Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului 2019: Cum se țin vasele în casă, ”bătutul pernelor” și alte tradiții și obiceiuri

În acest an, joi, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Începând cu prima zi a postului, adică din 15 noiembrie, nu se mai fac nunți și nici petreceri până după Anul Nou.

Postul Crăciunului durează 40 de zile și se încheie pe data de 24 decembrie.

Lăsatul Secului este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin.

Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.

De asemenea, Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

În Postul Crăciunului 2019 sunt 15 zile cu dezlegare la pește.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament.

Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune.

Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

De Lăsatul Secului, familiile de creştini obişnuiesc să petreacă împreună cu mâncăruri alese. Tradiţia spune că, apoi, toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte: „Păsările cerului!

Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Semnificaţia este protejarea culturilor de păsări, în anul următor.

Fetele nemăritate trebuie să adune câte o crenguţă în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine.

Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori.

Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică, potrivit sursei citate.

Alt obicei este ca, după Lăsatul Secului, oalele în casă să se pună cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

Dacă vremea în Postul Crăciunului nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.