinile de cusut vor fi ulterior vândute cu zeci de mii de euro. În acest dosar sunt judecate 35 de persoane.

Tot în 2009, intra în atenţia oamenilor legii şi comisarul şef al IPJ Alba, Milu Todea şi finul acestuia, subofiţerul Dănuţ Pleşa. Cei doi erau acuzaţi de fapte de corupţie, după ce, în 4 decembrie 2008, au dezvăluit o acţiune de filaj prin care se urmărea prinderea în flagrant a unui angajat de la Registrul Auto Român Alba, Dorin Septimiu Buda. Acesta din urmă, un alt funcţionar al unei instituţii importante din Alba, a fost trimis în judecată, în luna mai 2009, pentru luare de mită, trafic de influenţă şi şantaj. Funcţionarul de la RAR a fost acuzat că a cerut şi primit bani pentru a programa peste rând autovehicule în scopul verificării documentelor pentru înmatricularea în circulaţie. Acestea sunt doar câteva dintre dosarele care au ţinut primele pagini ale ziarelor din Alba.

Un alt an, alte grupuri infracţionale destructurate în Alba

Anii 2010 şi 2011 au fost la fel solicitanţi pentru oamenii legii. Noi dosare importante au apărut pe rolul instanţelor, iar inculpaţii au fost şi de această dată, cu precădere, persoane importante din judeţ: decanul Baroului de Avocaţi Alba, Doina Scutea a intrat în vizorul procurorilor împreună cu miliardarul Dorel Tamaş într-un dosar de delapidare, numele directorul DGFP Alba, Anghel Bogin, a ofiţerilor SIE, Claudiu Vulpe şi Radu Bogdan şi din nou al avocatei Doina Scutea sunt asociate cu un amplu dosar de dorupţie la Finanţe, iar şeful Direcţiei Judeţene de Informaţii, Ioan Tarnu şi subofiţerul BCCO, Liviu Schiau apar ca inculpaţi în Dosarul utilajelor agricole furate din ţări ale Uniunii Europene.

Acestea sunt doar câteva dintre cauzele în curs de judecare la instanţele din Alba şi care reflectă gradul de infracţionalitate din judeţul nostru, plasându-ne pe hartă, drept centru infracţional al României.

Mai multe informaţii despre topul infracţionalităţii puteţi citi pe econtext.ro.

Poliţia reacţionează

Ca urmare a analizei publicate de Econtext şi preluate şi de noi, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) s-a simţit obligat de a face public un drept la replică. Conducerea IGPR precizează că harta prezentată de Econtext nu a fost întocmită pe baza unor date reale, furnizate de Poliţia Română şi că datele reale sunt reflectate de Eurobarometrul E75 ce reflectă percepţia cetăţenilor privind criminalitatea ca o problemă la nivel naţional şi personal. Deasemenea, reprezentaţii IPJ Alba susţin că în analiza Econtext nu se ţine cont de criminalitatea sesizată, respectiv criminalitatea constatată, criterii esenţiale în realizarea unui top al infracţionalităţii pe judeţe.

Vă prezentăm comunicatul făcut public de IGPR:

„Urmare a articolului: <Harta infracţionalităţii! Unde este cel mai nesigur de trăit în România. Topul judeţelor după numărul infracţiunilor>, biroul Informarea Presei din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române este împuternicit să facă următoarele precizări:

– Harta infracţionalităţii prezentată pe site-ul econtext.ro a fost întocmită pe baza unor date care nu au fost furnizate de Poliţia Română portalului respectiv. Poliţia Română furnizează anual date Institutului Naţional de Statistică pentru întocmirea Anuarului Statistic.

– Totodată, după cum rezultă din material, cifrele se referă la anul 1990 şi anul 2009. În ceea ce priveşte anul 2011, conform Eurobarometru E75, în timp ce percepţia criminalităţii de cetăţeni ca o problemă la nivel personal (individual) este de 6% la nivel european, în România, doar 3% dintre cetăţeni percep criminalitatea ca pe o problemă de nivel personal. În ceea ce priveşte percepţia criminalităţii de cetăţeni ca o problemă la nivel naţional, la nivel UE este de 14%, percepţia cetăţenilor români situându-se la acelaşi nivel.

– Precizăm faptul că Poliţia Română nu întocmeşte hărţi pe baza unor clasamente, ci dispune de mijloace moderne, similare poliţiilor din Europa şi din lume, pentru realizarea de analize proprii în baza cărora managementul de top dispune acţiuni concrete pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii”.