La cinci luni după noua lege, doar 7 produse tradiţionale ATESTATE în Alba. Producătorii mai pot depune acte până în septembrie

Modificarea legislației pentru atestarea produselor tradiționale românești a micșorat lista celor care îndeplinesc noile condiții. Astfel, dacă din 2005 până în iulie anul trecut județul Alba avea 151 de produse tradiționale atestate, de la 55 de producători, la 1 aprilie 2014 pe listele Ministerului Agriculturii mai apăreau doar șapte, toate de panificație și patiserie din Sîntimbru. Producătorii mai au timp până în septembrie să depună documentaţia pentru reatestare. Oficialii MADR precizează că noua legislație este mai riguroasă și că direcțiile agricole vor acorda consultanță celor care doresc să depună caietele de sarcini pentru atestare.

Din decembrie anul trecut a intrat în vigoare Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale, un act comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Acesta modifică reglementările din anul 2004, prin care se atestează un produs tradiţional românesc.

Ce este un produs tradiţional românesc atestat

Acesta trebuie să fie produs alimentar fabricat pe teritoriul României, cu materie primă locală, care nu are în compoziţia sa aditivi alimentari şi este făcut după o reţetă tradiţională. De asemenea, modul de producţie şi de prelucrare şi procedeul tehnologic trebuie să fie tradiţionale şi să se distingă de alt produse similare, din aceeaşi categorie. Dacă tradiţionalitatea se datorează doar provenienţei sau originii geografice şi aplicării unei inovaţii tehnologice, produsul nu este acceptat în această categorie.

O altă regulă de respectat este prezentarea unor date, înscrisuri şi referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului. Astfel va fi demonstrată transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta, din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie. Se poate anexa şi o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii locale a producătorilor de produse tradiţionale.

Toate aceste detalii se trec în caietul de sarcini, în care se precizează, un nume al produsului, care trebuie să fie unic, descrierea caracteristicilor acestuia, a materiilor prime şi provenienţei lor (în detaliu), ingredientelor, dar şi a metodei propriu zise de producţie, specific locală, autentică şi invariabilă, date despre ambalare şi specificul produsului finit, dar şi alte informaţii.

Odată îndeplinite condiţiile, produsul se înregistrează în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT), administrat de Direcţia Generală Industrie Alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, coordonată de Viorel Morărescu.

Acesta a precizat că, “pentru a delimita produsul tradiţional de cel industrial, am limitat cantitatea de producţie, pentru că tradiţionalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiţionale, mai puţin pâine, am pus în ordin o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi şi 400 de kilograme sau litri pe zi, dacă are mai multe produse atestate şi am trecut 365 de zile”.

Pentru producerea pâinii şi a produselor de panificaţie, cantitatea medie maximă este de 300 kg/zi, respective 800 kg/zi pentru mai multe produse atestate.

Producătorii acestor produse tradiţionale “vor fi controlaţi de cele trei instituţii (Diecţia Agricolă, Direcţia de Sănătate Publică şi Protecţia Consumatorului – n.r.), cu atribuţiile fiecăruia, iar ANSVSA îşi va exercita rolul vizavi de siguranţa alimentară“, a mai spus Morărescu.

Produsele tradiţionale româneşti atestate în judeţul Alba

Din peste 150 de produse tradiţionale fabricate în judeţul Alba, atestate până în iunie 2013, anul acesta, până la începutul lunii aprilie, au primit “undă verde” cu sigla MADR doar şapte. Este vorba despre produsele de panificaţie de Sîntimbru şi anume: pită (pâine) pe vatră bătută, pită neagră (integrală), pită (pâine) împletită în tavă, pupuri, colac, colăcuţ cu miere şi baton cu miere.

Reprezentantul ministerului, Viorel Morărescu a recunoscut că atestarea se face mai greu pentru că “pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini”. Pentru a veni în sprijinul acestora, prin intermediul direcţiilor agricole şi camerelor agricole vor putea primi consultanţă. “Am transmis un document la Camerele Agricole şi, consiliaţi de cei de la direcţiile agricole, vrem să-i ajutăm să întocmească caietul de sarcini. Ei au dreptul să perceapă nişte taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este să-i ajutăm, iar dacă va fi contracost să fie o sumă modică, comparativ cu o firmă de consultanţă care are preţuri destul de mari. Producătorii mai plătesc şi costurile pentru analize şi o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile şi care îi duc undeva la 8-10 milioane de lei“, a precizat Morărescu.

La nivel naţional, 51 de dosare de la 10 producători au fost respinse până la jumătatea lunii mai şi alţi 10 producători au primit atestate pentru circa 30 de produse (9 de panificaţie, 9 produse din carne, 5 produse din lapte, 5 băuturi, un produs legume şi fructe şi un produs din peşte).

“Deocamdată au venit şi cei care aveau atestatul vechi, dar şi alţi producători care vor să se ateste pe noile condiţii”, susţine reprezentantul MADR. Însă până la termenul limită de reatestare din 11 septembrie 2014, „e greu de spus câte vor rămâne. În primul rând, cred că trebuie lucrul bine făcut şi astfel o să avem doar atâtea câte trebuie. Eu cred că toată lumea o să vrea să rezolve problema pe ultima sută de metri şi de aceea am tras semnale şi i-am atenţionat că este posibil să apară un blocaj. Din cele peste 4.000 de produse câte erau înregistrate, unii au obţinut atestatul şi nu au produs niciodată, pentru că, nefiind un control, nu au putut să se retragă sau să facă altceva“, spune Morărescu.

Mai exact 4.402 de produse tradiţionale atestate la nivel naţional, atâtea erau trecute în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până în iunie 2013. Majoritatea produse din carne, lapte şi panificaţie. Din acestea, în judeţul Alba erau atestate 80 de produse tradiţionale de panificaţie şi patiserie, restul fiind din zonele Sibiu, Maramureş, Sălaj, Covasna şi pentru lactate şi din Argeş şi Mureş, iar pentru produse din carne şi Botoşani. O statistică mai completă din datele publicate pe site-ul MADR arată 151 de produse tradiţionale atestate în judeţul Alba în perioada 2005-2013, cu precizarea că pentru anii 2008 şi 2013 fie nu au fost actualizate informaţiile, fie nu au fost depuse cereri.

Ce fel de produse purtau sigla oficială “tradiţional” până anul acesta? Cei 55 de producători din judeţul Alba înregistraţi la această categorie aveau atestate pentru:

– pâine şi patiserie: de cele mai multe ori, fără precizarea în denumirea produsului a zonei din care provin, pentru produsele pâine albă tradiţională, pâine de casă cu coaja bătută, pâine de casă pe vatră, franzelă de casă, dar şi cele comercializate cu “nume consacrat” local, cum este pâinea de Sîntimbru, Miceşti, Petreşteana, Petreştipan (Petreşti), Lamopan (Lancrăm), Oarda (Alba Iulia), Pâinea Moţului (Cîmpeni-Vadu Moţilor), Vidreanca (Cîmpeni), Bogdan (Blaj), Dani (Blaj), Cricăoana (Cricău), Nelli (Aiud), Vial (Vinţu de Jos), Sîncrai, Muntean (Blaj), Daia Română, Marian (Ocna Mureş), Poşaga, D.A.C. (Ampoiţa), Lae Pecu (Cugir); de asemenea, specialităţi de panificaţie: cozonac de casă, chec de casă, prăjitură ţărănească, plăcintă de casă, lichiu cu ceapă, pupuri, vărzare, covrigi cu sare, haioş cu brânză, lipie cu cartofi, brânză sau varză (Teiuş), Puiul Tîrgului (Sebeş)

– specialităţi de lactate (brânză frământată, brânză de burduf, caş proaspăt, caş sărat, telemea, caşcaval, smântână, unt şi altele) cu “mărci” spefice zonei de unde provin sau firmei ori persoanelor care le fabrică – Iezer (Crăciunelu de Jos), Secaş (Roşia de Secaş), Tîrnavele (Blaj), Ponor, Trascău (Colţeşti), Băgău, Cergău, dar şi fără precizarea mărcii, din zonele Biia (comuna Şona) şi Pianu de Sus

– produse din carne: cârnaţi de casă afumaţi, tobă, slănină afumată, caltaboşi, ciolan afumat, jambon afumat, cap de porc presat, sângerete, dar şi cremwurşti, muşchi file sau salam de casă (produse la Mirăslău, Aiud şi Cîmpeni), pastă de mici şi virşli (Daia Română)

– produse din legume-fructe: suc de mere de Petreşti.

Pe lista producătorilor se află atât persoane fizice autorizate, cât şi firme (SRL şi chiar SA). În funcţie de evoluţia acestora, mai au la dispoziţie aproape patru luni, timp în care îşi pot pune la punct documentaţia pentru atestarea produselor.

Direcţiile Agricole oferă informaţii utile celor care doresc să înregistreze un produs în Registrul naţional al produselor tradiţionale, analizează cererea şi caietul de sarcini şi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini.

Prin noua legislaţie, oferă şi consultanţă (posibil contracost) pentru întocmirea caietului de sarcini.

Apoi, MADR reanalizează cererea şi caietul de sarcini, înscrie produsul în Registrul naţional al produselor tradiţionale şi emite documentul denumit “Atestat produs tradiţional”. De precizat este faptul că producătorii nu sunt obligaţi să se înscrie în acest registru naţional, nefiind reglementate măsuri de protecţie naţională sau comunitară pentru acest sistem. Iniţiativa este una voluntară, în funcţie de “strategia de piaţă” a fiecăruia.

Iniţiatorii schimbării

În martie anul trecut, la Alba Iulia s-a constituit Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România. Iniţiativa a aparţinut Asociaţiei “Alba Transilvania” și a fost prima de acest gen din țară. Preşedinte asocierii este Călin Matieş, reprezentantul organizaţiei din Alba şi al firmei care produce pâinea pe vatră de Sîntimbru, al treilea produs tradiţional atestat în 2014, la nivel naţional, după pâinea tradiţională “Adriana” de Braşov şi pâinea secuiască de casă cu cartofi de Covasna.

Membrii fondatori ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România sunt asociaţii de profil din opt judeţe din ţară: Alba, Sibiu, Maramureș, Satu Mare, Arad, Vâlcea, Iași, Suceava.

Membrii Federației au adus la cunoștința Ministerului Agriculturii, anul trecut, o listă cu 20 de puncte cu propuneri pentru modificarea Ordinului 690 din 2004 privind atestarea produselor tradiţionale. Aceştia au solicitat ca, pentru atestarea produselor tradiţionale, condiţiile să fie ca materia primă să provină din România, să fie neameliorată, neaditivată, cu buletine de analiză conforme, iar metodele tradiţionale să fie impuse pe tot procesul de producţie. De asemenea, produsul final să nu conţină potenţiator de arome, fum lichid sau praf de usturoi. O altă propunere a fost ca, pentru atestarea producătorilor de produse tradiţionale, să fie formate echipe mixte, în care să fie implicaţi şi reprezentanţi ai asociaţiilor de profil.

Aceste modificări au fost trecute în noua legislaţie care este aplicată în prezent.

În perioada următoare, reprezentanţii MADR intenţionează să organizeze o dată pe lună, în curtea ministerului, târguri de profil dedicate unei anumite regiuni din România în care să fie promovate nu numai gastronomia, ci şi tradiţia regiunii respective.